ARTICOL CONFERINTA 2007

SELECTIA IN INOT, ETAPA IMPORTANTA IN DEPISTAREA SI INDRUMAREA VIITORILOR PERFORMERI.

Mircea DRAGU

Lucica SAVA

Universitatea ''Dunarea de jos'' – Galati

 

Cuvinte cheie: selectie, performante sportive, mijloace, metode

Keywords: selection, sports performance, method

 

Rezumat

De-a lungul timpului specialistii din natatie si-au concentrat eforturile pe doua apecte: pe de o parte pentru perfectionarea tehnicilor sportive, avind ca scop ameliorarea performantelor inotatorilor ce participa la concours; pe de alta parte, reinoirea metodelor de invatare a inotului.

 

Introducere

Performantele cu care se pot obtine astazi medalii la marile intreceri internationale sunt realizabile numai in urma unei selectii bine dirijate si gandite, inceputa de la varsta prescolara si privita nu ca actiune de moment, ci ca un proces evolutiv. Mijloacele si metodele folosite in cadrul activitatii de inot trebuie structurate in asa fel incat sa serveasca depistarii rezervelor functionale ale inotatorilor, pentru ca la sfarsitul etapelor de pregatire sportiva sa cunoastem si sa avem unele posibilitati de prognoza privind evolutia acestora. Selectia pe etape trebuie sa fie structurata pe baza unui complex de indici, intre care trebuie sa existe o interdependenta, rezultatele obtinute in timpul probelor de control luate izolat, neputand constitui o dovada incontestabila pentru selectie. Deci, prin selectie trebuie sa intelegem un proces de depistare si triere permanenta, care se bazeaza pe investigarea sistematica si complexa in vederea orientarii tinerilor catre proba sau ramura in care manifesta motivatii si aptitudini. Selectia urmareste orientarea tehnicienilor in alegerea sportivilor cu calitati fizice si psihice deosebite, pentru obtinerea performantelor ridicate, pe baza unor criterii obiective de selectie. Ea are sarcina de a pune la dispozitia antrenorilor probe si norme de control care sa inlesneasca orientarea sportivilor catre diferite ramuri sportive dupa aptitudini.

Avantajele selectiei sunt:

  • asigura obtinerea unei inalte - performante;
  • reduce substantial durata de instruire;
  • contribuie la marirea longevitatii sportive;
  • depisteaza sportivii plafonati;
  • favorizeaza aplicarea efortului in concordanta cu particularitatile conceptiei moderne de pregatire;
  • faciliteaza recrutarea elementelor tinere;
  • largeste posibilitatile de afirmare pe plan international.
  • Dupa C. Radut (1976) orientarea si selectia este determinata in ansamblu de trei factori care reprezinta baza si in urma carora pot surveni modificari esentiale in rezultatele si performantele sportive:

  • factorii genotipici care depind de ereditate;
  • factorii fenotipici care se adreseaza caracterelor acumulate si anume: antropo-morfologice, functionale, motrice, psihice;
  • factorii socio-sportivi integratori care se refera la sistemul de organizare, conducere, planificare, calendarul sportiv si baza materiala, factori dependenti de subiecti, antrenori si mediu.

    Procesul modificarii diferitelor caractere morfologice, functionale si psihice ale organismului reprezinta punctul de plecare in selectie si sta la baza selectiei, cunoscand posibilitatea de influentare a organismului la factorii schimbatori din mediul extern. Astazi varsta performantei maxime este mai coborata decat in trecut. Dupa A. Dragnea (1996) antrenamentul de mare performanta trebuie sa inceapa de la o varsta frageda, 4-5 ani, pentru a mari longevitatea sportivului. Este important sa se stabileasca o linie orientativa de pregatire a copiilor pentru sportul de performanta, deoarece inca se observa o lipsa de atentie in aceasta privinta, grupele nefiind omogene din punct de vedere biomotric. Aceasta linie trebuie sa tina cont de :

