 |
 |
 |
 |
ELEMENTE DE ANALIZA A PROCESULUI DE PREGATIRE IN BOX, PE BAZA MONITORIZARII FRECVENTEI CARDIACE IN ANTRENAMENT
Argentina TRAIAN
Institutul National de Cercetare pentru Sport -Bucuresti
Cuvinte cheie: antrenament, intensitate, frecventa cardiaca.
Keywords: Training, intensity, cardiac frequency
Rezumat
In antrenamentul sportiv, frecventa cardiaca reprezinta unul dintre parametrii in baza caruia se poate aprecia intensitatea efortului, care difera pe parcursul pregatirii. Pentru a putea face fata solicitarilor dint antrenament, organismul reuseste sa se adapteaze la cerintele impuse de efort prin modificarea functiilor fiziologice. In baza acestor modificari, si in special ale frecventei cardiace, se poate calcula si monitoriza intensitatea unui program de pregatire.
Monitorizarea frecventei cardiace in antrenament, reprezinta in momentul de fata o metoda la indemana oricui pentru a putea urmari dinamica intensitatii in antrenamentul sportiv. Este foarte important ca atat antrenorii cat si sportivii sa inteleaga care sunt variabilele si modul in care procesul de pregatire influenteaza raspunsul frecventei cardiace la efort.
Introducere
Frecventa cardiaca reprezinta cel mai exact indicator al intensitatii la care sistemul cardiovascular lucreaza. Inainte de toate trebuie mentionata diferenta dintre intensitatea efortului si solicitarea organismului. Intensitatea este o "caracteristica a efortului, in timp ce solicitarea este o caracteristica a organismului" [Bota, 2000, p.150]. Astfel, solicitarea se obiectiveaza prin valorile indicilor functionali de efort si reprezinta pretul biologic platit de organism pentru a face fata cerintelor impuse de un anumit tip de efort. La un efort de aceeasi intensitate, solicitarea este diferita de la un individ la altul. Deci vom vorbi despre intensitatea efortului, care adeseori este definita ca fiind "cantitatea de lucru mecanic efectuata pe uniteta de timp", si intensitatea solicitarii. [Dragnea, 1996, p.18] Pentru masurarea intensitatii efortului se volosesc valorile consumului maxim de oxigen si se calculeaza echivalentul mecanic al acestuia.
Relatiile dintre nivelul solicitarii si intensitatea efortului sunt evidentiate prin valorile functionale, cel mai adesea prin frecventa cardiaca. Masurand si inregistrand in fiecare sedinta de antrenament valorile si curba frecventei cardiace, putem avea in timp, un tablou complet al modului in care organismul raspunde din punct de vedere functional la efort, si de asemenea daca intensitatile planificate au fost atinse. Astfel se poate compara foarte usor daca ceea ce s-a planificat s-a si realizat.
Un aspect foarte important care trebuie avut in vedere, este individualizarea intregului proces de antrenament. Desi cu regret, trebuie sa mentionam ca, la ora actuala inca mai exista antrenori si sportivi, care nu tin cont de acest principiu, motiv pentru care si performanta intarzie sa apara. Fiecare individ este unic din punct de vedere al codificarii sale genetice, si de asemenea si din punct devedere al modului in care organismul lui face fata solicitarilor din antrenament. Astfel, daca antrenorul si-a propus ca intr-o sedinta de antrenament, intensitatea efortului la care se lucreaza sa fie de 70%, solicitarea organismului, pretul functional platiti de catre acesta, va fi diferita de la un individ la altul. Acest lucru este foarte usor de demonstrat prin masurarea unui intreg sir de parametrii: frecventa cardiaca, lactatul sanguin, VO2 max, etc.
In lucrarea de fata ne-am oprit la monitorizarea unuia dintre acesti parametri, si anume frecventa cardiaca, pe toata durata unei etape de pregatie din planul anual de antrenament al lotului olimpic de box.
Ipoteze
- Monitorizarea si inregistrarea in timp a curbei de frecventa cardiaca din antrenament, reprezinta un parametru important in individualizarea procesului de pregatire.
- Aprecierea intensitatii solicitarii din antrenament, pe baza monitorizarii curbei de frecventa cardiaca, reprezinta o metoda eficienta si rapida de interventie in planul de anual de pregatire (si nu numai).
Metoda
Pentru monitorizarea si inregistrarea curbei de frecventa cardiaca din antrenament s-au utilizat doua tipuri de sisteme de monitorizare a frecventei cardiace Polar: Polar S610i si Polar Team System, dispozitivele pentru descarcarea datelor si soft-ul aferent pentru prelucrarea si analiza datelor. Diferenta dintre cele doua tipuri de sisteme este aceea ca primul ofera informatie in timp real despre valorile frecventei cardiace (FC), pe cand cel de-al doilea nu. Cele doua sisteme au fost utilizate in mod alternativ, in functie de tipul de antrenament efectuat de catre sportivi.
Sistemul de monitorizare Polar Team System cuprinde: 10 benzi, fiecare dintre ele fiind prevazute cu electrozi si elastic, pentru a putea fi aplicate pe piept, si un dispozitiv care permite descarcarea ulterioara in calculator a datelor inregistrate. Rolul acestor benzi este de a inregistra impulsurile electrice generate de catre activitatea inimii (FC).
