 |
 |
 |
 |
SOLICITARILE ATENTIEI IN FUNCTIE DE POSTUL OCUPAT IN ECHIPA DE JUCATORUL DE FOTBAL
Ioana BANICA Institutul National de Cercetare pentru Sport
Cuvinte cheie: atentie concentrata, fotbal, sarcini tactice.
Keywords: concentrated attention, soccer, tactical tasks.
Rezumat
De multe ori pe parcursul unei meci se intampla sa-l auzim pe antrenor strigand la jucatorii sai: "Concentreaza-te!", "Fi atent la ce pase dai!", "Fi conectat la meci!", etc. Aceasta este cea mai simpla forma de recunoastere a importantei pe care o are atentia in ansamblu asupra evolutiei unui sportiv si implicit asupra eficientei sale.
Fundamente teoretice
Mahlo (www.efdeportes.com, 2005) semnala in 1985 ca factorii psihologici care influnteaza covarsitor randamentul sportiv sunt: motivatia, vointa, dispozitia emotionala, spiritul de echipa si concentrarea. Indiscutabil, pe langa alte atribute, un sportiv trebuie sa fie atent, capabil sa perceapa stimulii importanti, sa-i inteleaga si sa gaseasca solutii rapide si adecvate situatiilor iar toate acestea se intampla de regula sub presiunea caracteristica unei competitii. Practic, reusita unei executii si de multe ori chiar rezultatul final al unei competitii depind de capacitatea sportivului de a-si concentra atentia in mod deliberat si constant asupra elementelor semnificative ale fiecarei situatii pe care o experimenteaza.
Capacitatea de a-ti focaliza atentia strict asupra stimulilor relevanti, eliminandu-i pe cei perturbatori sau neutrii trebuie sa fie completata de stabilitatea sau persistenta concentrarii pe parcursul unui anumit interval de timp. Referindu-ne strict la fotbal si la solicitarile specifice acestui sport, trebuie sa mentionam ca, datorita duratei destul de lungi a unui meci si a faptului ca un jucator nu participa continuu la toate actiunile echipei, exista o multitudine de ocazii in care atentia fotbalistului poate fi deviata de la situatiile efective de joc si de la sarcinile tactice. Mai mult, un meci de fotbal este de multe ori fragmentat, existand momente de intrerupere a jocului pe o durata de timp mai mult sau mai putin scurta. Cu toate acestea, un fotbalist trebuie sa aiba o buna capacitate de concentrare pentru a putea raspunde adecvat la cerintele partidei. Este necesara o stare optima de activare neurofiziologica si psihica pentru a percepe, analiza si integra eficient informatiile de care depinde rezolvarea sarcinilor si atingerea scopului propus.
Concentrarea, ca dimensiune esentiala a atentiei, poate avea valori diferite atat de la un individ la altul cat si la unul si acelasi subiect in momente diferite de timp, in functie de o serie de aspecte precum: caracteristicile sarcinilor, dispozitia afectiva, motivatia, gradul de oboseala al persoanei, etc. Multi sportivi de performanta si-au dezvoltat in timp o serie de tehnici proprii pentru a ramane concentrati pe parcursul meciului, aici incluzandu-se anumite ritualuri sau strategii menite sa-i centreze asupra contextului prezent si asupra executiilor pe care le realizeaza. Ei stiu ca exista o multitudine de elemente externe si interne ce se constituie in factori distractori ai concentrarii, si insasi reusita intr-un meci depinde de capacitatea de control a acestora. In categoria factorilor externi intra toate aspectele din jurul sportivului care l-ar putea distrage si l-ar putea face sa-si piarda concentrarea (spectatorii, adversarii, deciziile arbitrilor, etc.). De cealalta parte, in categoria factorilor interni se includ gandurile si sentimentele sportivului care pot avea un efect perturbator. Gandul ca esti condus in meci sau sentimentul ca adversarul iti este superior, sunt numai cateva exemple de elemente ce vin din interiorul sportivului si au puterea teribila de a-l destabiliza.
Obiectiv
Lucrarea de fata isi propune sa evidentieze eventualele diferentieri ale nivelului de concentrare a atentiei la jucatorii de fotbal, diferentieri determinate de particularitatile posturilor tactice ocupate de sportivi in echipa. Totodata se incearca conturarea unor posibilele motive care sa explice prezenta aceste discrepante.
Ipoteza
Capacitatea de concentrare a atentiei se relationeaza cu postul ocupat de jucator pe terenul de fotbal, fiind cu atat mai buna cu cat sarcinile tactice ale sportivului sunt mai numeroase sau solicitante.
