ASPECTE ATITUDINALE ALE ADOLESCENTILOR IN RAPORT CU COMPORTAMENTUL ADICTIV

Asist. univ. drd. Iulia DAMIAN Universitatea Bacau

Cuvinte cheie: drog, dependenta, factori de risc

Keywords: drug, dependence, risk factors

Rezumat

Drogurile sunt substante artificiale create de oamenii de stiinta in anumite situatii limita. Cauzele au fost de regula razboaiele. Efectele drogurilor erau "benefice" pentru armatele diverselor popoare care trebuiau sa reziste in regim de razboi, de multe ori fara hrana si fara apa. Astfel, au luat nastere substantele excitante - droguri in forma primara.

Introducere

Fenomenul consumului de droguri este extrem de greu de controlat, chiar daca se fac eforturi conjugate pentru prevenirea si combaterea sa. Desi interzise, drogurile tind sa patrunda tot mai mult pe piata mondiala iar numarul persoanelor care isi gasesc refugiul, injectandu-si iluzii si beatitudini fortate, fiind intr-o crestere alarmanta. Drogurile depersonalizeaza consumatorii, induc imagini de sine deformate, anihileaza stima de sine, distrug aspiratii, idealuri de viata si trasee profesionale de succes. Victimele drogurilor pot fi vazute pe strada, in locuri obscure, in gara, la metrou etc. Pot fi recunoscute usor: au fetele palide, cadaverice, ravasite; ochii rosi, inchisi pe jumatate, cearcane adanci si o expresie visatoare, pierduta. Sunt rupti de realitate iar impactul cu lumea reala, produs peste cateva ore, este doar o alta sursa de frustrare. E momentul cand extazul, iluzia isi cer drepturile intr-un ciclu fara final si fara scapare. O noua doza, un alt vis frumos, un alt pseudozbor, o alta viata „traita" cu intensitate urmate firesc de agonia depresiei.

Principala categorie de populatie vulnerabila la consumul de droguri este, fara indoiala, a tinerilor. Pentru populatia matura factorii preventivi par a fi varsta, responsabilitatile multiple si indoctrinarea ideologica. Varsta actioneaza ca factor protectiv prin maturitatea pe care o presupune, o anumita rigiditate in asimilarea de noi comportamente si/ sau stiluri de viata, conservatorismul, teama de necunoscut.

Numeroase studii realizate in ultimele decenii au incercat sa lamureasca originile si evolutia consumului abuziv de droguri, modalitatea in care problema apare si se dezvolta. Ele au demonstrat existenta unui numar mare de factori de risc in ceea ce priveste abuzul de droguri, acestia fiind corelati cu aspecte personale, familiale sau scolare.

Scopul investigatiei este de a oferi o perspectiva pertinenta asupra atitudinii adolescentilor in raport cu consumul de droguri si a disponibilitatii acestora de a se angaja in activitati de prevenire si de suport a comportamentului adictiv.

Ipoteza generala a cercetarii a constituit-o problematica drogurilor si a consumului de droguri ca provocare cu care se confrunta societatea romaneasca contemporana si pentru care trebuie sa construiasca strategii de rezistenta si compensare.

Cercetarea s-a derulat pe un esantion stratificat de adolescenti ce au considerat in proportie de 90% ca drogurile si consumul de droguri reprezinta un reprezinta un pericol pentru generatia lor, 55% prevad o amploare a fenomenului in urmatorii ani si abia 10% prognozeaza ca acest fenomen va fi mentinut sub control de autoritatile abilitate. Aceste date demonstreaza un nivel ridicat al maturitatii tinerilor, evidentiat de modul in care evalueaza fenomenul in integralitatea sa.

De asemenea, 35% dintre adolescenti considera ca mediul social din care provin se confrunta cu problema consumului de droguri, 55% dintre adolescenti considera ca problema consumului de droguri nu exista in mediul social in care activeaza in timp ce 10% declara ca „nu stiu" daca in mediul lor se consuma droguri.

