MODALITATI DE UTILIZARE A CONCEPTULUI "SIX SIGMA" IN EVALUAREA COMPORTAMENTULUI PERFORMANTIAL SPORTIV

Prof. univ. Dr. Dumitru COLIBABA - EVULET Universitatea Pitesti

Nicu DUNA Turbomecanica Bucuresti

Cuvinte cheie: "Six Sigma", comportament performantial, evaluarea globala

Keywords: "Six Sigma", performantial conduct, overall evaluation

Rezumat

Lucrarea prezinta cateva modalitati de evaluare a comportamantului performantial sportiv cu ajutorul unor principii operationale specifice metodei "six sigma". Procedurile prezentate au un camp vast de aplicatie fiind recomandate mai ales atunci cand in activitatea de evaluare sunt puse in discutie mai multe proprietati de natura diferita (biologica, psihologica, sociala) si care sunt exprimate in unitati de masurare diferite. Programul matematic pe care vi-l oferim reprezinta un instrument de lucru simplu, accesibil si eficent.

Introducere

In domeniul nostru de activitate, deseori suntem pusi in situatia de a analiza si compara diferite valori (a sportivilor, a rezultatelor, a solutiilor etc.) avand la dispozitie o multime de parametrii si indicatori de natura si marime (intensitate) diferita. Evaluarea globala ale acestor caracteristici este uneori dificila (sau inexacta) deoarece ele sunt exprimate in unitati de masura diferita (kg, metri, itemi, puncte, procente, etc). In acest sens, stiintele exacte (precum matematica si statistica) ne-au oferit in decursul timpului numeroase instrumente si tehnici de cuantificare a intensitatii fenomenelor cu ajutorul variabilelor Z, t, Hull pe care le-am folosit in scalarea rezultatelor sportive sau cu alte ocazii.

Metoda "Six Sigma" ne-a permis sa elaboram un sistem de evaluare(masurare si apreciere), materializat printr-un program, bazat pe ecuatii matematice in stare sa echivaleze prin puncte toate rezultatele obtinute de sportivi, chiar si atunci cand sunt exprimate prin unitati de masura diferite.

Prezentarea si utilizarea programului

Programul este astfel alcatuit incat poate sa fie folosit in doua ipostaze distincte si anume:

I. Cand rezultatele maxime sunt cele mai valoroase;

II. Cand rezultatele minime sunt cele mai valoroase

I. Cand rezultatele maxime sunt cele mai valoroase

 In aceasta ipostaza se procedeaza atunci cand rezultatele sau performantele supuse analizei (obtinute in concursuri, probe, teste, etc.) cu cat sunt mai mari, cu atat sunt mai bine cotate. Echivalarea prin puncte se face pe o scara gradata, cuprinsa intre limita inferioara admisa (L_ia) si valoarea maxima (X_max) din sirul de rezultate obtinute de catre sportivi (X₁,X₂ , X_n)

Unde: L_ia - limita inferioara admisa - este stabilita de profesor/antrenor; L_sa - limita superioara admisa; X₁, X₂,  , X_i, , X_n - rezultatele obtinute de cei testati (sportivi, elevi); X_med - media aritmetica; X_max/min - valoarea maxima/ minima din sirul de rezultate.

Formula de calcul: 

Prezentarea si exemplificarea programului

Programul are doua zone (tab. nr. 1):

ZONA GRI – in care se consemneaza L_ia si rezultatele obtinute la cele 6 probe de control (teste, concurs) de catre un numar de 16 sportivi. Fiecare proba poate fi exprimata in alta unitate de masura (kg, metri, secunde, itemi etc).

L_ia - este obligatorie si se completeaza prima; ea reprezentand o "linie" de demarcatie intre rezultatele acceptate si cele neacceptate de profesor, antrenor, etc. Valoarea ei se stabileste in functie de valorile statistice ale probei respective, de performantele lotului de sportivi testat, de cerintele antrenorului, de performantele celorlalti, de exigentele impuse de un anumit concurs, etc.

