ASPECTE ALE INVATARII SI INTERESUL PENTRU REUSITA SCOLARA (STUDIU DE CAZ)

Prof. dr. Mariana Marolicaru

Lector dr. Rares D. Ciocoi-Pop

Asist drd. Iuliana Boros-Balint

Universitatea "Babes – Bolyai" - Cluj–Napoca

Cuvinte cheie: invatare, motivatie, interes

Keywords: learning, motivation, interest

Rezumat

Lucrarea este un studiu de caz referitor la interesul pentru pregatirea profesionala a studentilor si circumstantele care determina atitudinile fata de problema in discutie.

Subiectii cercetarii sunt studenti ai Facultatii de Educatie Fizica si Sport Cluj-Napoca.

Concluzia centrala a cercetarii se refera la faptul, ca de la un an la an s-au modificat reperele care determina pregatirea si rezultatele evaluarii acesteia.

Introducere

I. Reglarea comportamentului uman are la baza prelucrarea informatiilor din mediul inconjurator, informatii receptate si stocate in psihic. Este indubitabil, ca functia principala a psihicului uman este realizarea unei cat mai bune adaptari la mediu. Ori, adaptarea la mediu, intr-o acceptiune simpla, defineste invatarea. Insa, este stiut ca factorul cel mai important care determina modificarea comportamentului il reprezinta maturizarea. Astfel, cand vorbim de invatare trebuie sa tinem cont ca schimbarile ce survin in urma unei activitati ce reactioneaza la o situatie sa nu poata fi explicata pe baza maturizarii organismului.

Conceptul de invatare are, de-a lungul timpului, un spectru foarte larg de abordari fiind avansate mai multe teorii ale invatarii. Acest concept fiind analizat de pe pozitiile pedagogiei ale psihologiei. Pedagogia defineste invatarea ca proces de achizitionare de cunostinte si de formare de priceperi si deprinderi necesare activitatii practice viitoare, fiind evaluate rezultatele invatarii.

Din punctul de vedere al psihologiei invatarea este un proces de achizitionare a unor noi forme comportamentale, ca rezultate ale repetarii unor situatii. In domeniul educatiei fizice si sportului se vorbeste de invatarea inteligenta si invatarea motrica.

II. Pe parcursul ultimelor cinci ani am efectuat observatii sistematice, am facut analiza comparativa a rezultatelor la examene, am evaluat prestatiile studentiilor la seminarii, toate pentru disciplina „Metodologia cercetarii activitatilor corporale".

Prima constatare a pus in evidenta ca de la an la an pregatirea studentilor este tot mai precara. Marea majoritate fiind interesata doar sa promoveze, dar exista si un numar de stundenti care sunt preocupati de o pregatire serioasa, care participa activ la seminarii (mai ales studente) si care doresc sa fie apreciati cu calificative superioare.

Dorind sa aflam mobilurile care conduc la astfel de conduite am aplicat o serie de chestionare care au cuprins intrebari, ce vizau urmatoarele probleme.

Este necesar sa subliniem faptul ca nu poate fi apreciata performanta scolara doar in baza unei singure discipline, dar am avut in vedere si atitudinile fata de activitate in general.

Referitor la studentii care sunt angajati in diferite servici pentru a se intretine, numarul lor a crescut de la an la an, cu observatia ca, totusi, cei mai multi lucreaza pe timpul vacantei de vara. Cei care lucreaza in timpul anului universitar, au program intre 8-10 ore. Este vorba despre categoria care este obligata sa lucreze.

Referitor la absentele pe care le fac studentii, trebuie sa subliniem faptul ca in perioada studiata la disciplina in discutia este o prezenta buna si foarte buna la marea majoritate a studentilor un procent relativ mic au absente sub 10%, din aceasta categorie fac parte sportivii de performanta si acei studenti care tot timpul au „probleme", dupa cum declara ei.

Daca la promotiile 2002-2003 si 2003-2004 studentii manifestau interes pentru lectura beletristica, existand o buna ritmicitate a lecturilor, situatia devine cu totul alte care urmeaza. Astfel la urmatoarele doua promotii au fost cazuri cand un subiect a citit o singura carte intr-un rastimp indelungat, iar la majoritatea subiectilor cartile citite au fost cele din lectura obligatorie din liceu. Aceasta constatare lamureste in mare parte greselile de ortografie si de topica a frazei si de asemenea saracia vocabularului, necunoasterea sensului unor cuvinte si notiuni.

