ARTICOL CONFERINTA 2007

RELATIA BIUNIVOCA DINTRE MODELUL DE JOC SI MODELUL DE PREGATIRE

Prof. univ. Dr. Dumitru COLIBABA - EVULET Universitatea Pitesti

Calin Gabriel SARLA U.M.F - Craiova

 

Cuvinte cheie: model de joc, model de pregatire, relatie biunivoca

Keywords: game model, training model, biunivoque relationship

 

Rezumat

Aceasta lucrare vrea sa demonstreye ca exista o relatie biunivoca intre dimensiunile modelului de joc (exprimate de valorile parametrilor) si modelul de pregatire (obiective – continut – strategii - evaluare), relatie care trebuie sa fie capitalizata in beneficiul cresterii continue a jucatorilor si a capacitatii de performanta a echipei.

 

Introducere

Relatia biunivoca dintre modelul de joc si modelul de pregatire este un concept sustinut de numerosi specialisti mai mult din punct de vedere teoretic si mai putin din punct de vedere practic. Lucrarea de fata propune tocmai o cale de transpunere in practica a acestei relatii. Cu alte cuvinte, incercam sa raspundem la intrebarile "cum putem sa convertim dimensiunile modelului de joc in obiective instructionale ale procesului de antrenament si cum, la randul lui, procesul de pregatire conduce la cresterea continua a capacitatii de performanta a echipei?"

 

Ipoteze

Daca modelul de joc al echipei in competitie este construit din parametrii valorici ai comportamentului performantial, atunci aceste dimensiuni pot deveni adevaratele "tinte" didactice ale procesului de antrenament.

Solutionarea practica a relatiei dintre cele doua modele (joc si pregatire) necesita in primul rand, stabilirea dimensiunilor valorice ale modelul de joc cu ajutorul mijloacelor de inregistrare si apoi convertirea acestora pe cale deductiva sau inductiva in obiective instructionale bine precizate.

 

Metode de cercetare:

  • Studierea bibliografiei de specialitate,
  • Inregistrarile pe baza de protocol,
  • Statistica matematica,
  • Demersuri experimentale pe baza de proiecte.
  •  

    Demers operational

    Pentru confirmarea ipotezelor de lucru, am luat ca exemplu o echipa consacrata din baschetul romanesc. Asfel in perioada 2001 / 2002 i-am studiat comportamentul performantial in cadrul jocurilor propriu-zise din campionat. Utilizand toate mijloacele de inregistrare avute la dispozitie (protocoale, benzi video, documente oficiale etc) am reusit sa conturam unele aspecte generale dar mai ales principalele dimensiuni ale jocului prestat de echipa. In linii generale s-au obtinut urmatoarele informatii asupra comportamentului performantial:

    I. Informatii privind comportamentul performantial al jucatorilor si al echipei

    Modelul jucatorilor pe posturi ( exprimat prin prisma acelorasi parametrii ca si modelul de joc – nu il folosim in aceasta lucrare ).

    Modelul de joc – exprimat prin prisma parametrilor si indicatorilor valorici.

     

    COMPONENTELE FUNDAMENTALE ALE MODELULUI DE JOC

    Media anuala sezonul 2001/2002

    Parametrii realizati in 2002/2003

    Parametrii prospectivi

    PARAMETRI

    INDICATORI

    joc 1

    joc 2

    joc 3

    joc...

    etc.

    PARAMETRI

    INDICATORI

    conf2007_20_1

    S

    %

    conf2007_20_1

    S

    %

    INTRAREA IN POSESIA MINGII

    1. Cosuri primite

    34,0

    4,0

    28,6

    33

    27

    29

     

     

    30,0

    2,0

    25,9

    2. Urmariri - ofensive

    10,7

    3,4

    9,0

    14

    10

    17

     

     

    14,0

    3,0

    10,3

    - defensive

    19,1

    4,4

    16,1

    18

    29

    25

     

     

    23,0

    2,0

    18,1

    3. Actiuni de aparare

    11,9

    3,1

    10,0

    9

    15

    16

     

     

    15,0

    2,0

    12,1

    4. Greseli tehnico-tactice

    12,0

    2,5

    10,1

    12

    15

    13

     

     

    14,0

    1,5

    10,3

    5. Greseli de regulament

    6,0

    3,4

    5,0

    10

    4

    7

     

     

    6,0

    2,0

    5,2

    6. Posesii repetabile

    20,8

    8,0

    17,5

    28

    18

    12

     

     

    17,0

    5,4

    14,7

    7. Alte situatii

    4,5

    2,3

    3,8

    4

    3

    3

     

     

    4,0

    2,2

    3,4

     

    Posesii de mingi (Nr.)