Media aritmetica (X_med) si abaterea standard (s) reprezinta indicatori de referinta pentru rezultatele probei respective; ele se calculeaza si se modifica automat pe masura ce rezultatele cresc sau scad.

ZONA ALBA – este rezervata evaluarii prin puncte a rezultatelor din zona gri. In aceasta zona nu se intervine deoarece punctele se calculeaza si se afiseaza automat in functie rezultatele X_i obtinute de sportivi si introduse pe coloana corespunzatoare probei P_i respective.

Limita inferioara admisa (Lia) PUNCTAJ     150 180 80 40 55 183                 REZULTATE   Nr. Crt Nume Prenume P1 P2 P3 P4 P5 P6 P1 P2 P3 P4 P5 P6 1 A.V 180 181 88 39 54 183 33 5 40 0 0 0 2 A.I 200 187 87 33 39 190 56 33 35 0 0 30 3 A.G 220 190 76 44 60 191 78 48 0 40 100 35 4 B.N 230 192 77 43 55 195 89 57 0 30 0 52 5 B.J 160 200 65 50 54 205 11 95 0 100 0 96 6 B.R 155 201 90 41 55 206 6 100 50 10 0 100 7 C.A 240 201 100 39 49 204 100 100 100 0 0 91                               MEDIA ARITMETICA 197.86 193.14 83.29 41.29 52.29 196.29               ABATEREA STANDARD 33.89 7.82 11.46 5.25 6.68 8.90

Tab. Nr. 1 – Echivalarea prin puncte a rezultatelor mai mari ca L_ia

Probele de control si unitatile de masura utilizate(exemple): P1 = saritura de pe loc (cm); P2 = talie (cm); P3 = forta brate (kgf); P4 = aruncarea mingii de oina (m); P5 = test psihologic (puncte); P6 = anvergura (cm).

Observatii:

Rezultatul cel mai bun dintr-o proba primeste automat maximum de puncte (100). Aceasta inseamna ca punctajul general se obtine dupa identificarea tuturor rezultatelor probei respective. Echivalarea in puncte se face automat in zona alba;

Introducerea de valori in coloanele P (zona gri) va duce la echivalarea automata in puncte din coloana corespunzatoare punctajelor P (din zona alba);

Coloana cu numele si prenumele se poate inlocui cu initiale sau codificari;

Se pot stabili valori minime pentru diferite stadii de pregatire ale sportivilor: copii, juniori, seniori, echipa nationala, norma obligatorie de participare, etc. Exemplu: echivalarea prin puncte a rezultatelor sportivului A.Gh. la P1 (saritura in lungime fara elan): L_ia = 150 cm ; cine sare 150 cm sau mai putin primeste 0 puncte; X₃ - sportivul A.Gh. are X₃ = 220 cm; X_max = 240 cm = 100 puncte; Aplicam formula: Nr puncte = 100 x (X₃ – Lia) / (X_max – Lia)= 100 x (220-150) / (240-150) = = 100 x 70 / 90 = 77,77 = 78 puncte;

Sistemul de apreciere prezentat mai sus se poate particulariza prin inlocuirea in formula de calcul a valorii maxime X_max cu o valoarea fixa L_s (record national, European, mondial). Formula de calcul devine mai "rigida" in acest caz, punctajul maxim primindu-l numai sportivii care ating sau depasesc limita maxima, adica L_s . In acest caz, daca L_s= 280 cm (mai mare decat orice rezultat din sirul de date) conform datelor din exemplul anterior vom avea: Nr puncte = 100 x (X₃ – Lia) / (L_s – Lia) =100 x (220-150) / (280-150) = 54 puncte, iar daca cineva ar sari 270 cm si L_ia = 150 cm; L_s =280 cm obtine Nr puncte = 100 x (X₃ – Lia) / (L_s – Lia)=100 x (270-150) / (280-150) = 92 puncte.

