 |
 |
 |
 |
RAPORTUL INTELIGENTA GENERALA/INTELIGENTA EMOTIONALA SI INFLUENTA ACESTUIA ASUPRA PERFORMANTEI SPORTIVE
RUGBY – STUDIU DE CAZ –
Alina-Isabela ANGHEL Institutul National de Cercetare pentru Sport
Cuvinte cheie: inteligenta emotionala, inteligenta cognitiva, performanta sportiva
Keywords: emoional intelligence, cognitive intelligence, sportive performance
Rezumat:
Lucrarea de fata isi propune identificarea unei corelatii intre performanta sportiva si cele doua elemente de natura psihologica, reprezentate prin: inteligenta emotionala si inteligenta cognitiva. Aspectul central al studiului se refera la cunoasterea modului in care inteligenta emotionala sau inteligenta cognitiva influenteaza performanta sportiva, cu scopul ulterior de a valorifica la maxim eventuala importanta a acestora in sport.
Fundamentare teoretica:
In psihologie sunt cunoscuti termenii: inteligenta generala si inteligenta emotionala, ca avand o importanta deosebita in determinarea comportamentala. Atunci cand ne referim la inteligenta generala, practic, vorbim de inteligenta mentala, inteligenta cognitiva, concept care cuprinde in sine, in conceptia lui Gardner, folosind notiunea de inteligenta multipla: inteligenta lingvistica, inteligenta logico-matematica, inteligenta spatiala, inteligenta muzicala, inteligenta kinestezica, interpersonala si intrapersonala. In ceea ce priveste inteligenta emotionala, concept formulat pentru prima data de catre Wayne Leon Payne, aceasta cuprinde patru laturi, conform conceptiei lui Goleman: constiinta propriilor emotii, controlul emotiilor, empatia, conducerea relatiilor interpersonale.
In sport, din punct de vedere psihologic, se foloseste adesea termenul de inteligenta kinestezica ca fiind abilitatea de a-si controla miscarile corpului, indemnanarea in manipularea diferitelor obiecte (de exemplu, minge), etc. In sportul de mare performanta, inteligenta kinestezica devine insuficienta pentru realizarea obiectivelor de performanta, pentru activitatile competitionale sau pentru integrarea intr-un grup, intr-o echipa, astfel identificandu-se necesitatea existentei unor fenomene precum: capacitate de control emotional, adaptabilitate, empatie, orientare spatiala, si nu numai.
Raportul dintre inteligenta emotionala si cea cognitiva si relatia acestuia cu performanta sportiva a fost slab sondata in domeniul activitatilor fizice. Cele mai recente studii conexe acestei teme s-au centrat asupra relatiei dintre inteligenta emotionala si Big Five in context nesportiv (Van der Zee, K., et al., pag. 103, 2002) si asupra relatiei dintre inteligenta emotionala si performanta la practicantii de basket amatori (Zizzi, S., et al., pag. 262, 2003).
Necesitatea investigarii acestui raport in relatie cu performanta sportiva rezida din faptul ca sportul, in general, presupune activarea unor strategii decizionale si de solutionare a unor situatii problematice si de asemenea implica o activare emotionala in sensul autoreglarii, autocontrolului, in sensul depasirii factorilor anxiogeni specifici competitiei.
Autoreglarea comportamentala si adaptarea conduitei la sarcina, prin intermediul inteligentei cognitive si a inteligentei emotionale, devine, in sport, un factor foarte important. De exemplu, gasirea unor strategii optime, in teren, tine de inteligenta cognitiva, insa abilitatea de a rezolva sarcina eficient, fara influenta dezadaptativa a anxietatii, intra in planul inteligentei emotionale.