Subiecti
Studiul a fost realizat pe 22 de jucatori de fotbal componenti ai unei echipe din Liga I care la mometul testarii "contorizase" deja numeroase infrangeri si ajunsese sa ocupe unul dintre ultimele locuri in clasament. Media de varsta a sportivilor era de 26 de ani, iar repartizarea pe posturi a acestora a fost urmatoarea: 3 portari, 9 fundasi, 6 mijlocasi si 4 atacanti.
Metoda
In vederea evaluarii capacitatii de focalizare a atentiei, s-a folosit testul Toulouse-Pieron. Acesta reprezinta o proba perceptiva si de atentie a carei rezolvare pretinde o buna capacitate de concentrare si rezistenta la monotonie si oboseala. Practic, pe langa aprecierea gradului de concentrare al sportivilor, testul ofera si posibilitatea evidentierii unei curbe a oboselii acumulate pe parcursul rezolvarii probei.
Sarcina sportivului este aceea de a recunoaste si bara cu o linie fiecare figura intalnita pe foaia de raspuns care este la fel cu cele prezentate drept model. Pentru rezolvarea testului subiectul are la dispozitie 5 minute cu mentiunea ca la fiecare minut scurs, pe foaie trebuie facut un semn pentru a avea la final o dinamica a evolutiei eficientei in timp. Ulterior se face o evaluare cantitativa si calitativa a rezultatelor fiecarui sportiv in parte, iar punctajul maxim ce poate fi obtinut este de 230 respectiv 1,00 ceea ce inseamna o recunoastere a tuturor figurilor, fara omisiuni si / sau erori.
Rezultate
Sunt prezentate in continuare rezultatele obtinute de sportivi pe cele doua coordonate - cantitativ si calitativ. In genere pentru populatia sportiva, se considera ca un punctaj ce oscileaza intre 200 si 230 (apreciere cantitativa) sau 0,90 si 1,00 (apreciere calitativa), indica o buna capacitate de concentrare si implicit randament iar valorile situate sub 100, respectiv 0,80 sunt specifice sportivilor care au dificultati in mentinerea atentiei asupra sarcinilor, fapt ce le diminueaza si eficienta.
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Dupa cum lesne se poate observa in tabel, rezultatele inregistrate de cel putin trei dintre jucatorii testati se situeaza sub valoarea minim acceptata in cazul sportivilor de performanta. Este vorba despre unul dintre portari si doi fundasi carora le este caracteristic un nivel scazut al capacitatii de concentrare. Intrucat activitatea de testare psihologica nu a fost urmata de o sondare amanuntita a problematicii, nu putem enunta cu exactitate cauzele care au determinat un astfel de rezultat. O explicatie posibila ar putea fi totusi aceea ca, sportivii in cauza nu sunt in genere titulari sau prind foarte greu echipa in meciurile oficiale, jucand deci extrem de putin. Acest fapt are doua implicatii fundamentale:
Depasind insa nivelul interpretarii rezultatelor individuale ale sportivilor, s-au calculat in continuare medii pentru fiecare din posturile tactice pe care erau repartizati subiectii. Este important de mentionat ca s-a facut o distribuire a jucatorilor pe cele patru posturi "clasice" fara a merge mai departe si a-i departaja in mijlocasi ofensivi, defensivi, libero, s.a.m.d..
|
In genere, in fotbal se poate vorbi de o distribuire a jucatorilor pe doua linii, linia defensiva (portari si fundasi) si cea ofensiva (mijlocasi si atacanti). Este adevarat ca in timpul desfasurarii jocului forma generala de asezare in teren se schimba, existand colaborare intre compartimente. Totusi, la o prima evaluare a mediilor pe posturi, putem remarca o repartizare similara si in ceea ce priveste valorile concentrarii atentiei (portarii si fundasii au valori medii apropiate intre ei si inferioare jucatorilor ce alcatuiesc linia ofensiva). Pentru a afla totusi daca sunt diferente semnificative intre valorile medii ale celor doua linii de joc (defensiva si ofensiva), s-a apelat la testul t realizat in aplicatia statistica SPSS. Intrucat ts este mai mic de 0,05, putem afirma ca diferentele sunt semnificative.
