RELATIA AGONIST – ANTAGONIST IN FLEXIA ANTEBRATULUI PE BRAT - ASPECTE ELECTROMIOGRAFICE

Liliana Mihaela MIHALE

P. de HILLERIN

Carmen ANDREI

Francisca MARIN

Aurica VALCEANU

Institutul National de Cercetare pentru Sport -Bucuresti

Cuvinte cheie: electromiografie, agonist, antagonist, sinergist.

Keywords: agonist, antagonist, synergists, EMG

Rezumat

Problema relatiei agonist-antagonist in miscarea de flexie a antebratului pe brat si nu numai, a fost frecvent tratata in literatura de specialitate, urmarindu-se diverse aspecte ale problemei in functie de zona de interes.

Obiectivul principal al lucrarii il constituie realizarea unui studiu experimental de EMG pentru explorarea relatiei agonist – antagonist in flexia antebratului pe brat.

Cunoasterea raspunsului EMG poate pune in evidenta diferentele de activitate musculara intre muschii agonisti si antagonisti, atat in miscare cat si in repaus, precum si rolul fiecaruia in realizarea miscarii.

Ipoteze

Scop

Scopul lucrarii de fata il constituie realizarea unui studiu explorator pe relatia agonist-antagonist in miscarea de flexie a antebratului pe brat.

Materiale si metoda

Metoda se bazeaza pe proprietatea fibrei musculare de a modifica starea electrica a mediului sau in urma depolarizarii sarcolemei (inversarea polarizarii acesteia prin schimbul de ioni dintre exteriorul si interiorul celulei), fenomen exprimat in timpul contractiei printr-un semnal bioelectric obiectivabil.

Semnalul EMG apare in timpul contractiei musculare ca diferenta de potential intre teritoriul studiat (muschi, unitate motorie sau fibra musculara) si o alta zona anatomica, aleasa ca punct de referinta. Zona de referinta trebuie sa fie situata intr-un loc suficient de „indepartat" ca topografie si ca stare electrica; totusi, chiar si cu aceasta masura menita sa faciliteze culegerea unei diferente de potential cat mai „vizibile", semnalul electric al contractiei musculare este foarte slab si necesita amplificare. In zona de referinta este aplicat electrodul de referinta, semnalul EMG fiind cules cu unul sau mai multi electrozi de detectie.

Material

In realizarea experimentului au fost utilizate simulatorul de conditii ERGOSIM, precum si un dispozitiv creeat special pentru realizarea experimentului , care a fost atasat instalatiei.

Dispozitivul a fost confectionat dintr-un placaj de lemn, o furca de bicicleta si o roata de bicicleta. Scopul in care a fost folosita o roata de bicicleta a fost acela de a mentine firul la distanta egala de brat, pentru a evita diferentele de amplitudine, precum si de a reda tensiunea in mod constant pe tot parcursul miscarii.

Metoda

Subiectul a fost asezat in pozitia asezat, pe un scaun fara spatar (datorita faptului ca au fost atasati electrozi si pe muschii lombari, urmarindu-se o eventuala actiune a acestora in miscarea de flexie a antebratului pe brat), in lateral fata de dispozitiv (roata de bicicleta) astfel incat pozitia sa-i permita apucarea manerului rotii si executarea miscarii de flexie a antebratului pe brat. Electrozii au fost aplicati atat pe bratul activ (bratul stang) cat si pe cel pasiv (bratul drept), pe agonist (biceps) respectiv antagonist (triceps). Achizitia de semnale EMG s-a realizat pe 16 canale, ulterior prelucrarea si analiza datelor facandu-se doar pe 4 canale in raport cu tema aleasa in lucrarea de fata „Relatia reciproca agonist-antagonist la membru superior in miscarea de flexie a antebratului pe brat.

Bratul activ a executat miscarea de flexie a antebratului pe brat pornind de la un unghi de 0% si urmarind cursa miscarii pana in punctul maxim, bratul pasiv, respectiv mana dreapta mentinandu-se in pozitie relaxata pe langa corp.

