PARTICULARITATI ALE ANXIETATII COMPETITIONALE IN SPORTUL DE INALTA PERFORMANTA

Ioana Raluca BANICA

Alina Isabela ANGHEL

Institutul National de Cercetare pentru Sport

Cuvinte cheie: anxietate, competitie, ramuri sportive.

Keywords: anxiety, competition, sports branches.

Rezumat

Competitia sportiva, prin caracteristicile sale, genereaza stari mai mult sau mai putin intense de anxietate in randul celor direct implicati (sportivi si antrenori). Faptul ca urmeaza o confruntare in care rezultatul obtinut si consecintele ce deriva de aici (recompensele financiare, recunoasterea si valorizarea sociala, etc.) pot influenta covarsitor prezentul si viitorul in activitatea sportiva, reprezinta o "sursa" importanta de tensiune.

Fundamente teoretice

De-a lungul timpului, in domeniul psihologiei sportului s-au facut o serie de studii centrate pe anxietatea resimtita de sportivii de performanta, caracteristicile acesteia si manierele in care poate fi controlata. Cercetari precum cele realizate de R. Martens in 1977 si 1983, Z. Hanin in 1989 sau C.D. Spielberger in 1989, reprezinta numai cateva exemple relevante in acest sens (citate in Aragon-Arjona, S., 2006). Intereseul acordat acestei problematici rezida tocmai in impactul important pe care acest aspect il are asupra randamentului sportiv. De altfel doua studii ample de data recenta au relevat faptul ca mare parte din esecurile inregistrate in competitii se datoreaza incapacitatii unora dintre sportivi de a-si controla anxietatea - R.S. Lazarus, 2000 si D. Burton, 2001 (citate in Aragon-Arjona S., 2006).

In sens strict psihologic prin anxietate se intelege o tulburare a afectivitatii manifestata prin stari de neliniste, teama si ingrijorare. Este vorba de fapt de un fenomen natural, un raspuns sau o reactie a individului la o situatie perceputa ca amenintatoare dintr-un anumit punct de vedere. Astfel, la nivel fiziologic apar o serie de modificari intrucat in organism se descarca adrenalina care ajuta la tonifierea (activarea) corpului si il pregateste pentru confruntare. De cele mai multe ori insa aparitia acestor simptome accentueaza si mai mult senzatia de disconfort si teama pe care individul o resimte. Asadar, se poate spune ca anxietatea are doua componente sau doua nivele la care se manifesta, cognitiv si somatic. Anxietatea somatica implica o serie de manifestari fiziologice precum: tensiune musculara, cresterea frecventei cardiace/pulsului, hiperhidroza, senzatie de gol in stomac, etc. Anxietatea cognitiva, consta intr-un ansamblu de asteptari si ganduri negative, preocupare, diminuarea capacitatii de concentrare si de procesare a informatiei, dificultati in luarea deciziilor, etc. Intensitatea acestor simptome difera de la un individ la altul asa cum la unele persoane pot fi mai accentuate manifestarile fiziologice, in timp ce la altele predomina manifestarile cognitive.

O alta diferentiere care trebuie facuta este aceea intre anxietatea - trasatura si anxietatea- stare. In primul caz vorbim despre anxietate ca un factor sau o trasatura de personalitate care il predispune pe individ sa perceapa situatiile cu care se confrunta ca mai mult sau mai putin amenintatoare si sa se comporte in consecinta. Anxietatea - stare se refera la tensiunea resimtita intr-o circumstanta determinata; este deci o stare temporara experimentata de individ numai atunci cand se confrunta cu o situatie anume.

