 |
 |
 |
 |
MODIFICARI ALE PARAMETRILOR DE FORTA CA EFECTE ALE ANTRENAMENTELOR DE CONTROL NEUROMUSCULAR
CS III Anabela Hani
Institutul National de Cercetare pentru Sport
CS Nicolae Angelescu
Cuvinte cheie: kaiac, control neuromuscular, dezvoltare de forta
Keywords: kayac, neuromuscular control, force development
Rezumat
Prin aceasta lucrare se pune in evidenta posibilitatea obtinerii de cresteri de forta lucrand cu solicitari de natura energetica relativ mici, dar cu exigente de natura informationala crescute, prin intermediul antrenamentului care vizeaza imbunatatirea capacitatii de control neuromuscular. Studiul foloseste rezultatele obtinute in cadrul asistentei stiintifice acordate lotului national de kaiac care arata ca, desi nu s-a lucrat special pentru dezvoltarea fortei, au avut loc cresteri semnificative, la majoritatea membrilor lotului.
Inca nu putem oferi explicatii suficient de pertinente pentru progresele aparute in cresterea fortei. Ne permitem doar sa avansam unele idei pe care impreuna cu alti specialisti avem datoria sa le fundamentam in viitor.
Introducere
Lucrarea de fata se bazeaza pe rezultatele obtinute in cadrul asistentei stiintifice acordate lotului national de kaiac, care se constituie in noi argumente ce certifica probabilitatea cresterii fortei in conditiile in care scopul principal al lucrului efectuat este imbunatatirea controlului neuromuscular, pentru aceasta introducandu-se un antrenament special in pregatirea sportivilor.
Despre importanta controlului motor, elementele ce-l definesc si unele mijloace de imbunatatire a acestuia, au aparut numeroase lucrari in literatura de specialitate (de Hillerin, P., 1999). Problema pe care o abordam in aceasta lucrare constituie insa un fapt inedit, semnalat de catre cercetatorii din laboratorul de biomotrie al INCS (de Hillerin, P., Schor, Vl., Stupineanu, I.), care consta in posibilitatea obtinerii de cresteri de forta lucrand cu solicitari de natura energetica relativ mici, dar cu exigente crescute de natura informationala.
Ipoteza de lucru
Premiza de la care plecam este aceea ca antrenamentul care are ca scop principal imbunatatirea si rafinarea controlului neuromuscular poate determina modificari ale parametrilor de forta, in sensul cresterii acestora.
Subiecti, aparatura si metoda
Subiectii au fost 9 componenti ai lotului national de kaiac seniori. Antrenamentele cu caracter special au avut loc intr-un ciclu de pregatire din perioada de iarna 2004-2005, au durat 15 zile si s-au desfasurat in laboratorul de biomotrie din cadrul INCS, folosindu-se ca mijloc simulatorul de conditii de tip Ergosim, o instalatie complexa de testare si antrenament, in care efectul actiunii sportivului este obiectivat in timp real (Enciclopedia educatiei fizice si sportului din Romania, vol. III, pag. 391, 2002).
Sedintele de pregatire au vizat mai multe aspecte specifice kaiacului, cum ar fi echilibrul, controlul si dezvoltarea fortei. Vom aborda in cele ce urmeaza aspectele legate de influentele pe care lucrul pentru imbunatatirea controlului neuromuscular l-a avut asupra fortei.
Testele initiale si finale au vizat executii maximale, iar in sedintele de pregatire modul de lucru a fost urmatorul: subiectul, avand afisat pe ecranul monitorului ca model vizual un profil grafic dreptunghiular, trebuie sa execute o miscare de tractiune, in asa fel incat sa determine deplasarea unui spot care sa urmareasca profilul respectiv. Vizualizand pe ecranul monitorului efectele actiunii, pe tot parcursul miscarii, pe baza fluxului de informatii primit, el are posibilitatea sa controleze si sa regleze miscarea in timp real si in permanenta, pentru a realiza cat mai fidel modelul dat.
Cerintele sunt urmatoarele: sa se realizeze cat mai repede nivelul de forta dat; sa fie mentinuta „in platou" aceasta forta pe intreaga traiectorie de miscare; amplitudinea miscarii sa corespunda lungimii de miscare programate; sa se anuleze manifestarea fortei exact la finalul cursei.
Exercitiul cuprinde un numar programabil de repetari si are mai multe variante. In cazul testarilor maximale, cerinta este ca sportivul sa dezvolte o forta cat mai mare in conditii initiale si finale identice de viteza.
|
||||||
Pentru a pastra specificul miscarii de kaiac am considerat utila impartirea in doua timpuri de miscari (pentru fiecare brat in parte): o miscare de tractiune si o alta de impingere, executate in pozitia sezut, cu picioarele intinse si cu sprijin pe talpi. Antrenamentele au inclus serii de impingeri alternative de la nivelul pieptului si serii de tractiuni alternative de la nivelul soldului. S-au efectuat 2 - 4 serii a cate 20 de repetari fiecare, de catre fiecare sportiv. Parametrii de lucru: nivelul de forta (10% din forta maxima obtinuta la primul test), lungimea de miscare (in functie de caracteristicile antropometrice) au fost adaptati fiecarui sportiv, individualizandu-se antrenamentul.