II Cand rezultatele minime sunt cele mai valoroase

In acest caz evaluarea prin puncte se face folosind urmatoarea formula:

Observatie: intra in discutie toate rezultatele care, cu cat sunt mai mici decat L_sa, cu atat sunt mai bine cotate. Exemple: probele de sprint, timpi de alergare, viteza sub toate formele ei de manifestare, numarul greselilor de executie etc. In programul prezentat am luat spre exemplificare rezultatele la cateva probe de control / teste, cum urmeaza: P1 = 20 metri (sec.); P2 = 30 metri (sec.); P3 = 800 metri (min.); P4 = agilitate (puncte); P5 = greseli de coordonare senzonaliera (numar); P6 = greseli de atentie (puncte);

Exemple:

Si in acesta varianta de utilizare a minimului putem particulariza sistemul de calcul prin inlocuirea in formula a valorii minime X_min cu o valoarea fixa L_i – Limita inferioara (record national, European, mondial). Exemplu: in cazul ca X _min = 3,4 se inlocuieste cu L_i = 3,0 atunci se aplica urmatoarea formula pentru sportivul C.A: Nr puncte =100 * (L_sa – X_i) / (L_sa – L_i) =100 * (4,0 – 3,4) / (4,0 – 3,0) =100 x 0,6 / 1= 60 pct.

Concluzii

Din punct de vedere teoretic – scalarea bazata pe metoda "Six Sigma", prescrie o procedura de operationalizare si cuantificare a rezultatelor sportive precum si a unor indicatori bio-psiho-sociali care atesta valoare indivduala sau/ si performanta de grup.

Din punct de vedere tehnic, programul de scalare deseneaza un spatiu multidimensional de-a lungul caruia sunt echivalate prin puncte valoarea si gradele de intensitate a rezultatelor obtinute prin masurari obiective ( teste, probe de control, concurs etc.).

Aria de aplicabilitate a programului se dovedeste a fi vasta. Astfel, el este accesibil ori de cate ori obiectivul evaluarii are una sau mai multe proprietati exprimate in unitati diferite de masura. In acelasi timp, el ofera in timp util ( automat) informatii pretioase despre dinamica unor indicatori care ne permite sa luam decizii perinente pentru desfasurarea, de concurs, de evaluare s.a controlata a activitatilor de selectie, pregatire si concurs.

Metoda isi gaseste in domeniul nostru de activitate un larg camp de aplicativitate si mai ales pentru:

Abstract

This paper introduces various modalities of evaluating performance behavior in sports by using some operational principles specific to "Six Sigma". The procedures introduced herebelow have a large array of applications, and are specifically recoumended when, the evaluation process included various factors (biological, psychological, social) all expressed in different measurement units. The mathematical model offered here is a flexible and efficient instrument in optimizing competitional sports performance.

Bibliografie

BOMPA, T., Performanta in jocuriile sportive. Editura Exponto, Constanta, 2002

COLIBABA – EVULET, D., COLIBABA A., Optimizarea procesului de instruire sportive cu ajutorul metodei "Six Sigma". Conferinta Stiintifica editia a XIV-a – Bucuresti, 2005

DUNA N., Evaluarea comportamentului sistemelor specifice antrenamentului sportiv prin analiza raportului dintre energia consumata si informatie. ANEFS, Bucuresti, referat – sustinere doctorat, 1999

EPURAN, M., Metodologia cercetarii activitatilor corporale. Edit. FEST, Bucuresti, 2005

HARRY, M, STEWART, R, Six Sigma, Mecanical Design Tolerancing, Motorola Inc., 1998

MICKEL, J.H., The Vision of Six Sigma, Sigma Publishing Company. Phoenix, Arizona, SUA, 1994

SICLOVAN H, DUNA, N, Perfectarea sistemului de apreciere a performantelor obtinute de handbalisti la probele si normele de control. Revista EFS, nr. 4, 1980