Cele doua tipuri de anxietate sunt strans relationate. Spre exemplu, un sportiv care are un nivel destul de ridicat al anxietatii - trasatura va percepe competitia ca o amenintare si va deveni mult mai tensionat (anxietate - stare intensa) comparativ cu un sportiv cu anxietatea - trasatura mai putin accentuata. Evident, modul in care un sportiv percepe concursul sau meciul este influentat si de alti factori cum ar fi: importanta competitiei, valoarea adversarului, experientele sale anterioare, asteptarile personale si asteptarile pe care crede ca le au ceilalti de la el, perceptia subiectiva a gradului de pregatire si a capacitatii proprii de a face fata stresului, etc. In cele mai multe cazuri se spune despre anxietatea precompetitionala ca este rezultatul dezechilibrului existent intre capacitatile pe care sportivul considera ca le are si cerintele mediului sportiv. Daca intre aceste doua aspecte exista un echilibru, sportivul experimenteaza doar o stare de activare (alerta sau vigilenta). Insa, daca sportivul se percepe pe sine ca fiind inferior adversarului sau sau considera ca este insuficient pregatit pentru o competitie importanta atunci va deveni anxios, ceea ce il va destabiliza si ii va afecta inevitabil randamentul. In concluzie, pentru reducerea anxietatii este important sa fie minimalizata semnificatia de amenintare a concursului si maximizata la sportiv senzatia de control impreuna cu intarirea increderii in propriile capacitati sau resurse.

Studiu

Obiectiv - S-a urmarit evidentierea nivelelor de anxietatea - trasatura la sportivii de inalta performanta, tinand cont de varsta, genul si sportul practicat de acestia. Totodata, lucrarea de fata isi doreste sa ofere premisele unui demers mai amplu de etalonare a chestionarului anxietatii competitionale (SCAT – A) pe populatia de sportivi romani.

Ipoteza - Exista diferente semnificative ale nivelului de anxietate precompetitionala in functie de sexul sportivului, nivelul de performanta al acestuia si ramura sportiva.

Subiecti - Cercetarea a fost realizata pe un numar total de 558 de sportivi de performanta, componenti ai loturilor nationale si/sau olimpice, carora in demersul de testare psihologica le-a fost aplicat si chestionarul de anxietate SCAT – A. Subiectii sunt distribuiti astfel: 431 – sportivi de gen masculin, 127 – sportivi de gen feminin, 441 – juniori si 117 – seniori. Sunt atat practicanti de sporturi individuale: atletism - 3, box - 23, judo - 48, natatie - 22, lupte greco-romane – 11, tenis de camp - 3 si tenis de masa -10, cat si practicanti de sporturi de echipa: gimnastica ritmica ansamblu - 7, canotaj - 26, volei - 93, hochei - 17, kaiac - 17, fotbal – 217 si rugby - 61.

Grafic 1. Repartizarea subiectilor in functie de sportul practicat

Metoda - Pentru determinarea anxietatii competitionale s-a folosit chestionarul SCAT – A (Sport Competition Anxiety Test - Chestionarul anxietatii competitionale in sport) elaborat de catre Rainer Martens in 1977. Acesta este unul dintre cel mai des uzitate instrumente de testare psihologica a sportivilor de performanta, atunci cand se vrea determinarea anxietatii ca trasatura de personalitate. Cei 13 itemi sunt directionati spre sondarea modului in care se simte sportivul in general in momentele de dinainte de competitie.

Analiza si prelucrare statistica - In scopul analizei si prelucrarii datelor s-a apelat la aplicatia SPSS pentru Windows folosindu-se metoda statistica analiza de varianta ANOVA pentru scoruri nerelationate. Alegerea acestei metode statistice a avut la baza obiectivul calcularii variatiei dintre scoruri si pe cea dintre mediile pe esantioane pentru estimarea variatiei globale la nivelul populatiei sportive in ceea ce priveste anxietatea precompetitionala.

Tabelele de mai jos ne ofera statistici descriptive pe esantionul total pentru numarul de cazuri, media si abaterea standard distribuite pe: sex, nivelul de performanta si sportul practicat. Se remarca o serie de aspecte ce vor fi prezentate sintetizat in continuare.

Pentru subiectii de sex feminin valoarea medie a nivelului anxietatii precompetitionale in cazul junioarelor este de 20,30, iar in cazul senioarelor este de 20,62. Scorul mediu al anxietatii in cazul subiectilor de sex feminin este de 20,39 si nu se disting diferente semnificative in ceea ce priveste anxietatea precompetitionala in functie de nivelul performantial al sportivelor.

Pentru subiectii de sex masculin valoarea medie a nivelului anxietatii precompetitionale in cazul juniori este de 16,91, iar in cazul seniori este de 18,20.

