
SPORTIVUL DE IERI, ANTRENORUL DE AZI– STUDIU DE CAZ
Ioana BANICA Institutul National de Cercetare pentru Sport
Cuvinte cheie: antrenor, comportament, transfer.
Keywords: coach, behaviour, transfer.
Rezumat
Un antrenor este – in virtutea pozitiei pe care o ocupa – un "personaj" cu influenta asupra grupului pe care il conduce, un model, o imagine cu care de cele mai multe ori sportivii tind sa se identifice, un lider de opinie, un factor de decizie, etc. Totodata, in lumea sportului, antrenorul de astazi este performerul de ieri. Astfel, un fost sportiv, devenit la randul sau antrenor, fie va copia mare parte din atitudinile si conduitele celui care il pregatea in trecut, fie va adopta un comportament in totala opozitie cu cel al acestuia. Totul depinde de tipul de relatie sportiv-antrenor de care fiecare dintre antrenorii de astazi a avut parte in trecut.
Lucrarea de fata iti propune sa abordeze aceasta problematica, in baza unui studiu de caz.
Fundamente teoretice
"Mi-am propus atunci sa fiu un antrenor total diferit de el !" ( marturie antrenor)
Meseria de antrenor nu este una facila. S-a crezut mult timp si chiar se mai considera inca, ca o persoana care a practicat un sport anume, poate desfasura lesne activitatea de antrenorat. Mai mult, se presupune ca, cu cat rezultatele acestei persoane au fost mai bune in perioada in care facea sport de performanta, cu atat sunt mai mari sansele de a devenii un excelent antrenor. In acest sens, se porneste de la ideea ca un astfel de individ incepe activitatea de antrenor avand un important bagaj de cunostinte teoretice si practice care ii permite sa formeze buni sportivi. A fi antrenor inseamna insa mai mult decat simpla „predare" a elementelor tehnico-tactice specifice unei ramuri sportive. Dincolo de asta exista: raporturi umane, implicare, raspundere, autoritate, control, comunicare, intelegere, cooperare, asteptari, sentimente si emotii. Practic, antrenorul contribuie la formarea sportivului ca performer dar si ca om. De aceea trebuie tinut intotdeauna cont de influenta pozitiva sau negativa pe care o exercita un antrenor asupra celor pe care ii pregateste.
Fiecare sportiv isi evalueaza antrenorul si isi structureaza o imagine a acestuia, imagine ce se va modifica mai mult sau mai putin pe parcursul perioadei in care cei doi colaboreaza. Este important insa de subliniat faptul ca sistemul de aprecieri al unui sportiv cu privire la propriul antrenor, are atat consecinte imediate cat si consecinte pe termen lung.
Relatia antrenor-sportiv, climatul general din cadrul echipei, motivatia sportivilor, gradul de implicare in sarcini si implicit rezultatele / performantele sportive, sunt direct influentate de modul in care este perceput antrenorul. Apare insa un moment in care colaborarea profesionala dintre cei doi inceteaza. Chiar si asa se recunosc uneori la sportivi atitudini, credinte si conduite pe care obisnuiau sa le aiba fostii lor antrenori. In acest caz, desi influenta antrenorului nu mai este una imediata si directa, se mentin la nivelul sportivului o serie de patternuri de comportament. Spre exemplu, daca sportivul isi incepe la randul sau cariera de antrenor, va transfera in relatia sa actuala cu sportivii, anumite atitudini si conduite invatate de la cel care l-a pregatit in trecut (modul de abordare a activitatii, stilul de conducere, maniera de comunicare si relationare cu sportivii, etc.). Va exista insa intotdeauna si situatia contrara, unii indivizi alegand sa adopte un comportament partial diferit sau chiar total opus celui pe care il avea fostul lor antrenor. Explicatia acestei diferente este una simpla si tine de specificul relatiei antrenor-sportiv. In aceasta relatie exista o varietate de expectative (asteptari), cereri si raspunsuri atat din partea antrenorului cat si din partea sportivului. Mai mult, insasi calitatea si eficienta ei depind de capacitatea fiecarei parti de a raspunde adecvat la cerintele celeilalte. Prin urmare, este mult mai probabil ca o persoana care a avut parte de un antrenor ce a raspuns optim la nevoile sale de sportiv, sa dopte un comportament similar in contextul in care el este cel care ii pregateste acum pe altii. De cealalta parte, un sportiv care a avut parte de un antrenor autoritar si distant – in conditiile in care ar fi preferat unul mult mai comunicativ si conciliant - tinde sa adopte un comportament diferit, oarecum in compensarea experientei sale din trecut.
