 |
 |
 |
 |
DEZVOLTAREA PARAMETRULUI FORTA IN INOT FOLOSIND SIMULATORUL DE CONDITII
Constantin IGNAT Institutul National de Cercetare pentru Sport -Bucuresti
Cuvinte cheie: forta, simulator de conditii, inot.
Keyword: force, conditions simulator, swiming
Rezumat:
Lucrarea prezinta o noua orientare a metodologiei de antrenament in natatie pe simulatorul de conditii. Antrenamentele speciale in natatie au urmatoarele scopuri: cresterea nivelului de forta, optimizarea lungimii de tractiune a bratului pana la limita fiziologica, simetrizarea parametrilor de actiune al bratelor prin alte mijloace decat cele folosite la bazinul de natatie, corectarea parametrilor care intervin in miscarea specifica (lungime de tractiune, forta de tractiune, timp de actiune, timp de revenire).
Studiul se concretizeaza in formularea unor ipoteze privind folosirea unor informatii din probele de control neuromuscular.
Introducere
Imbunatatirea controlului neuromuscular, in mod special a celui specific, a fost de la bun inceput obiectivul principal pe care l-am avut in vedere, pornind de la ipoteza ca, odata cu cresterea calitatii acestuia, si ceilalti parametri vor fi mult imbunatatiti. Atat corectarea formei de miscare, a lungimii de tractiune (atat de importanta in inot), cit si cresterile de forta, viteza si putere amintite se datoresc principalului efect pe care il are informatia in antrenamentul sportiv si anume cresterea controlului neuromuscular, atat cel general cat si cel specific.
Antrenamentul pe simulatorul de conditii cuprinde o arie larga de metode de lucru. Antrenamentul este individualizat in functie de procedeele de inot si probele de concurs ale fiecarui sportiv. Pentru a obtine informatii cat mai corecte si mai apropiate de nivelul de pregatire al sportivilor s-au introdus in programul de antrenament pe simulator probe de control si verificare.
Proba maximala: consta in efectuarea de catre sportiv a doua serii de 100 m cu un interval de pauza cuprins intre 3,5 min. si 5 min. Inceperea exercitului se face la semnal sonor urmarindu-se ca sportivul sa execute miscarile la un nivel de forta cat mai ridicat cu o lungime de tractiune proportionala cu anvengura bratelor acestuia. Viteza de deplasare este direct proportionala cu puterea dezvoltata pe ciclu de miscare (puterea depinde de forta, lungime de tractiune si de timp activ – pasiv). Aceasta proba se desfasoara la un interval de doua saptamani.
Probele de baza: constau in efectuarea de catre sportiv a probelor de concurs (toate aceste probe sunt efectuate pe distantele si procedeele in care va concura). Probele pe distanta (50 m, 100 m) si procedee (crowl) au loc in fiecare ultima saptamana din luna.
In urma analizelor testelor, precum si a specificului antrenamentelor sustinute de catre sportivi la bazin, se trece la planificarea antrenamentelor personalizate pe simulator urmarindu-se ca in cadrul acestora sa se intervina asupra sau sa se imbunatateasca anumiti parametri (forta, viteza, lungime).
Metode si metodologie
Controlul fortei de tractiune in regimuri diferite ale vitezei de tractiune
Sportivului i se propune ca model un anumit nivel de forta de tractiune pe brate, nivel care creste treptat pana la valoarea propusa. Aceasta valoare este apropiata de nivelul maxim de forta pe care sportivul il poate dezvolta in timpul unei curse, iar nivelul maxim se poate determina prin intermediul unei probe maximale efectuate de sportiv (de exemplu pe o distanta de 100 m).
Programul de calculator este conceput astfel incat sportivul trebuie sa ajunga treptat la nivelul de forta impus prin intermediul modelului. Acest fapt ofera posibilitatea de a varia regimul de lucru, putandu-se pune accent in exercitiu pe forta in regim de rezistenta sau pe forta in regim de viteza. Programul se poate adapta in functie de cerintele perioadei de pregatire sau in functie de proba de concurs pentru care se pregateste sportivul (viteza: 50 m, 100 m, 200 m, sau fond: 400 m, 800 m, 1500 m).
