COMPETENTELE SI CAPACITATILE IN DOMENIUL CULTURA FIZICA SI SPORT

prof. univ. dr. Gloria RATA

lector univ. drd. Bogdan Constantin RATA,

conf. univ. dr. Tatiana DOBRESCU

Universitatea din Bacau

Cuvinte cheie: competente, capacitati, invatamant,

Keywords: competencies, capacities, education

Rezumat

Problematica procesului formativ este extrem de vasta si complexa, formarea competentelor si capacitatilor profesionale de tip pedagogic este caracteristica esentiala a procesului instructiv-educativ actual, caracteristica impusa de schimbarea centrului de greutate de pe aspectul ce presupunea asimilarea de cunostinte, informatii, pe cel aplicativ. In prezenta lucrare se incerca sa se atraga atentia asupra abordarii procesului de pregatire si de formare a cadrelor didactice, cu accent pe formarea competentelor si capacitatilor de predare, evaluare si de comportament in domeniul cultura fizica si sport, aspecte necesare desfasurarii procesului instructiv-educativ. Cunoasterea finalitatilor educatiei, in ceea ce priveste competentele generale si specifice, dar si a legaturii indestructibile de conditionare este o idee ce poate asigura eficienta procesului instructiv-educativ.

Expunerea problematicii

Problematica procesului formativ este extrem de vasta si complexa, probabil de aceeasi vastitate ca a procesului economic sau industrial. Finalitatea educationala a invatamantului romanesc se realizeaza pe baza Legii Invatamantului nr. 84/1995.

In procesul de predare profesorul transmite elevilor, studentilor informatii selectate pe baza unor criterii stiintifice, psihologice si pedagogice in scopul asimilarii acestora, dar si in scopul formarii lor pentru viata. Conform lui M., Stoica, 1997, pag. 137, „o activitate instructiv-educativa eficienta, are nevoie de anumite calitati: competenta profesionala si pedagogica, maiestrie si tact pedagogic, stil modern de predare-invatare-evaluare, constiinta profesionala, aptitudini organizatorice si tehnice necesare manuirii mijloacelor de invatamant". Conceptia actuala, privind procesul formativ, urmareste dezvoltarea specialistilor pe de o parte si a domeniului cultura fizica si sport pe alta parte. Ca urmare invatamantul superior, la nivel national si international, se bucura de o noua abordare fiind subordonat exigentelor sistemului social si cultural-sportiv, axat pe realizarea obiectivelor ce pot asigura formarea de competente si capacitati formative de predare-invatare, evaluative si de comportament, un rol important revenindu-i competentei profesionale si psihopedagogice a managerului la ora.

Caracteristica esentiala a procesului instructiv-educativ actual este data de schimbarea centrului de greutate de pe aspectul ce presupunea asimilarea de cunostinte, informatii, pe cel aplicativ cu accent pe formarea capacitatilor si competentelor. Din aceasta cauza, in prezentarea de fata, incercam sa atragem atentia asupra abordarii procesului de pregatire si de formare a cadrelor didactice centrat pe formarea competentelor si capacitatilor de predare-invatare, evaluare si de comportament in domeniul cultura fizica si sport, prezentand mai intai intelesul dintre acesti termeni, fara insa a avea pretentia elucidarii subiectului.

Cunoasterea finalitatilor educatiei, conform lui Sorin Cristea, in 2003, pag 113, „este o necesitate metodologica si practica in contextul numeroaselor variante de finalitati si obiective", necesitate ce influenteaza si asigura eficienta sistemului de invatamant la toate nivelurile. Printre finalitatile educative si de formare se regasesc si competentele generale si specifice, dar si capacitatile specifice competentelor. Intre capacitati si competente exista o legatura indestructibila de conditionare, intrucat formarea capacitatilor asigura manifestarea competentelor, iar acestea determina pe mai departe formarea capacitatilor. Daca pentru invatamantul preuniversitar, sistemul educatiei si instructiei vizeaza indeplinirea obiectivelor cadru si de referinta, ca stadii ale realizarii obiectivelor finale, pentru invatamantul universitar acesta se doreste a fi axat pe formarea competentelor generale si specifice si implicit pe formarea capacitatilor necesare domeniului directiei de studiu.