  • atingerea performantei maxime implica aproximativ 8-10 ani de pregatire; se are in vedere selectia permanenta a copiilor pe baza capacitatii lor de a-si insusi tehnica corecta a procedeelor de inot, urmarirea starii de sanatate, stimularea spiritului emulativ, colaborare stansa intre antrenor-familie-scoala,
  • corelarea pregatirii si planificarea ei cu ritmurile de crestere si dezvoltare functionala a copiilor, imbinarea pregatirii fizice specifice cu cea tehnica si multilaterala, prin abordarea celor mai optime mijloace de pregatire, corelarea volumului si intensitatii efortului cu posibilitatile de adaptare ale corpului, sa se tina cont de modificarile ce survin la pubertate.
  • Potrivit opiniei specialistilor (Sistemul de norme si cerinte metodice privind selectia si continutul proesului de pregatire a inotatorilor, 1986) selectia inotatorilor trebuie sa cuprinda patru etape. Prima etapa a selectiei este cea initiala care se adreseaza unei varste de selectionare la 5-7 ani, dupa insusirea deprinderilor motrice de plutire, alunecare si respiratie in apa. Dupa un an de pregatire se trece la o triere mai serioasa realizandu-se selectia secundara. Dupa aproximativ trei ani de activitate in bazin, dupa ce copilul si-a insusit tehnica de baza a celor patru procedee, se trece la selectia de baza, in urma careia se considera ca cei ramasi in pregatire vor corespunde cerintelor aplicarii unor eforturi mult mai intense, formand astfel grupa de avansati. Ultima etapa a procesului de selectie este cea definitiva, pentru marea performanta si prevede mentinerea in cadrul selectiei de inot a elementelor cu certe posibilitati de viitor performer. Varsta de 14 ani, marcand din punct de vedere al continutului pregatirii trecerea la nivelul I de pregatire, este considerata cea mai indicata pentru efectuarea acestei selectii. Pe parcursul activitatii selectia se prezinta ca un proces permanent care depinde de o multime de factori. Acestia raman valabili pe intreaga perioada a perfectionarii. In pragul specializarii pe probe raportul dintre cerinte sufera modificari, in sensul ca tipul somatic si capacitatea motrica se echilibreaza, reprezentand impreuna aproximativ 80%. Aspectele care vizeaza luarea deciziei in dirijarea, alegerea si selectionarea copiilor sunt:

    Selectia primara (5-9 ani). Se realizeaza dupa ce copilul a trecut printr-o initiere primara la inot. Se impune invatarea elementelor tehnice de baza ale inotului (respiratia acvatica, plutirea si alunecarea), deoarece acestea vor constitui o parte din probele de testare ale selectiei initiale. De asemeni este importanta aprecierea flotabilitatii copilului (element esential in natatie). Se va testa nivelul indicilor antropometrici, fiziologici, calitati motrice, psihice, precum si sanogeneza.

    Se apreciaza urmatoarele:

  • stare de sanatate buna, excluzandu-i pe cei cu afectiuni cardiace, hepato-renale, reumatismale, neuro-psihice, endocrine, O.R.L. cu caracter cronic, bacilare, alergice;
  • dezvoltare fizica buna si armonioasa ( la nivelul indicilor medii-mari ai Institutului de Igiena si fara deficiente fizice mari la nivelul coloanei vertebrale si a cutiei toracice);
  • anamneza personala si familiala sa furnizeze aspecte legate de psihomotricitate, inteligenta, motivatie pentru sport, nivelul dezvoltarii fizice si intelectuale ale parintilor.
  • Sunt deosebit de importante datele despre flotabilitate atat in repaos, cat si in miscare, la care se poate adauga si apneea voluntara. Se cauta tipul longilin cu mobilitate scapulo-humerala, diametre egale, membre lungi cu extremitati mari, capacitate de adaptare la mediul acvatic, tip vioi, talent pentru inot (Moglischo, E.W., 1990, pag. 308-310). Nivelul pregatirii fizice generale va fi apreciat pe parcursul acestei perioade de pregatire prin probe si norme de control planificate a fi efectuate la intervale bine programate.

    Selectia secundara (10-12 ani). In acest stadiu se va repeta testarea indicilor antropometrici, fiziologici, calitati motrice (generale si specifice), psihice, predispozitii tehnice (simtul apei), sanogeneza precum si nivelul performantei sportive realizate. Toate aceste rezultate inregistrate prin testare vor fi analizate in comparatie cu datele obtinute la selectia initiala obtinand informatii despre evolutia sportivului testat. Pe baza acestor date se poate aprecia dezvoltarea de perspectiva a sportivului, precum si nivelul performantelor viitoare. La aceasta varsta controlul medical este mai complex fiind efectuata chiar radiografia toracica, examenul de laborator hemo-leucograma, V.S.H, probe hepatice, anamneza care va urmari depistarea afectiunilor ireversibile ale sistemului circulator, respirator, osos si muscular.