Pentru a simplifica expunerea am sa denumesc generic probele care au fost efectuate in ciclul de pregatire TEST 1 si TEST 2, iar pe sportivul participant il numim sportivul A.
Astfel, in prima faza am introdus in antrenament un program special care vizeaza exact obiectivul urmarit de noi. Prin intermediul unui program pe calculator i se propune sportivului "A", ca model, un anumit nivel de forta de tractiune pe brate, nivel care creste treptat pana la valoarea propusa. Aceasta valoare este apropiata de nivelul maxim de forta pe care sportivul il poate dezvolta in timpul unei curse, iar nivelul maxim se poate determina prin intermediul unei probe maximale efectuate de sportiv, de exemplu, pe o distanta de 100 m. Pentru a fi mai clari prezentam spre exemplificare situatia concreta.
NOTA:
in perioada de pregatire care s-a desfasurat pe durata unui ciclu anual, pe langa dezvoltarea parametrului forta s-au urmarit si alte aspecte: cresterea nivelului de forta, optimizarea lungimii de tractiune a bratului pana la limita fiziologica, simetrizarea parametrilor de actiune al bratelor prin alte mijloace decat cele folosite la bazinul de natatie, corectarea parametrilor care intervin in miscarea specifica (lungime de tractiune, forta de tractiune, timp de actiune, timp de revenire).
Analiza datelor
In graficul 1. reprezentand TEST 1 cerintele exercitiului au fost: efectuarea a 20 de cicluri stilul crowl, nivelul de forta al modelului propus sportivului crescand treptat pana la 3.8 daN. Realizarea modelului de forta propus sportivului conditioneaza valoarea notelor pe fiecare executie, acest lucru reflectandu-se in valoarea notei medii obtinute in finalul exercitiului.
TEST 1
 |
LEGENDA: F [daN] = forta; K = constanta de frana; rep = numar de repetari;
Nota medie obtinuta, in luna aprilie, este 5.48 (cu cat nota medie este mai mare cu atat exercitiul este efectuat mai corect; nota maxima este 10).
Media nivelului de forta de tractiune (linia din zona hasurata) indica o relativa respectare a conditiilor impuse de exercitiu, dar cu o cadere a fortei de tractiune pe finalul cursei, probabil datorita dificultatii de a "inota" cu o greutate pe brat de aproximativ 4 kg (forta impusa = 4daN).
Se mai poate observa si existenta unei variatii mari in evolutia notelor pe exercitiu (vezi tabelul 1.), cu o scadere brusca a notelor pe finalul exercitiului (linia superioara pe grafic).
In graficul 2. reprezentand TEST 2 cerintele exercitiului au fost: efectuarea a 25 de cicluri crowl, nivelul de forta crescand treptat pana la 4 daN.
Nota obtinuta, in luna iulie, este 7.31, cu fluctuatii mici in evolutia notelor pe exercitiu (vezi tabelul 1.).
Media de forta (linia din zona hasurata) indica faptul ca exercitiul este efectuat cu usurinta si continuitate in trecerea de la o treapta de forta la alta, forta impusa de 4 daN fiind suportata acum cu usurinta.
Deci, este evidenta cresterea de forta, in conditiile in care si numarul de cicluri impuse a crescut, acest lucru dand posibilitate sportivului sa "mobilizeze" mai multa forta intr-o proba.
TEST 2
 |
LEGENDA: F [daN] = forta; K = constanta de frana; rep = numar de repetari;
In urma analizelor efectuate asupra mai multor parametri de miscare (forta, putere activa, lungime de tractiune, viteza etc.) s-au obtinut valorile inscrise in tabelul 1.