Conditiile de prelevare: achizitia s-a facut pe 16 canale, in 5 repetari a cate 5 secunde fiecare, cu o pauza intre repetari de 2-3 minute necesare pentru relaxare musculara si modificarea constantei de frana, inregistrandu-se semnalele EMG dupa cum urmeaza:

Prelucrarea datelor s-a facut cu ajutorul softului specializat, EMGANA, de la firma DELSYS, calculand media valorilor, transformarea valorilor negative in valori pozitive, media alunecatoare pe o fereastra cu o lungime de 100 puncte suprapusa peste o fereastra cu o lungime de 99 de puncte, filtrare a semnalului EMG la frecvente joase .

Rezultate si discutii

In urma analizei electromiografice si punerea in paralel a rezultatelor obtinute, luand in discutie muschii biceps si triceps, respectiv agonist/antagonist de pe ambele membre superioare au rezultat urmatoarele:

Corelatie liniara: biceps activ/triceps activ Repetarea 1 Repetarea 2 Repetarea 3 Repetarea 4 Repetarea 5 0.40 0.38 0.29 0.17 0.93

Repetarea 1 Flexie libera fara tensiune in fir Repetarea 2 Flexie cu tensiune in fir, forta 4daN si constanta de frana 30% Repetarea 3 Flexie cu tensiune in fir, forta 4daN si constanta de frana 50% Repetarea 4 Flexie cu tensiune in fir, forta 4daN si constanta de frana 90% Repetarea 5 Flexie cu tensiune executata maximal

Corelatie liniara: biceps activ/biceps pasiv Repetarea 1 Repetarea 2 Repetarea 3 Repetarea 4 Repetarea 5 0.51 0.42 0.29 0.56 0.73

Repetarea 1 Flexie libera fara tensiune in fir Repetarea 2 Flexie cu tensiune in fir, forta 4daN si constanta de frana 30% Repetarea 3 Flexie cu tensiune in fir, forta 4daN si constanta de frana 50% Repetarea 4 Flexie cu tensiune in fir, forta 4daN si constanta de frana 90% Repetarea 5 Flexie executata maximal

Corelatie liniara: biceps activ/triceps pasiv Repetarea 1 Repetarea 2 Repetarea 3 Repetarea 4 Repetarea 5 0.36 0.53 0.47 - 0.10

Repetarea 1 Flexie libera fara tensiune in fir Repetarea 2 Flexie cu tensiune in fir, forta 4daN si constanta de frana 30% Repetarea 3 Flexie cu tensiune in fir, forta 4daN si constanta de frana 50% Repetarea 4 Flexie cu tensiune in fir, forta 4daN si constanta de frana 90% Repetarea 5 Flexie executata maximal

Concluzii si recomandari

Activitatea musculara evidentiabila prin tehnici electromiografice de suprafata in relatia agonist – antagonist se prezinta in concordanta cu asteptarile noastre, existenta unei relatii de dependenta liniara intre cele doua grupe musculare, neevidentiabila prin tehnici de prelucrare statistica a datelor dar vizibile in observatiile facute asupra reprezentarilor grafice. Se observa de asemenea ca aceasta interelationare este mai intense in miscarile libere sau maximale decat in cazul unor sarcini de control de forta la valori relativ mivi fata de forta maximala. Aceasta de sugereaza faptul ca lucrul de control de forta, a carui eficienta in rafinarea gestului motric, pentru noi, nu mai necesita verificari fiind unul dintre instrumentele eficace utilizate in cadrul asistentei stiintifice acordate de catre INCS loturilor nationale si olimpice, isi pune amprenta asupra nivelelor fine de reglaj in jocul agonist-antagonist si nu in componentele sale energetice).

Aspectul orizontal al curbelor date de traiectoriile din spatial fazelor vorbeste despre independenta actiunilor celor doua grupe musculare.

Abstract

The issue of agonist – antagonist relationship in flexion movement of forearm on arm was illustrated in literature, taking in consideration a large number of the issue's aspects according to the interest area.

The realizing of a pioneer study on the agonist - antagonist relationship in flexion movement of forearm on arm with the support of EMG, it may reveal the bond between the two muscles in motionless state of the arm and on collateral muscles.

The proposed theme complete the already revealed aspects of an usual and often seen movement in a vary sports areas and put into discussion the improvement and the efficiency of the agonist – antagonist "play."

Bibliografie

CORDUN M., Kinetologie medicala, Ed. Axa, Bucuresti, 1999.

SBENGHE T., Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Ed. Medicala, Bucuresti, 1987.

www.cuurses medical-school

DELSYS, Signal Acquisition and Analysis Software, Editia octombrie 2004.