Adolescentii sunt informati (din diferite surse) despre denumirile principalelor tipuri de droguri: marijuana-70%, heroina- 70%, cocaina- 50%, hasis-15%, canabis –55%, ecstasy-80%, amfetamine-50%, opium – 10%, morfina- 5%, LDS-5%, „Prafuri" /injectabile-15%.

Faptul ca marijuana se situeaza pe primul loc (70%) poate fi explicat prin: informarea corespunzatoare; posibila aparitie a traficului si consumului de marijuana; marijuana este drogul cu care se incepe de obicei consumul de droguri (fapt indicat de cercetari internationale); consumul accentuat de tutun prezent in randul adolescentilor favorizeaza consumul de marijuana.

 Desi la nivelul intregului esantion medicamentele sunt mentionate intr-o pondere mai mica, reiesind ca ar fi mai putin cunoscute, se stie ca acestea sunt adeseori consumate de adolescenti deoarece: accesul la medicamente este relativ facil; exista prejudecata ca nu creeaza dependenta si ca nu ar fi nocive deoarece sunt recomandate de medic in scop terapeutic; sunt cele mai ieftine (folosirea lor in astfel de scopuri fiind cunoscuta sub denumirea de „toxicomania saracului").

In opinia adolescentilor, consumul de droguri are drept cauze:

Cautarea unor senzatii noi reprezinta un element predispozant major in initierea consumului de drog. Marvin Zuckermann a realizat o scala a cautarii senzatiilor noi, scala alcatuita dintr-un factor general si patru factori specifici (cautarea pericolului, a aventurii, dezinhibitia, susceptibilitatea la plictiseala, cautarea experientelor). Tonalitatea emotionala mare determinata de substantele psihoactive favorizeaza repetarea consumului. Jean Ades afirma ca aceasta cautare a senzatiilor este numitorul comun al mai multor trasaturi de personalitate (impulsivitate, labilitate emotionala).

Adolescentii opineaza ca efectele consumului de droguri se resimt atat la nivelul individului cat si a familiei de provenienta, a grupul social si asupra comunitatii.

Un procent important dintre adolescentii investigati (30%) sunt de parere ca persoanele consumatoare devin inevitabil dependente, 10% considera ca acei care consuma droguri devin agresivi si pot comite acte ilegale, 20% dintre adolescenti considera ca cele mai grave efecte ale utilizarii drogurilor sunt asupra sanatatii individului, 10% sustin faptul ca un consumator de droguri se simte mai liber/ puternic/ fericit, 5% dintre adolescenti apreciaza ca exista efecte negative ale consumului de droguri fara a le specifica iar 25% nu stiu care sunt efectele utilizarii drogurilor.

Un procent important dintre adolescentii chestionati (30%) considera ca un consumator provoaca suferinta probleme suplimentare familiei sale, 15% sustin ca aparitia fenomenului in familie genereaza conflicte si tensiuni, 5% apreciaza ca vor aparea probleme financiare in cadrul familiei, 50% declara ca nu stiu care pot fi consecintele la nivelul familiei consumatorilor.

Literatura de specialitate consemneaza ca teama / respectul fata de parinti se poate constitui in factor inhibitor extern ai consumului de droguri (Ferréol, G., 2000, pag. 54).

Viata de grup este apreciata de elevii investigati, un refugiu in care adolescentul isi potoleste nelinistea interioare si dobandeste sentimentul de propriei valori. Cauza pentru care adolescentii cauta viata grupurilor (inclusiv a celor nocive) este trairea sentimentului de insecuritate generat de: lipsa afectivitatii in familie, frustrarile la care sunt supusi de catre adulti (li se recunoaste dreptul de a trece la un nou statut dar nu li se ofera posibilitatea sa joace rolul ce li s-ar cuveni), „nedreptatile", pe care le sufera (lipsa de obiectivitate in acordarea notelor, sanctionarea unor atitudini sau comportamente la care considera ca „au dreptul" ca adolescenti). Acestea sunt compensate / solutionate in functie de valori si comportamente promovate de acel grup, considerate criterii de selectie in acceptarea unei persoane.