Rezultate si discutii
Rezultatele obtinute la cele doua teste initial (Ti) si final (Tf), precum si diferentele procentuale dintre ele sunt prezentate in tabelul nr. 1 si reprezentate grafic in figura nr. 2.
Tabelul nr. 1
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
unde: Dif = Tf-Ti; valorile marcate * au fost eliminate prin testul Romanovski ca fiind date afectate de erori (Constantinescu I., 1980, pag. 33).
 |
Se constata ca diferentele figurate procentual dintre testul initial si cel final pentru forta maxima sunt cu preponderenta in sensul cresterii, unele chiar spectaculoase, existand totodata si situatii de modificari foarte mici ale nivelului de forta sau chiar scaderi. Exista 3 valori negative, obtinute de 3 sportivi diferiti, care nu sunt pe deplin explicabile. De exemplu, un sportiv inregistreaza progrese in miscarea de tractiune, si pe stanga si pe dreapta, la fel pentru impingere cu stanga; apare insa un regres la bratul drept in miscarea de impingere (valorile „problematice" sunt ingrosate in tabelul nr. 1). Este posibil ca aceste valori sa fie cauzate de o eroare de inregistrare.
Pentru a demonstra producerea unei modificari semnificative in repartitia grupului in urma experimentului, am folosit testul statistic de comparare a mediilor Student (Constantinescu I., 1980, pag. 59). Acceptand ca ipoteza nula situatia in care se considera ca nu se produc schimbari semnificative in repartitia grupului la testul final, respingerea acesteia se poate face pe baza relatiei t statistic (calculat) > t critic (valoarea critica tabelata).
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Se constata ca valorile calculate t statistic sunt mai mari in valoare absoluta decat t critic (2,30) pentru nivelul de incredere α = 0,95, evidentiindu-se astfel schimbari semnificative ale parametrilor de forta obtinuti la testul final.
Concluzii
Rezultatele arata ca desi nu s-a lucrat special pentru dezvoltarea fortei au avut loc cresteri semnificative ale ei la majoritatea membrilor lotului. Inca nu putem oferi explicatii suficient de pertinente pentru progresele aparute in cresterea fortei. Ne permitem doar sa avansam unele idei pe care impreuna cu alti specialisti avem datoria sa le fundamentam in viitor.
Ca efect al modului de lucru, in care nivelul de forta impus reprezinta doar 10% din cel maxim, dar cu conditia ca acesta sa fie pastrat pe toata lungimea traiectoriei de miscare, este posibil sa se obtina o crestere a frecventei de recrutare a unitatilor motorii, iar antrenarea acestei capacitati sa permita o adaptare care in cazul sarcinilor maximale sa favorizeze o mobilizare instantanee a cat mai multe unitati motorii.
Din acelasi motiv (mentinerea unui nivel constant de forta pe toata traiectoria de miscare) probabil ca se imbunatateste atat coordonarea intermusculara cat si cea intramusculara, marind capacitatea de a utiliza in mod sinergic grupele musculare angrenate in efectuarea miscarii.
Ceea ce ni se pare destul de clar este faptul ca modificarile se petrec in special in domeniul comenzilor, deci al proceselor informationale, cu efect nemijlocit asupra mobilizarilor cu caracter energetic.
Apar vizibile unele avantaje ale utilizarii antrenamentului de control neuromuscular:
Abstract
The paper presents a new approach of the force development training, based on our recent observations in the biometrics laboratory. This approach emphasizes new possibilities of achieving higher levels of force, using smaller weights (low level of energetic demands), but with a corrective feedback (high level of informational demands). The purpose of using corrective feedback in this form of special training was to enhance the neuromuscular control for a specific movement. This study presents the results obtained within scientifically assistance framework done for national Romanian kayak team.
Although we cannot yet explain the mechanisms of the force development, the study clearly show that there is a significant increase of force at the majority of the athletes.
We can only advance some ideas, which, together with other specialists in this field, we have the duty to underlie in the future.
Bibliografie
CONSTANTINESCU, I, GOLUMBOVICI, D., MILITARU, C., Prelucrarea datelor experimentale cu calculatoare numerice, Bucuresti, Editura Tehnica, 1980
HILLERIN, P.J., Cresterea eficientei invatarii actelor motrice prin utilizarea protezarii tehnice-informationale, Teza de doctorat (specialitatea psihologia sportului), 1999
THOMAS, J.R., NELSON, J.K., Metodologia cercetarii in activitatea fizica, Bucuresti, CCPS, traducere SDP, pag. 61-81, 1996
*** Enciclopedia educatiei fizice si sportului din Romania, "Ergosim – simulator pentru sport", vol. III, Bucuresti, Editura Aramis, 2002
