ROLUL GIMNASTICII IN FORMAREA LIMBAJULUI PROFESIONAL LA STUDENTII FACULTATILOR DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

lect.univ.drd. Marian Costin Nanu

asist univ. Germina Cosma

Universitatea Craiova

Cuvinte cheie:comunicare, gimnastica, limbaj

Keywords: communication, gymnastic, language.

Rezumat

Procesul instructiv din facultatile de educatie fizica si sport trebuie dirijate spre formarea unui limbaj profesional pe baza metodologiei stintifice, creand astfel premisele succesului pedagogic profesional viitorilor profesori, ceea ce se va reflecta in calitatea si eficienta procesului educational.

Perfectionarea procesului pregatirii profesionale pedagogice a specialistilor din cadrul invatamantului universitar consta in formarea competentelor didactice la nivelul maiestriei pedagogice, colaborarii pedagogice si umanizarii activitatilor comune ale subiectilor principali de predare-invatare (comunicare), fapt care devine conditie esentiala pentru realizarea obiectivelor de baza ale invatamantului scolar, unde profesorul de educatie fizica, prin activitatile sale pedagogice, formeaza bazele materiale si spirituale ale personalitatii elevului prin continuturi educationale specifice ale culturii primordiale umane – culturii fizice si sisteme pedagogice proprii: joc (comunicare), gimnastica, sport.

Comunicarea pedagogica a profesorului de educatie fizica reprezinta componenta principala prin care se realizeaza activitatea didactica, in cadrul careia toate procesele se asigura printr-un anumit limbaj profesional. Posedarea acestuia de catre profesor determina in mare masura atat succesul profesional, cat si succesul scolar, prin limbajul comun al subiectilor egali, incadrati in procesul de predare-invatare.

In acest context, trebuie sa mentionam ca procesul instructiv-educativ din cadrul facultatilor de educatie fizica si sport trebuie sa fie orientat spre formarea limbajului profesional, in baza metodologiei stiintific argumentate, creand astfel premisele pentru succesele profesionale pedagogice la viitorii profesori, care se vor reflecta asupra eficacitatii si calitatii procesului educational al educatiei fizice scolare.

Problema cu privire la pregatirea profesorilor de educatie fizica pentru comunicarea pedagogica si didactica a fost abordata in mai multe lucrari (N.Guidea, 1994 ; V.Oprescu, 1996 ; M.Raicu, 2002; M.Faur, 2005), dar, in acelasi timp, aspectele ce tin de formarea limbajului profesional, n-au fost tratate la nivelul metodico-stiintific.

Este cunoscut faptul ca, pregatirea profesional-pedagogica a studentilor la facultatile de educatie fizica si sport se realizeaza in sistemul urmatoarelor cicluri de discipline de baza:

1. Umaniste (filozofie, sociologie, etica, metodologia cercetarii);

2. Psiho-pedagogice (pedagogie, psihologie, metodica educatiei fizice);

3. Medico - biologice (anatomie, fiziologie, control medical, prim ajutor, Kinetoterapie);

4. De specialitate (teoria activitatilor motrice, didactica educatiei fizice, gimnastica, atletism, jocuri sportive, sporturi de sezon, atletica grea);

5. Practica pedagogica.

Fara a nega posibilitatile de formare profesionala ale tuturor acestor discipline, trebuie mentionat ca, in cercetarile contemporane, s-a pus problema definirii, intr-o oarecare masura, a acestor discipline printr-o abordare adecvata atat a conditiilor, cat si a continuturilor lor.

Pentru determinarea celui mai adecvat ciclu de discipline care ar putea sa obtina un rol important pentru formarea limbajului profesional la viitorii profesori de educatie fizica, am desfasurat sondaj socio-pedagogic, in cadrul caruia au participat studentii Facultatii de Educatie Fizica si Sport din Craiova (anul III si IV de studii : 100 respondenti) si profesorii de educatie fizica (20 respondenti).

Analiza si generalizarea rezultatelor obtinute in urma desfasurarii sondajului ne permite sa mentionam urmatoarele :

1. In opinia respondentilor, disciplinele de specialitate (atat cele cu continut teoretic – studenti anul III – 41,66%; studenti anul IV – 39,36%; profesori – 42,1%, cat si cele cu continut practico-metodic - studenti anul III – 29,16%; studenti anul IV – 32,9%; profesori – 33,33%), sunt considerate decisive pentru formarea limbajului profesional-pedagogic (fig. 1).

Fig.1. Date comparative cu privire la contributia disciplinelor din planul de invatamant la formarea limbajului profesional

2. Disciplinele fundamentale cu profil umanist, care stau la baza formarii personalitatii profesorului, sunt mentionate mult mai putin (studenti anul III – 4,77%; studenti anul IV – 1,54%; profesori – 1,84%). Situatia specifica din cadrul organizarii facultatilor de profil face ca aceste discipline sa fie asigurate de un departament unic, aspect care, din observatiile noastre si discutiile cu studentii, nu este deloc benefic activitatii, cu atat mai mult cu cat aceste cursuri unice nu sunt adaptate profilului.

