JOCURILE DE MISCARE SI ACTIVITATILE DE TIMP LIBER, CERINTA PRIORITARA PENTRU ACTIVITATILE VIITORULUI ABSOLVENT AL FACULTATII DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

Mircea Dragu

Universitatea „Dunarea de Jos"Galati

Cuvinte cheie: jocuri, activitati pentru timpul liber, solicitari sociale, cultura fizica.

Keywords: games, leisures activities, social loads, physical culture

Rezumat

Cu cit mai avansata este societatea, cu atit devine mai necesara orientarea profesionala si formarea psihosociala a personalitatii studentilor. Definitia selfeducatiei la nivelul unui concept pedagogic fundamental presupune intelegerea functiei si structurii specifice a activitatii de auto dezvoltare a personalitatii umane. In zilele noastre nu exista sector de activitate umana care sa nu fie direct dependent de educatie fizica si sport.

Introducere

Atentia acordata problemelor omului inscrie, in evolutia cercetarii stiintifice, o traiectorie ascendenta. Preocuparea pentru om, de mai bine pentru el, pare sa devina astazi un obiectiv principal al stiintei in genere. Plecandu-se de la realitatea ca activitatea umana, in diferitale sale planuri, se realilzeaza in dimensiuni spatiale si temporale, in zilele noaste aceste dimensiuni atrag atentia, cu foarte mare convingere, cercetatorilor.

Dintre ele se evidentiaza, in special cea temporala. Si aceasta probabil deoarece niciodata timpul nu a parut a fi atat de „scurt" iar mijloacele si instrumentele necesare pentru a-i patrunde tainele si pentru a-l stapani n-au fost mai multe si mai eficiente ca astazi. In urma diversificarii activitatilor si a necesitatii sincronizarii, coordonarii lor, in conditiile accelerarii cadentelor, problema timpului capata o importanta fara preceedent.

Asa se explica intensivitatea sporita a investigatiilor asupra bugetului de timp si, in cadrul acestuia, analiza problemei timpului liber. Valoarea cognitiva a acestor investigatii ofera posibilitatea ca in conditiile societatii actuale sa se actioneze in sensul rationalizarii activitatilor umane. Aceasta rationalizare poate fi efectuata atat in cadrul activitatilor profesionale, cat si in cadrul activitatilor extraprofesionale (care se situeaza in asa numitul timp nelucrator sau timp extraprofesional).

Cu cat societatea este mai dezvoltata, cu atat orientarea profesionala si formarea psihosociala a personalitatii studentilor in cadrul procesului instructiv-educativ devine o cerinta prioritara, ca urmare a diversificarii tot mai pronuntate a solicitarilor sociale.

O serie de factori de dezvoltare sociala au impus, in mod obiectiv, noi imperative in fata esentei invatamantului pedagogic, formand necesitatea de corectare si adaptare a principiilor si tratarilor de baza in vederea organizarii lor nemijlocite. In pedagogia contemporana nu exista mecanisme suficient de bine elaborate si cai de dirijare a autoeducarii orientarii pedagogice a specialistilor de educatie fizica si sport.

Definirea autoeducatiei, la nivelul unui concept pedagogic fundamental, presupune intelegerea functiei si structurii specifice activitatii de formare, dezvoltare a personalitatii umane. Aceasta presupune:

Din perspectiva educatorului, cel supus instruirii este, sau ar trebui sa fie, valoarea centrala a educatiei:

Se stie ca succesul si esecul activitatii de autoeducatie profesional-pedagogica depinde in cea mai mare masura de factorul uman cu care se lucreaza. In acest context trebuie sa tinem cont cu mare rigurozitate de structura autoeducatiei care evidentiaza esenta unor elemente comune, aproape identice, situate la nivelul structurii actiunii educationale.

Cerintele sociale mereu crescute necesita modificari in formarea psihologica a personalitatii viitorilor profesori de educatie fizica si sport prin punerea in valoare a aspiratiilor si cerintelor societatii. Astazi nu se poate gasi nici o sfera a activitatii umane, care sa nu fie dependenta direct sau colateral de cultura fizica si cea sportiva.

Cultura fizica este o componenta a culturii universale care sintetizeaza categoriile, legitatile, institutiile si bunurile materiale create pentru valorificarea exercitiilor fizice in scopul perfectionarii potentialului biologic si spiritual al omului.

Sportul este activitatea specifica de intrecere care valorifica formele de practicare a exercitiilor fizice, in vederea obtinerii de performante morfo-functionale si psihice.