Satisfactia oferita de sportul practicat depinde de capacitatea fiecaruia de constientizare a propriei situatii, de capacitatea fiecaruia de a gestiona anumite situatii, de capacitatea fiecaruia de a se autoregla la nivel emotional, astfel incat deciziile sa fie echilibrate. De asemenea, satisfactia practicarii sportului depinde si de modul in care fiecare practicant gaseste algoritmi eficienti sub aspectul timpului si efortului depus, care sa-i faciliteze reusita si de modul in care reuseste sa determine legaturi logice si sa identifice patternurile adversarului, de exemplu.
Lucrarea de fata isi propune identificarea factorului cu o importanta superioara in performanta sportiva: inteligenta emotionala sau inteligenta cognitiva. Necesitatea acestui demers porneste din nevoia de a centrare a asistentei psihologice de specialitate pe elementul psihologic cu importanta majora.
Obiectivele studiului:
Problematica inteligentei emotionale si a inteligentei cognitive, precum si a raportului dintre acestea este slab reliefata in psihologia sportului. Din acest motiv, studiul de fata isi propune sa sublinieze relevanta cunoasterii si dezvoltarii acestora din perspectiva performantei sportive. Aspectul central al studiului se refera la cunoasterea modului in care inteligenta emotionala sau inteligenta cognitiva influenteaza performanta sportiva, cu scopul ulterior de a valorifica la maxim eventuala importanta a acestora in sport. Scopul de baza al acestui studiu este de a descoperi care dintre aceste doua tipuri de inteligenta exercita o influenta mai pregnanta in performanta sportiva.
Ipoteza:
Se presupune existenta unei corelatii semnificative intre coeficientul de inteligenta emotionala si performanta sportiva.
Se presupune existenta unei corelatii semnificative intre coeficientul de inteligenta cognitiva si performanta sportiva.
Subiecti:
Studiul a fost realizat pe un numar de 28 de subiecti, toti sportivi de performanta, componenti ai lotului national de rugby - seniori.
Metode si instrumente utilizate:
Metoda folosita pentru atingerea obiectivelor propuse si verificarea ipotezelor se bazeaza pe masurarea coeficientului de inteligenta emotionala si pe masurarea coeficientului de inteligenta cognitiva. In acest sens, s-au utilizat urmatoarele instrumente:
Testul Matricelor Progresive Raven: testul cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. Fiecare item consta dintr-un desen abstract, adesea dintr-un grupaj de figuri ("matrice"), din care lipseste un element. In urma examinarii matricei, subiectul trebuie sa decida care este figura unica (din cele 6 sau 8 oferite pe aceeasi plansa sub matrice) potrivita pentru "incheierea" corecta a matricei. Probele simple sunt grupate in serii de cate 12 matrici, seriile fiind notate de la "A" la "E". Fiecare serie dezvolta o tema diferita:"A" - stabilitatea de relatii in structura matricei continue; "B" - analogii intre perechile de figuri ale matricei, "C" - schimbari progresive in figurile matricei; "D" - permutari, adica grupari de figuri in interiorul matricei; "E" - descompuneri in elemente ale figurilor matricei.
Testul pentru masurarea coeficientului emotional prin intermediul comportamentului propriu, elaborat de Jeanne Segal. Acest test consta in 15 itemi si se centreaza pe patru calitati emotionale care stau la baza inteligentei emotionale: constiinta emotionala, acceptarea emotiilor, constiinta actica si empatia.
In urma aplicarii celor doua instrumente au fost obtinute doua valori pentru fiecare dintre subiecti: coeficientul de inteligenta (I)si coeficientul de inteligenta emotionala (IE), din care s-a calculat raportul (R) lor.
In scopul standardizarii performantei sportive individuale, sub forma unei valori, s-a luat in considerare urmatoarea formula de calcul:
Performanta (P) = (numar de selectii la lot*100) / varsa subiectului, luandu-se in considerare urmatoarele aspecte:
Procedura statistica:
In scopul prelucrarii statistice, s-a utilizat aplicatia SPSS si s-au calculat coefientii de corelatie liniara Pearson, in scopul validarii sau invalidarii ipotezelor studiului.
