
CARACTERISTICI ALE MOTIVATIEI LA JUNIORII JUCATORI DE FOTBAL
Alina-Isabela ANGHEL
Institutul National de Cercetare pentru Sport
Cuvinte cheie: motivatie, fotbal, junior
Keywords: motivation, soccer, junior
Rezumat:
Motivatia se dezvolta si se contureaza in contextul mediului social si in functie de propria structura afectiva si de personalitate. De asemenea, motivatia se constituie ca mecanism reglator, cu functii de activare spre indeplinirea anumitor sarcini sau obiective.
In sport, este importanta cunoasterea tipului de motivatie dominant in scopul identificarii unor strategii optime de activare si mobilizare in scopul facilitarii invatarii, adaptarii si implicarii in sarcina.
Fundamentare teoretica:
In sport, motivatia reprezinta un factor foarte important, constituindu-se ca proces activator pentru practicarea activitatilor sportive. In lipsa activarii de tip motivational, un sportiv va prezenta dificultati in fata provocarilor sportului si in depasirea limitelor personale si performantiale, precum si in dezvoltare.
Motivatia (Zlate, M., 1999, pag. 140-141), fiind un mecanism cu functii reglatoare, poate conditiona atitudinea fata de o anumita sarcina si poate determina in mod semnificativ comportamentul uman, directionandu-l spre elementele de interes.
Motivatia pentru practicarea sportului de performanta poate avea la baza, in principal, influentele sociale sau nevoile individuale.(Epuran, M., 1985, pag. 107) Astfel examinarea relatiei dintre orientarea individuala spre autorealizare si orientarea centrata pe motivatia sociala poate avea o importanta semnificativa pentru predictia performantei sportive.
Concentrarea atentiei sportivului asupra conexiunilor sociale din sport se crede a fi importanta, fiind mai ales aplicabila in sporturile de echipa. Mai mult, perspectiva de ansamblu asupra sportului are o importanta deosebita, sportivul putand depasi limitele de membru al echipei.
Obiectiv:
Motivatia reprezinta, poate, cel mai important factor psihologic in plan sportiv. Fiind un mecanism de natura psihologica, motivatia prezinta particularitati individuale, conturandu-se ca element unic pentru fiecare individ. Totusi, in conditiile unui mediu social comun, in care obiectivele colective sunt clar definite, existenta unor caracteristici motivationale comune pentru participantii la mediu este evidenta.
Obiectivul acestui studiu se constituie din evidentierea caracteristicilor motivationale comune pentru practicantii fotbalului, la nivel de juniori.
Ipoteza:
Se presupune existenta unor caracteristici comune in ceea ce priveste motivatia, in fotbal, la nivel de juniori.
Subiecti:
Cercetarea a fost realizata pe un numar total de 72 de subiecti participanti ai actiunilor de selectie pentru lotul national U15 si au varste cuprinde intre 14 - 15 ani.
Metoda si instrumente:
In scopul determinarii tipului de motivatie sociala in sport si a orientarii motivationale, s-au utilizat urmatoarele instrumente:
Variabilele subscalelor SMOSS se pot obiectiviza prin intermediul variabilelor subscalelor TEOSQ, in scopul afirmarii sau infirmarii existentei unor legaturi semnificative intre variabilele SMOSS si subscala de orientare pe sarcina a TEOSQ. Subscala de orientare pe sarcina cuprinde 7 itemi care se concentreaza asupra succesului prin importanta primordiala a sarcinii si prin demonstrarea abilitatilor superioare. Acest tip de orientare determina: efort, invatare si succes definite prin performanta pentru ceilalti; participarea la sport se exprima prin: sentimente de afiliere in cadrul grupului, expectante de recunoastere din partea celorlalti pentru realizarile lor, popularitate si statut social.
Analiza si prelucrare statistica:
In urma prelucrarilor statistice ale rezultatelor obtinute la Scala de orientare motivationala sociala in sport (SMOSS) se observa urmatoarele:
Graficul nr. 1
![]() |
In urma prelucrarilor statistice ale rezultatelor obtinute la Chestionarul orientarii pe sarcina sau pe sine in sport (TEOSQ) se observa urmatoarele:
Graficul nr.2
![]() |
In scopul calcularii coeficientilor de corelatie liniara Pearson, pentru cele 5 variabile luate in considerare, s-a utilizat aplicatia SPSS.