Nivel performanta FEM. MASC. Sport Medie Abatere standard N Sport Medie Abatere standard N Juniori judo 20.5 4.6 10 box 17.9 4.2 15   kaiac 21.8 4.3 8 fotbal 16.3 4.4 195   natatie 22 5.1 14 hochei 18.8 3.8 17   ritmica 20.9 2.7 7 judo 18.9 4.4 18   tenis 20.4 3.9 9 kaiac 20 4.7 9   volei 19.3 5.2 44 natatie 19 4.4 8           rugby 18.1 4 34           tenis 20.7 5.3 4           volei 15.5 3.6 49 Total juniori 20.3 4.8 92   16.9 4.4 349 Seniori atletism 21 4.5 3 box 17 5 8   canotaj 20.5 5.5 26 fotbal 16.8 3.6 22   judo 20.7 6.4 6 judo 20.1 6.6 14           lupte gr 18.7 3.8 11           rugby 18.4 4 27 Total seniori 20.6 5.5 35   18.2 4.6 82 Total fem. 20.3 4.9 127   17.2 4.4 431

JUNIORI SENIORI Sport Medie Abatere standard N Sport Medie Abatere standard N box 17.9 4.2 15 atletism 21 4.5 3 fotbal 16.3 4.4 195 box 17 5 8 hochei 18.7 3.8 17 canotaj 20.5 5.5 26 judo 19.4 4.5 28 fotbal 16.8 3.6 22 kaiac 20.6 4.5 17 judo 20.3 6.4 20 natatie 20.9 4.9 22 lupte gr 18.7 3.8 11 ritmica 20.8 2.7 7 rugby 18.4 4 27 rugby 18.1 4 34         tenis 20.5 4.1 13         volei 17.3 4.8 93         Total juniori 17.6 4.7 441 Total seniori 18.9 5 117   Medie Abatere standard N          Total general 17.8 4.7 558

Putem spune deci ca, in functie de nivelul performantial exista diferente semnificative in ceea ce priveste nivelul anxietatii precompetitionale la sportivii de sex masculin, juniorii resimtind in genere mai putin intens starea de anxietate comparativ cu seniorii. Per ansamblu, in cazul sportivilor de sex masculin scorul mediu al anxietatii precompetitionale este de 17,16.

Luand in calcul nivelul de performanta al subiectilor si sportul practicat de acestia, se observa diferente semnificative ale valorii anxietatii precompetitionale in cazul practicantilor diferitelor ramuri sportive

Analiza incrucisata anxietate * sport

Sport Total Atletism Box Canotaj Fotbal Hochei Judo Kaiac Lupte gr.r. Natatie G. ritmica Rugby Tenis Volei Anxiet. 10.00 0 1 0 12 1 2 0 0 0 0 1 0 3 20 11.00 0 1 1 13 0 1 0 0 0 0 0 0 3 19 12.00 0 2 0 18 0 1 1 0 0 0 4 1 5 32 13.00 0 1 1 15 0 3 0 1 1 0 1 0 12 35 14.00 0 0 3 25 0 3 0 1 3 0 4 1 10 50 15.00 0 1 4 23 1 2 1 1 0 0 4 0 9 46 16.00 0 4 0 24 3 5 2 0 1 1 8 1 5 54 17.00 1 3 1 13 2 2 2 1 3 0 5 0 8 41 18.00 0 1 0 15 2 0 0 1 0 0 6 0 5 30 19.00 0 0 1 12 1 3 1 1 1 1 6 0 3 30 20.00 1 3 0 12 1 1 0 0 0 0 6 0 6 30 21.00 0 2 2 7 1 2 2 4 2 2 6 4 5 39 22.00 0 1 2 5 1 6 1 0 1 2 3 3 4 29 23.00 0 1 0 4 3 2 2 0 1 0 0 1 6 20 24.00 0 0 1 5 0 4 1 0 3 0 1 0 2 17 25.00 0 1 5 4 1 4 0 0 1 1 3 1 0 21 26.00 1 0 1 2 0 4 3 1 3 0 1 0 2 18 27.00 0 1 0 2 0 1 1 0 0 0 0 1 0 6 28.00 0 0 4 5 0 1 0 0 1 0 1 0 2 14 29.00 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 1 4 30.00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 2 31.00 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 Total 3 23 26 217 17 48 17 11 22 7 61 13 193 558

Testul Levene pentru egalitatea variantelor de eroare

Pentru variabila dependenta anxietate se verifica ipoteza de nul conform careia variantele de eroare ale variabilei dependente sunt egale in grup.