 |
 |
 |
Acest decalaj evident intre cele doua linii de joc, ne permite sa facem urmatoarele afirmatii:
Gradul de concentrare nu este proportional cu gradul de responsabilitate defensiva intrucat portarii si fundasii ale caror sarcini sunt preponderent defensive, au un nivel scazut de concentrare a atentiei comparativ cu atacantii si mai ales mijlocasii. Totusi se remarca o valoare usor mai mare a mediei portarilor fata de fundasi care poate fi relationata cu specificul postului de joc si al atributiilor care deriva de aici. In principiu, un portar trebuie sa intervina in ocazii punctuale, in faze de joc clare dar exista si situatii in care trebuie sa raspunda prompt si adecvat unor actiuni rapide si neasteptate ale adversarilor. Cu alte cuvinte, portarul trebuie sa-si mentina starea de vigilenta si concentrare la cote optime pentru a putea apara, a recupera mingea si a o repune precis si rapid in joc.
Valoarea medie a concentrarii atentiei, extrem de scazuta in cazul fundasilor, indica un punct de vulnerabilitate al echipei in compartimentul defensiv. Un fundas, prin caracteristicile tactice ale postului ocupat, are o activitate complexa si dinamica, precum si o responsabilitate majora in asigurarea securitatii echipei si a rezultatului final. Capacitatea de concentrare va ajuta un sportiv specializat pe acest post sa fie pregatit si sa-si mobilizeze toate capacitatile in directia rezolvarii eficiente a fiecarei situatii cu care se confrunta, fara a fi luat prin surprindere si a-si pune astfel echipa intr-o conjunctura nefavorabila.
Semnificativ mai mare este valoarea inregistrata de mijlocasi acestia avand o foarte buna capacitate de concentrare a atentiei. Nu trebuie uitat totusi ca in fotbal, mijlocasii sunt foarte solicitati ei avand sarcini multiple si participand la cea mai mare parte a fazelor de joc pe toata durata meciului. Cand echipa este in defensiva mijlocasii se retrag pentru a intari apararea iar cand echipa este in ofensiva, mijlocasii sustin atacul si toate acestea fara a neglija practic functiile lor de baza, stapanirea mijlocului terenului si coordonarea actiunilor de joc.
Despre atacanti se spune in genere ca sunt jucatorii decisivi, in situatiile ofensive sarcina lor este aceea de a crea faze periculoase pentru poarta adversa si de a finaliza o serie de actiuni, marcand. Cu cat gradul de concentrare al acestora este mai mare, cu atat mai mult este garantata eficienta jocului ofensiv al intregii echipe. Se spune frecvent ca valoarea unui atacant nu sta atat in efortul constant depus de acesta pe durata intregului meci, cat in clipele de inspiratie si creativitate de care da dovada la un moment dat, putandu-se astfel schimba soarta unei partide.
Concluzii
Porneam initial de la ipoteza conform careia particularitatile posturilor de joc si mai precis, intensitatea si frecventa solicitarilor la care trebuie sa faca fata un fotbalist, reprezinta aspecte ce se reflecta si in nivelul de concentrare al jucatorilor. Ne-am permis sa demarcam din cele doua linii de joc, doua posturi pentru care gradul de concentrare reprezinta un aspect esential si chiar o garantie a eficientei in joc. Mijlocasii dau dovada intr-adevar de o foarte buna capacitate de concentrare, insa in cazul fundasilor se remarca o serie de valori situate sub nivelul asteptat de la niste jucatori cu atributii fizice si tehnico-tactice complexe.
In mod evident, lucrarea de fata nu pretinde stabilirea unor constructe teoretice clare, a unor adevaruri incontestabile, ci incearca sa caute idei si modele explicative privind concentrarea atentiei la jucatorii de fotbal in raport cu caracteristicile / solicitarile posturilor tactice. Prezentul studiu de caz poate reprezenta un punct de plecare pentru investigatii ulterioare pe aceasta tematica.
Abstract
During a game, it often happens to hear the coach telling his atheletes loudly: "Focus!", "Be focused on the passes!", Be connected to the game", etc. This is the less complex manner of admitting the importance of the attantion in the evolution of an athelete and obviously over his or hers efficiency.
Bibliografie
* * * Fotbalul. Despre orientarea de joc si metodica pregatirii echipelor. Editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport, Bucuresti.
GOLU, M., Fundamentele psihologiei. Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002.
GONZALEZ - MORENO, A., La atencion: importancia en el rendimiento de los deportistas y su valoracion. In http://www.lictor.com/revista/index.php3?articulo=51, 2007.
* * * Relacion entre la capacidad de concentracion de la atencion y el rendimiento en las judokas del equipo nacional de Cuba. In http://www.efdeportes.com.