In Dictionarul explicativ al limbii romane, din 1996, la pag. 203 competenta este definita ca fiind „capacitatea cuiva de a se pronunta asupra unui lucru pe temeiul cunoasterii adanci a problemei in discutie" sau ca o„capacitate a unei autoritati, a unui functionar etc. de a exercita anumite atributii". Competenta, ca notiune, este inteleasa, deci, ca o caracteristica fundamentala a unei persoane care poate include o trasatura, o posibilitatea de manifestare sau de actiune ce se poate dobandi in urma calificarii, intr-o multitudine de forme. Se manifesta prin capacitati si este specifica ocupatiei, dintr-un anumit domeniu, si ea nu exista decat in prezenta unei situatii determinante prin integrarea diferitelor capacitati de a aplica cunostinte in situatii de executie specifica. Raportat la sistemul de invatamant, competenta ar putea fi definita ca fiind „totalitatea capacitatilor unei persoane, care se ocupa de procesul instructiv – educativ si are succes in munca cu oamenii". Referitor la capacitate, in acelasi dictionar, la pag. 134, se mentioneaza ca aceasta este „posibilitatea de a lucra intr-un domeniu, de a realiza ceva" sau „posibilitatea, insusirea morala sau intelectuala a cuiva, aptitudine" si chiar „insusirea de a face ceva". Din acest punct de vedere am putea considera, referindu-ne la capacitatea de comunicare verbala sau practica, ca aceasta este rezultanta achizitiilor, a cunoasterii deprinderilor, priceperilor si aptitudinilor. Iar multimea combinarilor utilizate pentru a produce sau a recunoaste schemele de actiune, adica combinatiile prezentate sub forma de variatii de executie, reprezinta capacitatea generativa a miscarii

Analizand cei doi termeni, in stransa legatura cu invatamantul superior care formeaza cadre didactice, se observa cu usurinta ca acestia nu se exclud, ci se conditioneaza reciproc. Competenta psihopedagogica este rezultatul insusirilor, trasaturilor de personalitate concretizate in capacitati, care la randul lor se manifesta ca rezultat al unor aptitudini: psihopedagogice (reprezentate de capacitatea de comunicare, de gandire logica, de observare si analiza, de imaginatie constructiva, de atentie concentrata, de memorie, de percepere si reprezentare, de dictie etc.), didactice (ce cuprind capacitatea de proiectare didactica, de transmitere clara a informatiilor, de expunere logica, de argumentare si sistematizare, dar si capacitatea de a crea un dialog sau o conversatie in cooperare cu elevii sau studentii prin formularea si adresarea de intrebari problema incitante, creandu-se astfel situatii problema etc.), educationale (concretizate in capacitatea de cunoastere si de caracterizare psihopedagogica, de asigurare a caracterului diferential al educatiei, de a stabili relatii socio-afective etc.), manageriale (reprezentate de capacitatea: de organizare si dirijare a procesului instructiv- educativ, de mobilizare, de stimulare etc.), tehnice (ce se manifesta prin capacitatea de executie, demonstratie, combinare, creare de situatii etc.).Toate aceste capacitati se formeze prin intermediul disciplinelor prevazute in planul de invatamant.

Bazandu-ne pe afirmatia facuta de Cristea, S., 1998, ca „educatia fizica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii prin intermediul valorilor psihomotrice si sportive care cultiva o minte sanatoasa intr-un corp sanatos", ajungem sa afirmam ca o curricula universitara specifica domeniului educatie fizica si sport trebuie centrata pe formarea competentelor si capacitatilor de ordin teoretic/psihic si de ordin practic/fizic. Acelasi autor atrage atentia asupra faptului ca in obiectivele specifice educatiei intelectuale „operabile mai ales la nivelul invatamantului", includ in cadrul „obiectivelor formative care proiecteaza pedagogic actiuni educationale cu scopuri prioritar formative" si „dezvoltarea capacitatilor cognitive (spirit de observatie, gandire operationala, analiza-sinteza; generalizare-abstractizare, comparatie, concretizate logic in sisteme de notiuni – judecati – rationamente, principii, modele, paradigme etc.); memorie (memorare-pastrarea-reactualizare, logica- rapida; imaginatie reproductiva – creatoare; inteligenta generala, verbala; aplicata in diferite domenii de cunoastere stiintifica/discipline de invatamant").

Subliniind importanta dezvoltarii capacitatilor cognitive si analizand procesul formativ al formatorilor, C., Cucos considera ca „reflectia teoretica, joaca rolul unui prealabil pentru gestionarea nimerita a practicii educationale". Sa nu uitam insa de dominata practica a domeniului cultura fizica si sport, care vizeaza si dezvoltarea capacitatilor motrice.

Participarea la procesul de formare si autoformare a viitorilor licentiati in educatie fizica, presupune nu numai timp, ci si implicarea si obisnuirea acestora cu realizarea de activitati cu caracter continuu de autoperfectionare, deci de formare a competentelor si capacitatilor. Absolventul cu studii superioare are ca finalitate formare competentei profesionale, competenta ce presupune formarea de capacitati de predare, invatare si nu in ultimul rand de evaluare. Formarea acestor competente se realizeaza prin intermediul disciplinelor fundamentale si introducerea optionalelor, prin licenta si prin specializari specifice.

Tinand cont de cerintele de pe piata muncii si nevoile sociale, directionarea pregatirii absolventului de invatamant superior, prin curricula universitara, planul de invatamant trebuie sa asigure formarea competentelor ce constituie de fapt obiectivele stadiale ale formarii profesionale ale specialistilor, concretizate in capacitati. Strategia asigurarii dezvoltarii profesionale prevede structurarea competentelor in generale si specifice.