F df1 df2 Sig. 1.687 22 535 0.027

a Designul: Intercept+sex+nivperf+sport+sex * nivperf+sex * sport+nivperf * sport+sex * nivperf * sport

Testul Levene vizeaza identificarea similaritatii varinantelor. Din moment ce valoarea de semnificatie a testului (0,027), este mai mica decat 0,10, putem afirma ca variantele nu sunt similare sau omogene, ceea ce se poate interpreta prin lipsa unei omogenitati a rezultatelor la nivelul grupului.

Source Type III Sum of Squares df Mean Square F Sig. Corrected Model 1861.257(a) 22 84.603 4.142 0.000 Intercept 62593.402 1 62593.402 3064.619 0.000 sex 51.674 1 51.674 2.530 0.112 nivperf 0.128 1 0.128 0.006 0.937 sport 553.753 12 46.146 2.259 0.009 sex * nivperf 3.003 1 3.003 0.147 0.702 sex * sport 60.363 4 15.091 0.739 0.566 nivperf * sport 15.206 3 5.069 0.248 0.863 sex * nivperf * sport 0.000 0 0.0 . . Error 10927.123 535 20.425     Total 191570.000 558       Corrected Total 12788.380 557

a R Squared = .146 (Adjusted R Squared = .110)

 In tabelul de mai sus se regasesc rezultatele analizei de varinata. In ceea ce priveste variabila sport, raportul F este semnificativ la nivel de 0,009, intrucat este mai mic de 0,05. In consecinta, exista o diferenta semnificativa intre sportivi in functie de sportul practicat. Nu acelasi lucru se intampla insa in cazul celorlalte doua variabile (sexul sportivilor si nivelul de performanta al acestora), unde raportul F nu este semnificativ valoarile fiind mai mari de 0,05.

Concluzii

Intregul demers de analiza si prelucrare a datelor ne conduce spre urmatoarele aprecieri finale:

• Sportul practicat determina diferente semnificative in ceea ce priveste nivelul de anxietate al sportivilor.
• In functie de sexul sportivilor nu putem discrimina diferente semnificative ale nivelului de anxietate precompetitionala.
• Nivelul de performanta nu influenteaza in mod semnificativ nivelul de anxietate al sportivilor.

Astfel, ipoteza de la care s-a plecat este partial validata intrucat din cele trei variabile mentionate ca hotaratoare in determinarea nivelului anxietatii precompetitionale, numai una s-a dovedit a fi semnificativa. Cu alte cuvinte, specificul sportului practicat este cel care influenteaza in mod determinant gradul de intensitate al anxietatii resimtite de sportivi inaintea competitiilor. Deosebirile ce apar intre un sport de echipa in care un sportiv stie ca poate conta pe suportul coechipierilor sai si un sport individual in care responsabilitatea totala ii revine unui singur individ precum si tipul de confruntare cu adversarul (contact direct cu adversarul asa cum se intampla in judo sau box, ori lipsa unei confruntari directe – gimnastica ritmica si atletism), sunt numai cateva aspecte care pot explica diferentierile nivelului de anxietate in functie de sport.

Indubitabil competitia sportiva prin cerintele sale se constituie intr-un factor generator de anxietate. Iata insa ca specificul fiecarui sport precum si predispozitia unui sportiv de a percepe meciul drept o amenintare reprezinta elemente ce influenteaza intensitatea cu care este traita starea de anxietate.

Abstract

The sportive competition, through its characteristics, generates emotional states more or less intensive of anxiety for those who are directly involved (atheles and coaches). The fact that it's going to take place a confruntation in which the results and the consecquences implied (financial rewards, social value and recognition, etc.) can strongly influence the present and the future of the sportive activity, represent an important "source" of tension.

Bibliografie

ARAGON-ARJONA, S., La ansiedad en el deporte. In www.efdeportes.com/ansiedad.htm, 2006

HOWITT, D., CRAMER, D., Introducere in SPSS pentru psihologie. Bucuresti, Editura Polirom, 2006

MARTENS, R., Ghidul antrenorului in psihologia sportului. Bucuresti, CCPS,1999