Sistemul de monitrizare Polar S610i, cuprinde de asemenea o banda cu electrozi ce se aplica pe piept, un ceas care preia de la banda cu electrozi datele monitorizate, si care permite afiaarea valorilor FC in timp real, precum si inregistrarea acestor date pentru a putea fi decarcate ulterior in calculator, si dispozitivul pentru stocare datelor in computer.
Soft-ul pentru monitorizarea si analiza datelor permite o serie de prelucrari ulterioare, cum ar fi: graficul curbei FC pentru o sedinta de antrenament, timpul cat sportivul a lucrat intr-un anumit interval de batai/minut, analiza comparativa a doua curbe de FC din doua sedinte (sau mai multe) de antrenament, numarul total de sedinte de antrenament, numarul total de ore de antrenament, cumulate in timp, etc. De asemenea, programul permite exportarea datelor in format excel sau fisier text.
Subiecti
Subiectii au fost sportivii componenti ai lotului olimpic de box (seniori), cu varsta cuprinsa intre 19 – 22 de ani. Pentru lucrarea de fata am ales prelucrarea si analiza datelor pentru doi dintre subiectii monitorizati (subiectul A si subiectul B)
Rezultate
Cu sistemele descrise anterior, s-a monitorizat si inregistrat in fiecare antrenament (cu exceptia perioadelor de desfasurarea a turneelor sau stagiilor de pregatire centralizata la nivel international) curba de FC pentru fiecare component al lotului olimpic de box, pe perioada cuprinsa in intervalul 13.02.2006 – 02.07.2006, conform etapelor din planul anual de pregatire. De asemenea fiecare dintre aceste sedinte de antrenament a fost monitorizata si inregistrata din punct de vedere al duratelor, al mijloacelor de pregatire, al duratelor pauzelor si al aplicarii stimulilor, al volumului si intensitatilor de lucru.
Pentru a putea vedea exact cum raspunde organismul fiecarui sportiv in parte la efortul specific din meciuri, si pentru a putea calcula FC max pentru fiecare sportiv, au fost efectuate inregistrari ale curbei FC in conditii concrete de meci (Cupa Romaniei 2006 si sparingu-ri oficiale demonstrative). De asemenea au fost inregistrate valorile FC in conditii de repaus, dimineata si curba de FC pe in somn, pe durata noptii. Asfel, s-a calculat si obtinut valoarea FC max si media valorii FC de repaus pentru fiecare sportiv. In functie de aceste valori s-a calculat individualizat, procentual valoarea intensitatii solicitarii organismului din punct de vedere al FC. (Tabelul 1)
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Datele inregistrate cu cele doua sisteme Polar, au fost descarcate si prelucrate intr-o prima faza cu programul de analiza si prelucrare Polar, dupa care datele au fost prelucrate mai departe in programul excel. In prelucrarea initiala s-a calculat timpul (in minute), pentru fiecare sportiv pentru fiecare sedinta de antrenament, cat s-a lucrat in fiecare interval (zona de efort), care este relevant din punct de vedere al solicitarii organismului la stimulii de efort, al valorilor FC. Aceste intervale sunt urmatoarele:
Ulterior, datele obtinute au fost introduse sub forma tabelara, insumand timpul, cat s-a lucrat intr-o anumita zona de efort, pe sedinte de antrenament, zile de antrenament, saptamani si etape. Dupa care s-a calculat pentru fiecare saptamana din timpul efectiv de lucru (prin timp efectiv de lucru, intelegand timpul total care cuprinde zonele de efort, respectiv tot ce se afla in intervalul cuprins intre 120 – 200batai/minut ), procentual, timpul cat s-a lucrat intr-o anumita zona de efort. In final datele obtinute au fost prelucrate grafic, comparand procentele de lucru pentru fiecare ciclu saptamanal in fiecare zona de efort, pentru fiecare sportiv in parte. Prezentam in continuare forma grafica a rezultatelor obtinute pentru subiectul A si subiectul B (Fig. 1 si Fig. 2).
Concluzii
1. Analiza planului de pregatire, pe baza monitorizarii si inregistrarii frecventei cardiace din antrenament, reprezinta un parametru important in individualizarea procesului de pregatire.
2. Aprecierea intensitatii solicitarii din antrenament, pe baza monitorizarii frecventei cardiace, reprezinta o metoda eficienta si rapida de interventie in planul de anual de pregatire.
3. Sistemele de monitorizare a frecventei cardiace, care ofera informatie in timp real, reprezinta un mijloc rapid de restructurare a activitatii sistemului cardiovascular care sustine efortul, conform cerintelor planului de antrenament.
 |
 |
Abstract
In sportive training, the cardiac frequency represents one of the parameters in basis whereby it might be appreciate the effort intensity, which differs during the preparation. In order to deal with training solicitations, the organism manages to adapt at requirements imposed by the effort through physiological functions changes. In basis of these changes, and especially of cardiac frequency, the intensity of a training program it could be calculated and monitorized.
The cardiac frequency monitoring during the training, at this very moment represents a common method in order to follow up the dynamic of intensity in sportive training. It is very important for both, coaches and athletes, to understand which the variables are, and the way how training process influences the cardiac frequency response to the effort.
Bibliografie
BOTA, C., Ergofiziologie, Editura Globus, Bucuresti, 2000
DRAGNEA, A., Antrenamentul sportiv, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1996
http://www.polar.fi/polar/channels/eng/microsites/polar_team_system.html
http://www.highveld.co.za/cyclechallenge_2006/training/trainingtips3.asp
http://physiotherapy.curtin.edu.au/resources/educational-resources/exphys/00/monitoring.cfm