Practic, se poate face un paralelism intre relatia antrenor-sportiv si cea parinte-copil – mai ales ca antrenorul este vazut de multe ori ca un reprezentant al caracteristicilor parentale. Atunci cand ajunge el insusi in rolul celuilalt (parinte / antrenor), individul fie va reitera experientele din trecutul sau, fie va incerca sa evite repetarea acestora, intrucat le-a perceput ca fiind neplacute. Totusi, chiar si in cazul in care se incearca adoptarea unui complex diferit de atitudini si conduite, vor exista intotdeauna anumite aspecte care sunt atat de profund imprimate in structura psihica a persoanei incat aceasta, in mod inconstient, le transfera in prezent.
Studiu de caz
Aminteam in debutul lucrarii un fragment din declaratia antrenorului unui lot de sportivi, caruia ii este acordata asistenta psihologica de mai bine de un an de zile. Toate informatiile acumulate pe parcursul acestei perioade (prin intermediul observatiei, al unui chestionar specific si a conversatiei dirijate), au ajutat atat la conturarea unui „portret" complex al antrenorului de azi, cat si la evidentierea diferentelor existente intre acesta si cel care l-a pregatit in trecut. Mentionam insa ca, daca pentru structurarea imaginii antrenorului de la lot, ne-am bazat nu numai pe declaratiile sportivilor pe care ii pregateste, ci si pe observatia directa a acestuia, in cazul „fostului" antrenor, informatiile sunt dependente in mare masura de modul in care el a fost perceput de catre elevul sau.
In continuare, vom trece in revista o serie de caracteristici definitorii pentru antrenorul lotului asistat psihologic. Astfel, din perspectiva gradului de implicare in procesul de pregatire al sportivilor, se poate spune ca avem de-a face cu un antrenor angajat total in demersul formarii de performeri. Se preocupa de organizarea antrenamentului si de planificarea activitatilor ce tin de pregatirea si evolutia profesionala a sportivilor pe care ii coordoneaza (turnee de pregatire, meciuri de verificare, etc.). Este atent la antrenamentele sportivilor si la maniera in care acestia executa elementele tehnice specifice – intervine cu explicatii, demonstratii si informatii suplimentare de fiecare data cand este nevoie de corectarea unei miscari la unul dintre sportivi sau de intarirea unei executii corecte. Obisnuieste sa le acorde sportivilor feed-back si, prin modul sau de a se comporta, contribuie la imbunatatirea motivatiei acestora, ceea ce asigura in buna masura eficienta procesului de conducere. Din perspectiva tipologiei liderilor in mediul sportiv, se poate spune ca antrenorul lotului este mai de graba un lider democratic decat unul autoritar (este exigent cu sportivii dar fara a fi inflexibil sau exagerat, creaza o atmosfera cordiala la antrenamente, are capacitatea de a lua hotarari dar si puterea de a nu le ingradii sportivilor libertatea si creativitatea, tinde sa-i implie si pe sportivi in luarea unora dintre decizii, nu face discriminari intre jucatori si stie sa fie determinat si ferm fara a le inspira sportivilor teama). De altfel, nu face parte dintre acei antrenori care considera ca a te apropia de sportivi este un lucru total nepotrivit si iti stirbeste din autoritate. Desigur ca mentine o anumita distanta care ii intareste pozitia de conducere, insa intre el si sportivi se stabileste o relatie cu puternice valente emotionale. Isi aduce contributia nu numai la formarea si evolutia profesionala a sportivilor ci si la dezvoltarea unor aspecte ale personalitatii acestora (mai ales ca lucreaza cu sportivi aflati la varsta adolescentei). Nu ezita sa le ofere sprijin sportivilor si sa se implice atunci cand acestia au dificultati sau probleme personale. De altfel, este un antrenor care stabileste usor relatii interpersonale si are o buna capacitate de comunicare, fapt ce se reflecta si in dinamica grupului pe care il conduce. Este insa o persoana destul de temperamentala, si s-a vazut nevoit sa-si „construiasca" in timp un mai bun autocontrol emotional. Traieste intens fiecare din meciurile elevilor sai si are capacitatea de a-si mobiliza sportivii in momentele cheie – in timpul meciurilor nu se limiteaza la a da indicatii tehnico-tactice, ci obisnuieste sa adreseze si incurajari.