Marea majoritatea a subiectilor prefera ca in timpul liber sa faca jocuri pe calculator; sa converseze pe calculator; se intalnesc cu prietenii; stau la „taclale" cu prietenii, la o cafea. Printre pasiunile enumerate de studenti predomina ascultatul de muzica, vizionarea programelor TV, plimbari; ceea ce este foarte curios ca un numar relativ mic dintre ei practica sporturile.

In baza discutiilor si a raspunsurilor la chestionare am aflat ca pregatirea pentru seminarii, in general, se face sporadic si doar in sesiune interesul este crescut. Am calculat procente care ne arata cati dintre studenti se pregatesc zilnic, cati fac acest lucru cand au raspunderi la seminar si cat se pregatesc doar in sesiune.

Evolutia interesului pentru lectura - Graficele 1 - 4

Grafic 5 - Studiu individual

Referatul stiintific – una din obligatiile de promovare a disciplinei - a devenit o problema serioasa mai ale pentru faptul ca studentii aveau obligatia, ca in baza temei, sa-si selecteze singuri bibliografia. Unii dintre studenti au venit cu liste bibliografice corespunzatoare si suficiente, dar majoritatea s-au multumit cu citarea adreselor de pe Google; exista si un numar de studenti care se rezuma la a copia referatul de la alti colegii, fapt ce este amendat.

Referitor la modul in care isi vad viitorul si ce intentioneaza sa faca dupa absolvire apare o situatie interesanta. Un numar important dintre ei (o medie de 35 % pe promotie) recunosc ca urmeaza cursurile facultatii, dupa propria exprimare „pentru orice eventualitate" pentru a avea o alternativa in cazul ca nu reusesc sa plece din tara sau sa-si faca o afacere.

Pentru ai determina pe studenti sa se preocupe in mai mare masura de pregatirea lor, incepand cu anul 2006-2007 am initiat un fel de competitie, in sensul ca punctam fiecare participare la seminar si toate aceste puncte le aduceau un bonus la nota finala. Era anuntata tema de seminar, bibliografia de baza, iar studentii trebuia sa completeze lista bibliografica (atunci cand era cazul) si ei trebuia sa prezinte conspecte a materialelor studiate si pe rand erau pusi sa conduca seminarii. Faptul ca a trebuit sa conduca seminarul le-a schimbat total atitudinea in sensul ca s-au pregatit pentru a fi in masura sa aprecieze prestatiile colegilor, el insusi fiind apreciat. Fiecare student care a condus seminarul a fost notat de colegi, s-a facut o medie si i s-a comunicat nota. Aceasta maniera de abordare a activitatii a produs o oarecare emulatie in grupe, fapt ce a fost vizibil si in raspunsurile la examen.

III. In baza acestor date, situatia pare dificila dar rezultatele absolventilor la locul de munca ne arata ca isi fac datoria fiind apreciati foarte bine, fiind cooptatii in diferite comisii si organizatii in care presteaza, de asemenea activitati foarte bine apreciate. Parerea autorilor este ca pe parcursul studentiei studentii sunt predilect interesati de pregatirea la disciplinele practice si mai putin a acelora care fac parte din categoria disciplinelor fundamentale.

Un alt aspect, foarte important consideram a fi faptul ca nu se mai vorbeste nici intr-un fel despre educatie, nu se mai face nici o relatie intre aceasta si instructie. Credem ca acest lucru explica multe neajunsuri din munca, nu numai a cadrelor didactice, ci si a studentilor.

Abstract

This paper is a case study regarding the interest for professional preparation of the students and the circumstances that are responsible for this issue.

The study subjects are students of the Physical Education and Sport faculty from Cluj-Napoca.

The general conclusion acknowledges that from year to year the benchmarks responsible for preparation and the results of its evaluation changed.

Bibliografie

EPURAN, M.; HOLDEVICI, I.; TONITA, FL., Psihologia sportului de performanta. Teorie si practica. Ed. FEST, Bucuresti, 2001

NEACSU, I., Instruire si invatare. Teorii, metode, strategii. Ed. Militara, Bucuresti, 1990

NEGRUT-DOBRIDOR, I.; PANISOARA, I.O., Stiinta invatarii. De la teorie la practica. Ed Polirom, Bucuresi, 2005