    119

     

     

    128

    121

    122

     

     

    116

     

     

     

    1. Aruncari 3 puncte

    17,5

    5,1

    14,7

    21

    22

    18

     

     

    19,0

    5,1

    16,4

    1.1 Reusite

    6,5

    2,7

    5,4

    9

    10

    7

     

     

    9,0

    1,9

    7,8

    1.2 Procentaj

     

     

     

    42,9

    45,5

     

     

     

    47,4

     

     

    2. Aruncari 2 puncte

    50,8

    10,3

    42,7

    34

    61

    44

     

     

    51,0

    10,4

    44,0

    2.1 Reusite

    28,0

    7,1

    23,6

    18

    37

    26

     

     

    28,0

    8,1

    24,1

    2.2 Procentaj

     

     

     

    52,9

    60,7

     

     

     

    54,9

     

     

    PIERDEREA POSESIEI MINGII

    3. Aruncari libere (1 punct)

    24,3

    7,8

    20,5

    21

    7

    19

     

     

    24,0

    8,5

    20,7

     3.1-Reusite

    17,4

    5,4

    14,7

    15

    4

    14

     

     

    19,0

    6,0

    16,4

     3.2-Procentaj

     

     

     

    71,4

    57,1

     

     

     

    79,2

     

     

    4. Greseli tehnico-tactice

    7,9

    2,8

    6,6

    7

    10

    6

     

     

    7,0

    2,6

    6,0

    5. Greseli de regulament

    9,0

    2,0

    7,6

    10

    7

    7

     

     

    7,0

    2,1

    6,0

    6. Posesii repetabile

    22,5

    11,1

    18,9

    32

    34

    17

     

     

    22,0

    1,8

    19,0

    7. Urmariri ofensive-defensive

    27,7

    6,3

    23,2

    37

    19

    23

     

     

    26,0

    4,0

    22,4

     

    * PUNCTE INSCRISE

    92,7

    14,5

     

    78

    108

    0

     

     

    100,0

    10,0

     

    * PUNCTE PRIMITE

    60,2

    7,4

     

    66

    62

    0

     

     

    70,0

    5,0

     

    II. Informatii de ordin general

    Echipa alcatuita din jucatori profesionisti,

    Structura functionala a echipei a deservit toate compartimentele de joc in doua variante:

    2 fundasi – 1 extrema – 2 pivoti,

    1 fundas – 2 interi – 2 pivoti (a doua varianta a fost mai eficienta pentru aplicarea registrului tactic a echipei).

    ATAC

  • Numar contraatacuri / meci  – media = 14 ± 3.
  • Numar de atacuri pozitionale / meci – media = 68 ± 5.
  • Raportul procentual al aruncarilor: 30% de sub panou; 57% de 2 puncte si 20% de 3 puncte (30 – 57 – 20).
  • APARARE

  • Aparare normala – om la om  –50%
  • Aparare in zona   – 20%
  • Aparari combinate   – 10%
  • Ritm sustinut de joc – pressing  – 20%
  • Informatiile de ordin general (vezi II) ne permit sa luam masuri privind schimbarea structurii functionale a echipei, a conceptiei tactice de joc, a sistemelor de atac si aparare, a ritmului de joc, etc. – in conformitate cu tendintele de dezvoltare a jocului pe plan international.

    Parametrii si indicatorii de joc (vezi I) consemnati in fig. 1 s-au calculat in urma desfasurarii tuturor partidelor din sezonul 2001/2002. Dupa cum se poate observa comportamentul performantial al echipei este exprimat prin parametrii si indicatori valorici care ne permite, in continuare sa rezolvam doua operatiuni distincte, adica:

     

    Stabilirea parametrilor prospectivi de joc

    Stabilirea – pe cale deductiva sau inductiva – a obiectivelor instructionale ale procesului de antrenament

    a) Parametrii prospectivi se stabilesc prin folosirea rezultatelor obtinute prin calcul statistic. Asfel, spre exemplu pentru cosuri primite s-au obtinut = 34 ± 4. In acest caz parametrul prospectiv este - 4 ═ 30 (media – abaterea standard), pentru urmariri ofensive parametru prospectiv este =10,7 + 3,4 = 14. Parametrii prospectivi sunt calculati pentru ca echipa sa tinda sa-i obtina nu neaparat in urmatorul sezon. In general dupa fiecare joc din campionat o serie de indicatori trebuie sa fie mai buni (daca ne-am antrenat sa-i amelioram). Astfel, parametrii obtinuti in sezonul 2002/2003 – se compara cu cei precedenti si cei prospectivi. Exemplu: joc nr. 1.

    b) Stabilirea pe cai deductiv-inductive a obiectivelor instructionale si a continutului procesului de antrenament

    Pentru convertirea parametrilor valorici ai modelului de joc in obiective instructionale este necesar sa analizam fiecare dimensiune stabilita si sa-i determinam aria de referinta in procesul de antrenament. Exemplu:

    Urmaririle defensive = 19,1 ± 4,4; parametru prospectiv ═ 19,1 + 4,4 = 23,5.