Se poate spune deci ca este un antrenor cu o „filozofie" bine definita si cu o conduita coerenta. Propriile credinte si principii s-au constituit in principalul sau ghid de actiune, intrucat, in cazul sau, fostul antrenor nu a reprezentat un model. Practic, este vorba de unul din acei fosti sportivi care nu a avut o relatie satisfacatoare in trecut cu propriul antrenor si care a incercat, pe cat posibil sa nu repete foarte mult din atitudinile si comportamentele pe care le-a remarcat la acesta. De altfel, daca este intrebat de antrenorul care i-a marcat cariera sportiva sau de elementele pe care acesta i le-a transmis, va mentiona intotdeauna cu decenta ca dezvoltarea sa ca antrenor se datoreaza mai mult autocunoasterii si autodidacticii, decat influentei experientelor din trecut.
In final, pentru a inlesnii perceperea diferentelor dintre cei doi, vom prezenta in continuare cateva fragmente din raspunsurile date de antrenorul de la lot la o serie de intrebari referitoare la cel care l-a pregatit in trecut: „era atent la antrenamentele noastre, insa doar uneori venea sa ne explice sau sa ne arate cum trebuie sa executam o anumita lovitura", „era un antrenor foarte distant, iar in afara indicatiilor tehnice pe care ni le dadea, nu prea comunica cu sportivii...", „nu obisnuia sa ne ajute, iar noi stiam ca nu putem conta prea mult pe sprijinul lui", „era mai de graba adeptul stilului autoritar – impunea reguli stricte care trebuiau respectate, aplica frecvent sanctiuni, nu obisnuia sa dea sfaturi, ci doar ordine".
Concluzii
Lucrarea de fata face referire la un antrenor care a ales o modalitate de pregatire si de relationare cu sportivii, total diferita de cea de care a avut parte el insusi, iar acest lucru a contribuit in buna masura la succesul sau profesional. Desi ne-am limitat la prezentarea acestui caz, trebuie amintit in final faptul ca, din pacate, in lumea sportului se intampla frecvent ca un antrenor sa persiste in folosirea unor conduite si „retete" de pregatire care nu numai ca nu sunt adaptate prezentului ci, de cele mai multe ori ele au fost nepotrivite chiar si in trecut (fosti sportivi care odata ajunsi antrenori, adopta un mod de comportare pe care in trecut il blamau sau cu care nu erau de acord).
Abstract
A coach is – despite of their position – a „character" with great influence in the group that he leads, a model, an image that sportsmen tend to identify themselves with, an opinion leader, a decision factor, etc. Concomitantly, in the sports world, the today coach is the yesterday performer. Therefore, an ex-sportsman, becoming himself a coach, will copy a great part of the attitudes and the conducts of the one who coached him in the past or he will adopt a behavior totally opposed to this one. Everything depends on the type of the coach-sportsman relationship that each of the today coaches had in the past.
This paper-work can offer a new perspective on this problems, through a case study.
Bibliografie
MARTENS, R., Ghidul antrenorului in psihologia sportului. CCPS, Bucuresti,1999.
GIESENEW, C., Entrenador – Herramientas para definir su filosofia. www.psicodeportes.com