Tabel nr. 1
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Astfel, in TEST 1, avea pe bratul drept o forta de 3.22 daN, iar pe bratul stang de 3.10 daN. Puterea dezvoltata de bratul drept pe partea activa a miscarii era de 41.14 W, iar cea a bratului stang de 41.29 W. Apoi s-a calculat coeficientul de variatie (diferenta) a parametrilor, si s-a obtinut: pe bratul drept o variatie de 33.68%, iar pe bratul stang de 3.44%. Corelatia (relatia, asemanarea) intre parametri celor doua brate a fost de 0.953. Dupa cateva luni de antrenament, in TEST 2, s-a constatat faptul ca atat forta cat si puterea activa au crescut pe ambele brate (cu o crestere mai mare pe bratul stang), iar variatia parametrilor a scazut ajungand ca pe bratul drept parametri de miscare sa aiba o variatie de 14.44% (fata de 33.68%), iar pe bratul stang variatia parametrilor sa fie de 1.28% (fata de 3.44%). De asemenea, si corelatia parametrilor celor doua brate a crescut la 0,981 (fata de 0.953 TEST 1).
In loc de concluzii
Datorita cresterii de forta si de putere pe partea activa a miscarii de crowl, sportivul poate dezvolta pe probele de rezistenta (400m, 800m, 1500m) o forta mai mare decat pana acum.
In prezent sportivul efectueaza o miscare de crowl in care parametri de miscare pe brate sunt aproape identici de la o repetare la alta. Acest lucru conduce la o mai mare automatizare a miscarii fapt care, intr-o cursa, ii da sportivului posibilitatea de a se concentra mai mult pe modul in care isi dozeaza efortul si pe tactica de cursa;
In concluzie, putem afirma faptul ca in urma efectuarii acestui tip de exercitiu sportivul a constientizat importanta dozarii efortului intr-o cursa si a invatat modalitatea de realizare a acestui lucru.
Dar, se mai poate deduce si existenta unei slabe distributivitati a atentiei, indicata de faptul ca Dragos Coman nu poate fi atent in acelasi timp la dozarea efortului si la mentinerea unui control asupra fortei de tractiune pe brate. Aceasta cu atat mai mult cu cat in exercitiile speciale destinate controlarii fortei de tractiune pe brate, se intampla foarte rar ca pe finalul miscarii de crowl sa "cada" curba de forta pe oricare dintre brate.
Deci, este foarte posibil ca si in concurs Dragos Coman sa se concentreze fie pe un singur element al cursei (ex: parametrul forta) in detrimentul celorlalte (ex: dozare in cursa, tactica etc), fie sa aiba o atentie fluctuanta, atentie care sa sara de la un element al cursei la altul, cu o focalizare insuficienta pe fiecare.
Abstract
The paper work represents a new approach of training methodology in swimming on conditions simulator.
The special trainings in swimming have the following purposes: strength level increasing, optimizing the size of arm traction to the physiological limit, the arms action parameters symmetry through other ways then the used ones in swimming pool, the correction of parameters that interfere in specific movement (traction size, traction strength, time of action, recovery time).
The study concretizes in formulation of some hypothesis regarding the use of some data from neuromuscular control samples.
Bibliografie
De HILLERIN, P., Motivatia alegerii modelului curbei de forta constanta. Metodologie de stabilire a similitudinii efectului de franare intre apa si ERGOSIM
GHILIK-MICU, L., Metode pentru imbunatatirea transferului (lucrare nepublicata)
SCHOR, V., TOMA, S., STAN, D., FRICHIAS, T., Argumente pentru o metoda de crestere a fortei maxime prin exercitii de control al miscarii. Conferinta Nationala de Stiinta Sportului. Bucuresti, 10-11 nov. 1999
STIHI, G., BUJOR, C., Incercare de obiectivizare a controlului nervos al miscarii in pregatirea de forta specifica cu ajutorul simulatorului de conditii ERGOSIM. Simpozionul national, Bucuresti, 10-11 nov. 1995
STUPINEANU, I., SCHOR, Vl., de HILLERIN, P., Generalitati (lucrare nepublicata). Bucuresti, INCS