    Deci procesul de pregatire va trebui sa se indrepte spre imbunatatirea continua a acestui parametru pana il va atinge.

    In mod concret – urmarirea defensiva devine obiectiv instructional, iar pentru stabilirea continutului pregatirii (tehnic, tactic, fizic, psihic, teoretic) – a strategiilor si a instrumentelor de evaluare procedam la urmatorul rationament:

    Urmarire defensiva

    Tactic

    Tehnic

    Fizic

    Psihic

    Teoretic

    Triunghi de saritura

    Pozitie fundamentala

    Viteza +forta

    Curaj

    Traiectoria mingii

    Blocaj defensiv

    Saritura

    Viteza executie

    Agresivitate

    Regulament

    Ocuparea primului plan

    Prinderea mingiilor inalte

    Robustete

    Combativitate

    Nivel de interventie

    Plasament

    Voleibolare

    Lupta corporala

    Perceptii spatio - temporale

    Principii de actionare

     

     

    Coordonare

    Motivatie

     

     

     

    Agilitate

     

     

    Fig. 2. Continuturi ale pregatirii cu ajutorul carora putem imbunatati – urmarirea defensiva

    Desigur, ca din noianul de elemente identificate, antrenorul le va alege doar pe acelea care conduc la cresterea numarului de mingi castigate prin urmarire. In acest sens, sunt precizate adevaratele obiective concrete care concura la realizarea numarului de urmariri defensive. Exemplu: organizarea triunghiului de saritura in cadrul sistemului de aparare, ocuparea primului plan, perfectionarea blocajului defensiv, dezvoltarea detentei, curaj si combativitate in lupta corporala etc.

    Pentru toate aceste obiective concrete se aleg ulterior strategii de instruire sau programe de pregatire.

    Dupa analiza tuturor dimensiunilor (parametrilor) de joc – in maniera propusa in aceasta lucrare – se trece la selectarea modelului si stabilirea tuturor dimensiunilor procesului de instruire.

     

    Concluzii

  • Dimensiunile modelului de joc pot fi convertite in obiective instructionale, iar acestea la randul lor declansaza axa generativa a intregului demers metodologic: obiective – continuturi – strategii – evaluare, indreptat spre cresterea continua a capacitatii de performanta;
  • In contextul interventiei teleologice indreptate spre cresterea continua a capacitatii de performanta sunt indentificate adevaratele elemente (programe) care conduc la cresterea capacitatii de performanta;
  • Maniera de rezolvare a relatiei biunivoce prezentate de noi presupune ca fiecare ciclu de instruire (micro – mezo – macro) sa inceapa tinand seama de achzitiile anterioare sau nivelul de pregatire anterior;
  • Demersul metodologic propus de noi inseamna desfasurarea procesului de antrenament pe baza proiectelor globale si operationale – aceasta presupune inlocuirea vechii mentalitati ale antrenorilor (vazand si facand) cu precizia si rigoarea proiectarii stiintifice;
  •  

    Abstract

    This thesis demonstrates that there is a biunique relationship between the play model's dimensions (expressed by value parameters) and the training model (objectives – contents – strategies - evaluation), relationship that must be capitalized in the benefit of the continuous growth of the players and team's performance capacity.

     

    Bibliografie

    COLIBABA - EVULET D., BOTA I. , Jocuri sportive. Teorie si Metodica. Edit. Aldin, 1998

    COLIBABA - EVULET D., Modelarea antrenamentului sportiv potrivit exigentelor competitionale. Rev. Educatie Fizica si Sport, Nr. 7,1982

    COLIBABA–EVULET D., Model de joc si modelarea. Rev. Discobolul – A.N.E.F.S., Bucuresti, Nr. 4 -5,1997

    EPURAN MIHAI, Psihologia sportului de performanta. Editura FEST, Bucuresti, 2001

    BOMPA TUDOR, Performanta in jocurile sportive. Edit. Ex PONTO, Bucuresti, 2003

    BOMPA TUDOR, Periodizarea: Teorie si metodica. Edit. Ex PONTO, Bucuresti, 2002

    MORGAN WOTTEN, Coaching basketball succesfully. Leisur press, Championing, Illinois, SUA, 1992

    TEODORESCU LEON, Orientari si tendinte in teoria si metodologia antrenamentului modern. Rev. I.E.F.S., Nr. 4, 1984

    SARLA CALIN – GABRIEL, Inregistrari si date experimentale. Teza de doctorat, 2007

    bannersportscsus
    Numai pe SPORTSCIENCE.RO
    @ 2007, INCS. Toate drepturile rezervate
    Webdesign SUPERFIT EXPERT