3. Nici disciplinele fundamentale cu profil medical, in opinia respondentilor nu obtine importanta adecvata in formarea limbajului profesional (studenti anul III – 5,16%; studenti anul IV – 2,21%; profesori – 2,16%), fiind devansate de practica pedagogica (studenti anul III – 8,33%; studenti anul IV – 11,38%; profesori – 10,23%) si disciplinele pedagogice (studenti anul III – 6,66%; studenti anul IV – 10,28%; profesori – 7,58%). Situatia poate fi explicata prin tineretea si lipsa de experienta pedagogica a cadrelor medicale, care, este posibil, sa nu reuseasca sa constientizeze suficient studentii asupra relatiei intrinsece a stiintelor medicale cu cele pedagogice.

4. Rating-ul pe care l-au dat studentii anului III disciplinelor complementare (4,16%) este surprinzatoare si oarecum nejustificata in intelegerea stricta a aportului acestor discipline in formarea limbajului profesional-pedagogic. Se pare ca o influenta deosebita o are titularul de curs si personalitatea acestuia, aspect ce a determinat alegerea care, chiar daca pare putin subiectiva, trebuie luata in considerare.

Referindu-ne la problema contributiei disciplinelor practice, studiate in facultate, privind formarea limbajului profesional-pedagogic pentru activitatea comunicativa, raportat la specificul lectiei de educatie fizica, constatam faptul ca majoritatea respondentilor considera gimnastica disciplina prioritara (studenti anul III – 63,8%; studenti anul IV – 68,7%; profesori – 72,6%), urmata la mare distanta de atletism (studenti anul III – 13,1%; studenti anul IV – 11,4%; profesori – 8,7%) si jocurile sportive (studenti anul III – 10,2%; studenti anul IV – 8,1%; profesori – 8,5%) (fig. 2).

Analiza planului de invatamant si a programei cursului "Gimnastica" de la facultatile de educatie fizica si sport, precum si raspunsurile obtinute la intrebarea legata de ratyng-ul compartimentelor care contribuie la formarea limbajului profesional pentru activitatea de comunicare pedagogica a profesorului cu elevii, ne-a permis sa constatam prioritatea compartimentului integrativ "practica instructiva" (studenti anul III – 38,2%; studenti anul IV – 33,6%; profesori – 40,6%), urmat de "exercitiile de front si formatii" (studenti anul III – 24,5%; studenti anul IV – 28,9%; profesori – 25,3%), "exercitiile de dezvoltare fizica generala" (studenti anul III – 21,8%; studenti anul IV – 24,6%; profesori – 22,8%), "exercitiile acrobatice" (studenti anul III – 12,9%; studenti anul IV – 10,8%; profesori – 6,1%), "exercitiile la aparate" (studenti anul III – 2,6%; studenti anul IV – 2,1%; profesori – 5,2%).Toate acestea se constituie ca parte integranta a cursului de gimnastica, in ceea ce priveste formarea cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice (fig. 3):

Fig.2. Datele comparative privind contributia disciplinelor de profil la formarea limbajului profesional-pedagogic

Fig.3. Rating-ul compartimentelor disciplinei "Gimnastica" privind potentialul de formare a limbajului profesional-pedagogic

Concluzii

In urma situatiilor prezentate, putem sa tragem urmatoarea concluzie: cursul de gimnastica, din punct de vedere al formarii limbajului profesional-pedagogic la studentii facultatilor de educatie fizica si sport pentru comunicarea didactica in sistemul lectiei scolare, reprezinta o disciplina principala de influenta formativ-integrativa asupra personalitatii specialistului din domeniu. Altfel spus, fara o evidenta clara a tendintelor comunicative in predarea acestei discipline, eficienta formarii la studentii facultatilor de educatie fizica si sport a cunostintelor si competentelor necesare limbajului profesional-pedagogic in sistemul lectie, va fi nu numai scazuta, dar si negativ stereotipa.

Abstract

The instructiv proces from the faculties of psysical education and sport must be front towards the forming of professional idiom on the basis of the scientific methodology, creating thus the premises for the professional pedagogic succes to our future teachers which it shall be reflected on the quality and efficiency of the educational process.

Bibliografie

Danail S. N., Probleme actuale privind invatamantul universitar de cultura fizica in contextul elaborarilor teoretice fundamentale. Sinteze ale lucrarilor prezentate la sesiunea anuala a catedrei de educatie fizica si sport. Universitatea Tehnica Gh. Asachi. - Iasi, 1996. - p. 13-18.

Dimitriu E., Psihologia proceselor de instruire. - Bucuresti: Stiintifica si Enciclopedica, 1982

Dumitriu Gh., Dumitriu C., Psihologia procesului de invatamant. - Bucuresti: Didactica si Pedagogica, 1997

Guidea, N., Pregatirea viitorilor specialisti din domeniul educatiei fizice si sportului // Gymnasium. - Bacau, 1994. - Nr. 1. – P. 18-23

Joita E., Pedagogia – stiinta integrativa a educatiei. - Iasi: Polirom, 1999. – P. 56-76

Oprescu, V., Fundamentele psihologice ale pregatirii si formarii didactice. - Craiova: Universitaria, 1996. - P. 68-79