 |
 |
 |
 |
BIOMECANICA SI TEHNICA LA PARALELE INEGALE
Emilia Florina Grosu
Universitatea "Babes – Bolyai" Cluj – Napoca,
Cuvinte cheie: miscare unghiulara, viteza unghiulara, viteza liniara, biomecanica, tehnica
Key words: unghiulare movements, unghiulare speed, liniare speed, biomechanics techniques.
Rezumat
Respectarea legilor biomecanicii este foarte importanta in gimnastica artistica in vederea executarii elementelor tehnice la un nivel inalt. Alternanta miscarilor liniare cu cele unghiulare, cum se intampla in cazul elementului Yager sau Delcev necesita cunoasterea legilor fizicii si aplicarea lor in practica, in timpul antrenamentului.
In gimnastica au loc miscari cu rotatii ale corpului in plan transversal si longitudinal, sau balansuri in plan frontal:
a) Gimnastul poate fi in rotire libera in spatiu: exemple tipice de salturi periculoase, salturi faciale, costale si toate miscarile de zbor;
b) Gimnastul poate fi in rotatie in jurul unui punct de sustinere fix sau punct de sprijin la aparatele de gimnastica: exemple tipice constituie balansarile la barele paralele, asimetrice, fixe, etc. In general, rotatia unghiulara se masoara in grade. Toti antrenorii stiu ca un tur ( intoarcere) de 360° constituie un tur complet.
Sa analizam gigantica, la bara fixa sau la paralelele inegale (fig 1). Gimnastul (a) trebuie sa plece dintr-o pozitie verticala de deasupra barei (OB) cu o viteza initiala egala cu zero. Viteza unghiulara maxima (wmax.) va fi atinsa in partea inferioara a elanului (OB1). Putem acum sa determinam viteza liniara (v) a fiecarei parti a corpului multiplicand viteza unghiulara (wmax.) la distanta (h) a punctului considerat de rotatie fata de centrul de rotatie (v = wmax * h). Centrul de greutate al gimnastului este la aproximativ 1 m fata de centrul de rotatie (bara) pentru un gimnast de 1,60 m, si deci viteza liniara a centrului de greutate va fi de circa : v = 5,5 m/s. Viteza liniara a celei mai rapizi parti a corpului Vmax (adica degetele picioarelor care vor fi la aproximativ 2m de bara) va fi: Vmax = wmax * OB1 = 11m/s. Suntem acum capabili sa examinam elementele gimnastice care necesita un zbor si o rotatie pentru a fi executate. Determinarea fortei centrifuge este importanta in gimnastica in sensul in care ea ne permite sa calculam intensitatea fortelor carora este supus gimnastul in timpul miscarii de rotatie. Forta centrifuga tinzand sa indeparteze gimnastul de bara, va fi contrabalansata de actiunea fortei centripete egala in intensitate dar de sens contrar, care este tensiunea datorita careia corpul rezista „scaparii" (actiunea si reactia sunt egale si opuse).
Forta centrifuga va fi maxima in partea de jos a balansarii (OB1) cand viteza unghiulara ω este maxima. In acest moment gimnastul va trebui sa suporte o greutate totala R care este suma greutatii corpului G si a fortei centrifuge F. In acest fel R=G+F. Vom arata mai tarziu ca in timpul balansarilor de mare amplitudine valoarea R poate depasi de cinci ori greutatea corpului la trecerea verticalei joase. Viteza de rotatie este importanta in ceea ce priveste realizarea salturilor la paralele. Doua exemple de salturi executate la paralele sunt descrise in fig. 2 a si b.
Primul consta in realizarea unui Delcev in cazul prizei incrucisate sau mecanismul saltului Yager in cazul prizei normale, pentru a realiza un salt inainte cu picioarele departate si prinderea barei superioare.
Al doilea consta in apucarea barei superioare dupa ce s-a efectuat un salt inainte (Delcev) cu picioarele departate, in urma unui elan efectuat pe bara superioara. Pentru a realiza elementele de acest tip momentul de inertie in jurul barei transversale (care este axa de rotatie a corpului) trebuie sa fie redus prin adoptarea unei pozitii ( picioarele departate in echer ) asa cum este aratat.
|
Cu cat va fi mai mare deschiderea picioarelor cu atat mai importanta va fi inchiderea dintre picioare – trunchi si cu atat va fi mai mic momentul de inertie cu efectele pe care le stim: marirea vitezei de rotatie facand miscarea mai usor de executat. Cantitatea de miscare este in consecinta importanta in aceste miscari.
De exemplu metodica predarii elementului Jager se desfasoara dupa urmatoarea fisa de miscare: Jager salt grupat (din balans inapoi, departat sau cu picioarele apropiate si reapucarea barei) -valoarea C ( Fig.3 ) saltul grupat
I. Descrierea tehnica a elmentului (Grosu E., F., 2003)
Avand in vedere gradul de complexitate si de dificultate al acestui element, procesul de pregatire incepe cu invatarea structurii de baza, saltul inainte in echer cu reapucare din gigantica inainte JAGER. Insusirea elementului constituie faza preliminara, dupa care se trece la invatarea si consolidarea formelor mai perfectionate, cum este saltul Jager intins, precum si la invatarea giganticii cu priza cubitala, care constituie faza cumulativa si care se termina dupa insusirea acestor doua elemente. Urmeaza faza finala care inseamna invatarea, consolidarea si perfectionarea saltului Jager intins din gigantica cu priza cubitala. Acest proces este relativ indelungat, dureaza 5-6 ani.
 |
II. Succesiunea metodica
La bara fixa, din balans, la balans inainte salt inainte grupat, coborare in groapa cu bureti.