Tabelul nr. 1 prezinta coeficientii de corelatie liniara Pearson intre orientarea motivationala pe sine, orientarea motivationala pe sarcina, nevoia de afiliere, nevoia de statut social, nevoia de recunoastere sociala, valorile de semnificatie si numarul de subiecti.
Corelatia dintre orientarea motivationala pe sarcina si nevoia de afiliere este - 0,302, iar semnificatia acesteia este 0,010 (p<=0.01), ceea ce se poate interpreta prin existenta unei relatii slabe, dar semnificative din punct de vedere statistic, intre orientarea motivationala pe sarcina si nevoia de afiliere.
Corelatia dintre orientarea motivationala pe sine si nevoia de afiliere este 0,261, iar semnificatia acesteia este 0,027 (p<0.05), ceea ce se poate interpreta prin existenta unei relatii slabe, dar semnificative din punct de vedere statistic, intre orientarea motivationala pe sine si nevoia de afiliere.
Corelatia dintre orientarea motivationala pe sine si cea pe sarcina este -0,992, iar semnificatia acesteia este 0,000 (p<0.01), ceea ce se poate interpreta prin existenta unei relatii negative foarte puternice intre orientarea motivationala pe sine si cea pe sarcina. Indivizii care din punctul de vedere al orientarii motivationale sunt centrati pe sine, in mod firesc, nu sunt orientati pe sarcina.
Corelatia dintre nevoia de statut social si cea de recunoastere sociala este 0,343, cu o semnificatie de 0,003 (p<0.01), ceea ce se poate interpreta prin existenta unei relatii pozitive slabe, dar cu o semnificatie mare, intre cele doua nevoi. Indivizii cu o nevoie pregnanta de statut social, prezinta si nevoia de statut social.
Tabelul nr. 1 Corelatii
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
** Corelatia este semnificativa la nivelul 0,01.
* Corelatia este semnificativa la nivelul 0,05.
Concluzii:
La nivel de juniori, in fotbal, se observa ca nevoia de afiliere este predominanta in planul motivatiei sociale pentru practicarea sportului, indivizii prezentand dorinta de a se integra intr-un grup, de a juca un anumit rol in acesta, de a se integra intr-o structura organizata dupa anumite reguli, care prezinta obiective si interese comune.
De asemenea, se observa faptul ca orientarea motivationala predominanta in cazul subiectilor este pe sarcina, interpretandu-se prin definirea succesului in termeni de stapanire a abilitatilor si autodezvoltare, percepandu-l in termeni de performanta, si nu de rezultate, fiind preocupati de a invata, de a se dezvoltarea abilitatilor si fiind activati de placerea de a juca.
In plus, exista o probabilitate foarte mare ca indivizii orientati motivational pe sine, sunt motivati social prin nevoia de afiliere.
In final, se remarca faptul ca exista o probabilitate mare ca indivizii motivati social prin nevoia de statut, au o nevoie pregnanta si de recunoastere sociala.
Abstract:
Motivation develops and shapes in the context of social environment and considering his/hers own emotional and personality structure. Also, motivation is a regulatory mechanism, with importance roles in activating for solving tasks or achieving.
In sports, it is important to distinguish the dominant type of motivation having the purpose of identifying the optimum strategies for activating and mobilizing for learning, adapting and involving.
Bibliografie:
EPURAN, M., HORN, E., Mecanisme de influentare a comportamentului in fotbal. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1985;
HOWITT, D., CRAMER, D., Introducere in SPSS pentru psihologie. Iasi, Ed. Polirom, 2006
ZLATE, M., Psihologia mecanismelor cognitive. Iasi,Editura Polirom, 1999;
http://footy4kids.co.uk/motivation-and-soccer-performance.htm
http://aahperd.confex.com/aahperd/2004/preliminaryprogram/abstract_5183.htm