In grupa competentelor generale sunt incluse o serie de capacitati:

Competentele specifice se obtin pe parcursul celor 3 ani de studiu si ele se structureaza in conceptuale, praxiologice si sociologice, acestea reprezentand transpunerea in practica a cunostintelor teoretice si practice acumulate la cursuri, lucrari practice, seminarii, activitati de practica care reflecta gradul de participare activa a studentului la programul didactic.

Competentele conceptuale se concretizeaza in:

In ceea ce priveste competentele praxiologice sintetizam:

Competente sociologice

Predarea definita ca „un proces complex si general prin care se realizeaza transmiterea informatiilor catre cel educat" include „totalitatea actiunilor, activitatilor instructiv- educative conduse de formator, inclusiv pe cele ce vizeaza formarea calitatilor psihice, afective, volitive, caracteriale, sociale in scopul integrarii omului in viata sociala si in activitatea profesionala. Insa predarea de tip formativ „ca proces tipic." urmareste formarea capacitatilor si competentelor generale si specifice.

Despre formarea competentelor se poate sublinia ca au la baza formarea capacitatilor, care la randul lor sunt influentate de trasaturile de personalitate, de formarea constiintei de sine, de acumularile in multiple planuri : fizic, psihic, psiho-motric. Ea se afla in stransa interrelatie cu actul de predare si invatare. O data formata si constientizata, competenta psihopedagogica se manifesta in mod constant la parametrii superiori, imbunatatind performantele individuale, si asigurand obiectivitatea procesului formativ.

Concluzie:

Competentele pedagogice se formeaza in procesul instructiv educativ de formare a formatorilor prin actiune dirijata de educare a capacitatilor, prin intermediul disciplinelor prevazute planul de invatamant.

Abstract

The issue related to the formative process in education is a complex one, one of the main characteristic of the current education process is the development of the professional competencies and capacities. This characteristic was imposed by the shift in the mentality, from the assimilation of information and knowledge to the encouragement of the applicative aspects of knowledge.This paper tries to draw attention to the approach modalities in the training process of teachers, putting the accent on the development of the teaching competencies and capacities, the assessment and behaviour in the field of physical culture and sport. The efficiency of the education process is offered by the identification the final aims and goals in the education process and by establishing the general and specific competencies achieved.

Bibliografie:

* * * Dictionarul explicativ al limbii romane, Editia a II-a, Edit Universul Enciclopedic, Bucuresti, 1996

CRISTEA, S., Fundamentele stiintelor educatiei, Teoria generala a educatiei, Etit. Litera international, Bucuresti, 2003.

STOICA, M., Pedagogie, Ed. a II-a, revizuita si completata, Edit Gheorghe Cartu Alexandru, Craiova, 1997.

RATA G., Evaluarea in educatie fizica si sport, Chisinau, Volumul „Probleme actuale privind perfectionarea Sistemului de Invatamant in domeniul Culturii Fizice", INEFS, pag. 361 -372, (Conferinta Stiintifica Internationala) Bucuresti, 2003.

RATA, G., MARDARE, C. M., Studiu privind aplicabilitatea principiului participarii constiente a elevilor in lectia de educatie fizica, clasa a IV-a, (Conferinta Stiintifica Internationala - 24 octombrie 2003),.CCPS, Bucuresti, 2003.

RATA, G., Curriculum invatamantului superior la ora controverselor si deciziilor? , Volumul II Buletin Stiintific Curricula Specifica invatamantului Superior (conferinta Internationala) Partea a II-a. (pag. 40- 47), Pitesti, 2003.

ABABEI, R., RATA, G., Cunoasterea stiintifica si transpozitia didactica in educatie fizica si sport, Volumul II, Buletin Stiintific – Curricula Specifica invatamantului Superior (conferinta Internationala) Partea a II-a. (pag. 339 - 344), Pitesti, 2003.

RATA, G., ABABEI C., Obiectivele educatiei fizice la ora controverselor, Constanta, Volumul Noi dimensiuni in stiinta activitatilor corporale (conferinta Internationala) Universitatea „Ovidius" , Constanta, 2004.

RATA, G., Proiectul didactic si obiectivele operationale, Revista ,,Studia Universitatis Babes Bolyai, Educatio Artis Gymnasticae, nr 1, pagina 57-68, Cluj-Napoca, 2004.

RATA G., Principalele trasaturi si aptitudini necesare profesorului de educatie fizica si sport, GYMNASIUM, nr.6, Revista de stricta specialitate, pag.50-58, Bacau, 2004.

RATA G., MARES G., Comunicarea si ramurile relationarii sociale, GYMNASIUM, nr.6, Revista de stricta specialitate, pag. 5-9, Bacau, 2004.