Cu toate acestea, 35% dintre adolescenti apreciaza ca grupul de prieteni va exclude persoana consumatoare, 10% sustin ca fenomenul se va extinde in cadrul grupului, 10% apreciaza ca in grup vor aparea efecte negative dar nu specifica felul lor, 5% sustin ca in grup vor aparea conflicte si acte de violenta iar 40% declara ca nu stiu care pot fi consecintele la nivelul grupului de prieteni. Efectele consumului de droguri asupra comunitatii se reflecta, in conceptia adolescentilor, astfel:

 Procentele scazute referitoare la controlul asupra fenomenului (25%) denota neincrederea elevilor in autoritati in ceea ce priveste capacitatea lor de a preveni si diminua fenomenul. Exista opinii care sustin ca autoritatile in toate formele ei trebuie sa initieze, organizeze si implementeze unor programe speciale de educatie pentru prevenirea fenomenului (60%). In ceea ce priveste responsabilitatile pe care le incumba fenomenului, adolescentii opineaza ca un rol important in prevenirea, controlul si diminuarea fenomenului il are comunitatea (30%), 15% dintre adolescenti plaseaza responsabilitatea solutionarii acestei probleme politiei, 10% considera ca familia trebuie sa se implice mai mult in prevenirea aparitiei fenomenului prin educatie, comunicare si control al propriilor copii, 10% apreciaza ca guvernul ar trebui sa aiba o contributie importanta in aceasta directie prin promovarea unui corp legislativ care sa descurajeze detinerea si consumul de substante interzise,10% considera ca este necesara implicarea unor specialisti- consilieri scolari, psihologi, asistenti sociali iar 25 % „nu stiu" cine ar trebui sa se ocupe de aceasta problema.

Imbucurator este faptul ca adolescentii se manifesta favorabil in raport cu implicarea lor in programe de prevenire a consumului de droguri in special in activitati de informare -29.41% , 17.64% - in campanii de consiliere, 41.18% - doresc sa-i ajute pe consumatori fara a preciza modalitatile concrete de realizare, 11.80%- nonraspunsuri.

Concluzii:

Fenomenul consumului de droguri este o realitate noua si complexa, ceea ce face ca un procent de elevi, apropiat celui care indica cresteri semnificative, sa declare ca „nu stiu" care sunt directiile de evolutie ale acestuia. Adolescentii considera, intr-un procent foarte ridicat, ca problema consumului de droguri reprezinta a amenintare pentru generatia lor. Cu toate ca tinerii isi dau seama de gravitatea fenomenului, atunci cand sunt solicitati sa-si exprime opiniile in legatura cu efectele consumului de droguri se constata ca putini adolescenti constientizeaza si identifica consecintele concrete ale fenomenului de adevarata lor amploare.

Adolescentii considera ca rezistenta in fata tentatiei consumului de droguri trebuie sustinuta de o buna informare asupra consecintelor de droguri pe fondul unor calitati personale cum sunt vointa puternica , taria de caracter, etc.

Abstract

Taking drugs represents one of those challenges that humanity is confronted with; the direct or indirect effects of these, revealing as a distressing phenomena, noteworthy in international cooperating programs. Obtained naturally or artificially, substances that make 'dreams' or 'bring happiness' claims more victims than lethal weapons. It could be only diagnosed, estimated.

Bibliografie

BERCHESAN, V., PLETEA, C., Drogurile si traficantii de droguri. Editura Paralela 45, Pitesti, 1998

FERREOL, G., Adolescentii si toxicomania. Editura Polirom, Iasi, 2000

CAMPBELL, R., Copiii nostri si drogurile. Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2001