Rezultate si interpretarea lor:
Tabelul 1 - Statistici descriptive
|
Tabelul nr. 2 prezinta coeficientii de corelatie liniara Pearson intre raportul inteligenta generala/inteligenta emotionala si performanta, valorile de semnificatie si numarul de subiecti.
Corelatia dintre raportul inteligenta generala/inteligenta emotionala (raport) si performanta este - 0,158, ceea ce se interpreteaza prin existenta unei relatii slabe, nesemnificative intre cele doua variabile.
Tabelul 2 – Corelatii
|
Si in graficul nr.1 (diagrama scatter – raport/performanta) raspandirea punctelor este relativ larga, ceea ce indica o corelatie mica. Aglomerarea punctelor in jurul valorii 1, poate sugera faptul ca un raport echilibrat intre inteligenta generala si cea emotionala reprezinta un avantaj in performanta sportiva.
Graficul nr. 1
 |
Tabelul 3 - Statistici descriptive
|
Tabelul nr. 4 prezinta coeficientii de corelatie liniara Pearson intre performanta subiectilor, coefientul de inteligenta emotionala si coefiecientul de inteligenta generala, valorile de semnificatie si numarul de subiecti.
Corelatia dintre performanta sportiva si inteligenta emotionala este - 0,141, avand semnificatia de 0,47 (p>0.05), ceea ce se poate interpreta prin existenta unei relatii slabe, nesemnificative intre inteligenta emotionala si performanta sportiva.
Corelatia dintre performanta sportiva si inteligenta cognitiva este 0,161, avand semnificatia de 0,41 (p>0.05), ceea ce se poate interpreta prin existenta unei relatii nesemnificative intre inteligenta cognitiva si performanta sportiva.
Tabelul 4 – Corelatii
|
Concluzii:
Acest studiu a incercat sa schiteze importanta factorilor relationati inteligentei emotionale si inteligentei cognitive in performanta sportiva, prin intermediul unui studiu de caz pe lotul national de rugby. De asemenea, s-a incercat definirea si extragerea a celui mai important dintre cei doi factori, in acest context.
Abordarea performantei sportive prin prisma unor elemente precum inteligenta emotionala si inteligenta cognitiva poate genera modele noi de pregatire si comunicare cu sportivii.
De asemenea poate facilita procesul de adoptare a unor strategiilor optime de invatare pentru sportivi.
Ipotezele studiului au fost infirmate, insa rezultatele ne ofera o perspectiva interesanta, aceea conform careia un raport echilibrat intre inteligenta emotionala si cea cognitiva, faciliteaza performanta.
Astfel, se identifica un raport de interdependenta intre cele 3 variabile luate in considerare: performanta sportiva, inteligenta emotionala si inteligenta generala, ceea ce sugereaza importanta celor doua elemente de natura psihologica in activitatile sportive.
Abstract:
The present paper aims to identify a correlation between the sportive performance and the two psychological elements represented by: emotional intelligence and cognitive intelligence. The central idea of the study refers to knowing the manner in which the emotional intelligence and the cognitive intelligence influence the sportive performance, having the future purpose of put good use of the eventual importance of either of them, in sports.
Bibliografie:
HOWITT, D., CRAMER, D., Introducere in SPSS pentru psihologie. Iasi, Ed. Polirom, 2006
SEGAL, J., Dezvoltarea inteligentei emotionale. Bucuresti, Ed. Teora, 1997
VAN DER ZEE, K., THIJS, M., SCHOKEL, L., European Journal of Personality, 16. 2002
ZIZZI, S., DEANER, H., HIRCHHORN D., Journal of Applied Sport Psychology, 13. 2003
WOOD R., TOLLEY, H., Inteligenta emotionala prin teste, Bucuresti, Ed. Meteor Press, 2003
http://www.rugby.ro/articol_a.asp?aid=12275&cid=&pgid=&offset=100, accesat in data de 07.09.2007
*** Manual – Matrici Progresive Raven