    La aceasta varsta nu se poate vorbi inca de o dezvoltare care sa permita stabilirea unui tip constitutional optim. Are in vedere copiii care inoata de cel putin 3-4 ani si si-au insusit corect cele patru procedee tehnice de inot, avand o dezvoltare buna si armonioasa fizica si mentala:

  • talie inalta sau medie spre inalta, relativ hipoponderali;
  • anvergura mare (5-8 cm mai mult decat talia);
  • circumferinta palmara si suprafata labei piciorului mari;
  • capacitate vitala la valori foarte bune;
  • putere aeroba buna si anaeroba foarte buna pentru probele de viteza;
  • mobilitate articulara foarte buna, in special la nivelul articulatiilor tibiotarsiana, scapulo-humerala, coloana vertebrala;
  • greutate specifica spre 1;
  • coordonare motrica si echilibrul dinamic in abilitate motrica bine dezvoltate: test Purdue-Pegboard, barem pentru mana stanga sau dreapta minimum 18 puncte, ambele maini 29 de puncte si asamblaj 40 de puncte;
  • capacitate de concentrare a atentiei si rezistenta la oboseala psihica, test labirint 5 minute, barem min. 40 de puncte;
  • forta musculara (lombara, scapulohumerala) buna in raport cu greutatea · corporala.
  • Pregatirea tehnica prezinta o mare importanta in aceasta etapa. Cunostintele tehnice impuse la aceasta varsta sunt de a invata corect cele 4 procedee tehnice de inot, deoarece calitatea executiilor este esentiala. Se va urmari in special:

  • pozitia corecta a corpului pe apa;
  • modul de rezolvare al portantei statice si hidro-dinamice in timpul respiratiei;
  • echilibrul in timpul alunecarii si in timpul executarii miscarilor care compun fazele premergatoare;
  • corectitudinea executiei miscarilor in apa, eficienta elementelor care compun fazele active;
  • eficienta alunecarii in imersie;
  • rezolvarea intrarii in apa din saritura (fara a cunoaste startul);
  • posibilitatile naturale de a rezolva elementul tehnic care franeaza (faza pregatitoare) in ducerea segmentelor inainte prin apa;
  • eficienta schimbarilor de directie in apa in plan orizontal;
  • numar mare de deprinderi in apa insusite precum si tehnicitatea lor;
  • capacitatea de valorificare a celor invatate in intrecerile sportive, trecerea normelor si probelor impuse de F.R.N. (Cartea Federatiei Romane de Natatie · si Pentatlon modern, 2002)
  • PROBA 1. 8x50 m mixt, plecare la 2 minute (4x2x50 m mixt)

    PROBA 2. 1x800 m liber

    La aceasta varsta pregatirea psihologica este rezolvata de catre parinti impreuna cu profesorii de specialitate si se manifesta prin curajul de a executa exercitiile noi necunoscute, placerea de a participa la antrenamente, atentia acordata corectarii greselilor, dorinta de a se gasi mereu printre primii. In privinta calitatilor motrice specifice s-a considerat ca urmatoarele probe pentru inotatorii pe distante scurte sunt relevante:

    PROBA 1 50m-50m-100m pauza 20 secunde;

    PROBA 2 2x50m cu start pauza 3 minute

    Pentru inotatorii de mixt si 200 m in alte procedee:

    PROBA 1 4x100m pauza 30 secunde;

    PROBA 2 8x50m mixt pauza 30 secunde (2x4x50m mixt)

    Inotatorii de alte procedee decat cei de mixt parcurg distantele in procedeul personal.

    Pentru inotatorii de fond:

    PROBA 1. baieti 16x100m liber pauza 30 secunde; fete 8x100m liber pauza 30 secunde

    PROBA 2. baieti 800m-400m-200m-100m liber pauza 30 secunde; Fete - 400m-200m-100m-100m pauza 30 secunde

    Importanta acestor tehnici in aceasta perioada este determinanta. Copilul selectionat trebuie sa cunoasca si sa inoate perfect cele 4 procedee, sa cunoasca exercitiile de perfectionare a tehnicii, starturile si intoarcerile si sa obtina rezultate in probele de mixt si pe procedee (Bulgacova, N.I., 1973, pag. 78). Criteriul psihologic prezinta anumite particularitati, in sensul ca sportivul incepe sa se maturizeze, activitatea sa sportiva si scolara devine constienta, explicatiile sunt mai putin puerile, fiind axate pe predarea unor notiuni de tehnica sportiva. Tratarea cu interes a aspectelor acestei varste va limita numarul pierderilor in randul efectivului selectionat, contribuind la formarea unor copii cu principii sanatoase despre munca si viata. Capacitatea de atentie, de concentrare si rezistenta la oboseala psihica sunt bine dezvoltate.