La bara fixa, din balans, la balans inainte salt inainte echer, coborare in groapa cu bureti.
La bara fixa, gigantica inainte cu accelerare prin proiectarea umerilor in fata.
La bara fixa, gigantica inainte cu accelerarea umerilor si proiectarea calcaielor prin extensia articulatiei coxo-femurale si scapulo-humerale, cu mentinerea acestei pozitii pana la 45° de la verticala de jos.
La bara fixa, gigantica inainte, premergatoare saltului cu toate actiunile de accelerare, bataie si orientare a calcaielor spre directia saltului, fara a da drumul la bara.
La bara fixa, din stand pe maini cu priza de jos, cadere inainte cu actiunile din exercitiul precedent.
La bara fixa, din gigantica inainte cu actiunile invatate la exercitiul cinci si sase, salt inainte in echer cu aterizare in groapa cu bureti in pozitia culcat inainte, cu bratele intinse.
La bara fixa, prin orientarea calcaielor cat mai spre verticala in momentul parasirii barei, saltul devine din ce in ce mai inalt si se apropie de bara, moment in care antrenorul asigura gimnasta prin impingerea mansonului de protectie pe bara, la punctul de contact cu palma gimnastei.
III. Greselile si corectarea lor
IV. Ajutorul si asigurarea
Ajutorul se acorda cu lonja.
Nota : Jager-ul echer valoare D, iar cel intins valoare E
Metodica predarii elementului Delcev se desfasoara dupa urmatoarea fisa de miscare: Delcev (salt echer cu picioarele departate inapoi cu intoarcere 180° in atarnat) -valoarea D (Fig.4)
I.Descrierea tehnica a elementului
La verticala de jos gimnasta mareste viteza de deplasare a picioarelor, avantandu-le inainte-sus. Cand bratele sunt la orizontala, corpul este intors 90°, dupa care urmeaza desprinderea de bara cu intoarcere in continuare inca 90° si in acelasi timp in plan sagital, odata cu departarea picioarelor in echer. Pe parcursul departarii picioarelor viteza lor este franata. Saltul are o inaltime suficient de mare deasupra barei pentru a da posibilitatea executantei sa o repereze in zbor. Pe masura ce se apropie de bara, in cadere, picioarele se apropie si trunchiul se inclina inainte pentru a facilita prinderea barei Amortizarea se realizeaza cu autocontrol sporit, prin contractia muschilor flexori ai bratelor, marii pectorali si deltoizii. Procedeul este de mare efect si solicita o capacitate de coordonare si orientare spatio-temporala deosebita.
 |
II.Succesiune metodica
- Invatarea intrarii intre bare cu intoarcere din stand, intrare intre bare cu intoarcere 180° si balans inapoi.
- Pentru fixarea momentului de blocare si intrare in contra-rotatie se vor folosi elementele 3 si 4 de la insusirea saltului Jager.
- Avantarea picioarelor inainte-sus cu rasucirea corpului pe partea intoarcerii.
- Executarea mentala a miscarii propriu-zise.
- Stand departat pe bara, saritura inapoi in adancime in atarnat.
- Efectuarea elementului cu aterizare in groapa cu bureti.
- Delcev la plasa elastica.
- Executarea procedeului cu lonja.
- Executarea miscarii propriu-zise cu asigurare, bara fiind acoperita in lateral cu un manson.
- Efectuarea independenta a elementului.
III. Greselile si corectarea lor
- insuficienta intrare intre bare si insuficienta intoarcere.
IV. Ajutorul si asigurarea
Ajutorul se acorda cu lonja.
- Derivate, combinatii, integrale
- Salt grupat inapoi cu intoarcere 180°, in atarnat.
- Delcev in echer, cu picioarele apropiate, in atarnat.
- Delcev, gigantica inapoi, Tkacev.
- Introducerea elementului in exercitiu liber ales.
Abstract
The biomechanics roules to be respected is very important in artistics gymnastics to realize a perfect technique on the height level. The alternace of the liniar motion with the unghiular ones, how happens in the Jager, Tkacev or Delcev element needs to know the physics laws and their practical aptitude, during the training.
Bibliografie
DONSKOI, D., Biomecanica exercitiului fizic. Editura Tineretului, Bucuresti, p 57, 1973
F.I.G., Codul International de punctaj 2005-2008. p IX 2 – IX 44
GROSU, E., F., Paralele inegale din gimnastica artistica feminina. Din Colectia „Gimnastica", vol, Editura GMI, Cluj –Napoca, ISBN 973 – 85692 - 1- 4, p 58-62, 164-169, 2003
HAY, J,.G., Biomecanique des techniques sportives. Paris, Edit.Vigot., p 103, 111, 1980
SMITH, T., Gymnastics and biomechanics. Editura En Exercises and Sport Science Reviews, p 62-67, 79-85, 1991
TUDUSCIUC, I., Gimnastica Sportiva. Editura Sport-Turism, Bucuresti, p 83-89, 1984
VIERU, N., Manual de Gimnastica. Editura Diadra, Bucuresti, p 54 -58, 1997