Atat cultura fizica cat si sportul sunt valori materiale si spirituale recunoscute de intreaga societate si de fiecare om in parte. Momentele activitatii culturale se bazeaza pe:

Cultura fizica este un fel de „depozit" pentru valorile materiale si spirituale create in procesul de practicare a exercitiilor fizice. O astfel de armonizare, permite o angajare intelectuala eficace, ceea ce asigura totodata, conditiile pentru o automatizare autentica a personalitatii.

In procesul multiplu al valorii culturii fizice si sportului o importanta deosebita a refacerii fizice si intelectuale (stresul) este activitatea de recreere prin activitatile de timp liber, integrarea individului in activitatile de loisir, nevoia de miscare intre necesitate si realitate. 

Provocarile naturii stimuleaza puterea de adaptare a individului. Interactiunile ce au loc in cadrul unui grup ce participa la asemenea actiuni duc la maturizarea sociala si mintala a individului, ajutandu-l sa se integreze cu mai mult succes in societate, fiind benefica sub aspectul perfectionarii personalitatii individului contribuind de asemenea si la dezvoltarea afectiva si cognitiva.

Efectele pozitive privind dezvoltarea fizica se manifesta sub forma intaririi starii de sanatate a organismului, cresterea rezistentei cardio-vasculare si a fortei musculare.

Barret si Greenaway consemneaza in studiile lor privind acest tip de activitati despre doua efecte; de lunga si de scurta durata. Considera ca efectele de scurta durata au un efect benefic de moment asupra majoritatii participantilor.

Numeroase studii au aratat ca se impune reluarea periodica a activitatilor daca se urmareste obtinerea unor efecte de lunga durata. Demersul concentrat de activitati de lunga durata au ca rezultat efecte permanente. Cunostintele generale ale individului care participa la asemenea activtati se imbogatesc simtitor, participantii sunt pusi in situatii diferite si reusesc in acest fel sa cunoasca mai profund mediul inconjurator, intelegand mai bine relatia omului cu mediul, importanta acestor relatii. Aceste activitati depind foarte mult de calitatea activitatii si a actului educational, iar efectele pozitive sunt dovedite de studiile de specialitate si au impact asupra:

Masura in care succesul sau esecul intr-o activitate (in special cele fizice) influenteaza conceptia de sine este strans legata de importanta pe care un individ o acorda acelei activitati.

Anchete sociologice au vizat locul sportului si al altor activitati fizice in cadul bugetului de timp liber al diferitelor esantioane de subiecti. Unele anchete au testat si preferintele subiectilor privind sportul pe care ar dori sa-l practice si motivatia acestor preferinte. De asemenea, „consumarea" sportului in mod activ sau in mod pasiv (ca spectator direct sau indirect) a constituit subiectul unor studii sociologice. Este extrem de dificil de a prezenta in sinteza, concluziile la care s-a ajuns in urma acestor cercetari.

Totusi unele dintre aceste concluzii merita a fi mentionate, in ideea ca ele vor constitui subiecte de reflexie si vor indemna la luarea unor masuri necesare pentru imbunatatirea unor situatii necorespunzatoare:

Civilizatia moderna impune un anumit continut timpului liber, generand noi factori determinanti ai acestuia. Functionalitatea timpului liber este extrem de diversa si in continua modificare fata de cerintele sociale. Continutul timpului liber trebuie sa fie astfel orintat incat sa raspunda necesitatilor de refacere, destindere, cultivare intelectuala sau fizica si de creatie pe linia inclinatiilor tuturor categoriilor de populatie.

Abstract

The more advanced the society is, the more pressing the demand for profesional orientation and psychosocial formation af studens personality within the instructive-educational proces becomes. The definition of self education at the level of a fundamental pedagogical concept supposes the understanding of the function and the structure specific to the activity of (self) making, self dovelopment af human personality. Social requirements in continuos need renewal in the psycho social making of the future physical education and sport teachers bringig up the aspirations of the society. Nowadays there is no area of human activity that is not directly dependent upon physical education und sport.

Bibliografie

Carstea, Gh., Sociologia sportului. Note de curs. IEFS Bucuresti, 1990

Dumazedier, J., Timpul liber, functiile si conditia lui socio-economica, in sociologia franceza contemporana. Editura Politica, Bucuresti, 1971

Georgescu, F., Cultura fizica-fenomen social. Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976

Holdevici, I., Autodepasirea in sport. Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1988

Tudos, St., Concepte psihologice de baza – Perspectiva genetica si Functionala. Editura Globus, Bucuresti, 2001