    Selectia finala (12-15 ani fete si 13-17 ani baieti) pentru performanta prevede mentinerea in cadrul selectiei de inot a elementelor cu certe posibilitati de progres.

    flotabilitate foarte buna apreciata vizual sau prin alinierea greutatii specifice (prin cantarirea in bazin cu apa).

    Se poate calcula si indicele hidrodinamic.

  • talie inalta spre foarte inalta la sprinteri si mediu spre inalta la celelalte probe, cu greutate corporala sub numarul de cm peste 100 ai taliei (5-8cm - la baieti si 3-7cm fete la sprint si 4-7cm la baieti si 3-6 cm la fete la celelalte probe);
  • putere aeroba foarte buna si excelenta la probele mai lungi de 200 m si anaeroba excelenta si foarte buna la probele de 50 m si 100 m, cu indice alactacid mai mare de 0,8;
  • mobilitate scapulohumerala si tibiotarsiana foarte buna;
  • viteza de repetitie in conditii de solicitare ritmica foarte bine dezvoltata, test punctare, barem min. 53 puncte;
  • capacitate vitala foarte buna (cu 15-20% peste standard);
  • suprafata palmara mare (peste 10% din talie) si laba piciorului peste 39 la fete si 44 la baieti;
  • forta musculara foarte buna (scapulara, lombara);
  • anvergura mare (peste 103% fata de talie);
  • volum cardiac de tip II si III (teleradiografic);
  • capacitate de concentrare a atentiei si rezistenta la oboseala psihica foarte bine dezvoltate, test Kraepelin, 1 minut, barem min. 40 puncte;
  • capacitate de coordonare si echilibru dinamic foarte bine dezvoltate, test Purdue-Pegboard, barem pentru mana stanga sau dreapta minimum 20 puncte, ambele maini 33 de puncte si asamblaj 44 de puncte.
  • La terminarea junioratului raportul dintre cerinte se apropie din ce in ce mai mult de modelul redat in urmatorul tabel (Cartea Federatiei Romane de Natatie si Pentatlon modern, 2002):

    TIP SOMATIC 65%

    CAPACITATE PSIHICA 20%

    CAPACITATE MOTRICA 15%

    FLOTABILITATE 50%

    PERSEVERENTA 60%

    REZISTENTA VITEZA 50%

    TALIE – GREUTATE 25%

    COMBATIVITATE 30%

    MOBILITATE - SUPLETE 30%

    LUNGIME MEMBRE SUPERIOARE SI INFERIOARE 25%

    DARZENIE 10%

    FORTA 20%

    In aceasta etapa aprecierea trebuie facuta cat mai obiectiv, pentru determinarea gradului de pregatire si pentru eliminarea definitiva a eventualelor plafonari. Calitatile motrice, stadiul si perspectiva dezvoltarii lor constituie un criteriu obligatoriu. Verificarea acestora se va face prin norme de control, teste care permit aprecierea nivelului calitatilor motrice existente intr-o anumita etapa de pregatire. Probele de control vor fi aplicate periodic, in anumite momente ale pregatirii, pe cat posibil in conditii identice, astfel incat nivelul de pregatire sa fie apreciat cat mai obiectiv. Selectia pentru practicarea inotului sportiv incepe sa capete un contur pregnant de proces stiintific de amploare. Pentru stabilirea cerintelor, probelor si normelor de selectie se apeleaza la pedagogie, psihologie, medicina, etc.

     

    Abstract

    Over the years swimming experts concentrated their efforts on two aspects: on the one hand refining of sports techniques, with the purpose of improving swimmers' performances, on the other hand the renewal of learning methods.

     

    Bibliografie

    BULGACOVA, N.I., Fundamentarea experimentala a testelor de selectie a inotatorilor juniori. Sportul la copii si juniori, XVII, C.C.E.F.S., Bucuresti, 1973

    DRAGNEA, A., Antrenamentul sportiv. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996

    MOGLISCHO, E.W., Sa inotam mai repede – ghid cuprinzator al stiintei inotului. (traducere) C.C.P.S., Bucuresti, 1990

    RADUT C., Criterii de selectie. Editura C.N.E.F.S., Bucuresti, 1976

    bannersportscsus
    Numai pe SPORTSCIENCE.RO
    @ 2007, INCS. Toate drepturile rezervate
    Webdesign SUPERFIT EXPERT