ARTICOL CONFERINTA 2007

SELECTIA PSIHOLOGICA LA NIVEL DE JUNIORI PRIN JOCURI CU TEMA PSIHOLOGICA - STUDIU DE CAZ

Alina-Isabela ANGHEL Institutul National de Cercetare pentru Sport

 

Cuvinte cheie: joc cu tema psihologica, selectie, fotbal

Keywords: games with psychological theme, selection, soccer

 

Rezumat:

Selectia psihologica, la nivelul copiilor si juniorilor, are ca principal obiectiv evidentierea calitatilor de performanta si identificarea indivizilor cu potential spre performanta din punct de vedere psihologic. Testele aplicate in perioadele de selectie trebuie sa permita formularea unor concluzii cu un grad ridicat al obiectivitatii, veridicitatii si care sa ofere posibilitatea stabilirii unor obiective de performanta pe termen lung. De aceea, selectia trebuie sa tina cont de etapele de dezvoltare ale copilului sau adolescentului, de particularitatile de varsta, de interesele acestuia. In acest sens, o abordare utila s-ar putea constitui din considerarea unor jocuri cu tema psihologica ca metoda de selectie din punct de vedere psihologic.

 

Introducere:

In fotbal, la nivelul copiilor si juniorilor, se poate vorbi despre implicatiile factorului psihologic atat la nivelul performantei sportive, cat si la nivelul dezvoltarii individuale in raport cu factorii de mediu, socio-culturali, bine definiti de normele si regulile de conduita sportiva. De aceea, selectia trebuie sa tina cont de etapele de dezvoltare ale copilului sau adolescentului, de particularitatile de varsta, de interesele acestuia. (Epuran, M., Horn, E., 1985, pag.94) In acest sens, este bine sa-i cream un mediu in care sa se simta confortabil, in care sa se poate exprima din punct de vedere comportamental, natural si eficient, atat in plan performantial, cat si uman.

Adoptarea unei strategii de selectie bazata pe joc, ofera copilului sau adolescentului oportunitatea de a se exprima liber, fara cenzura, si ofera pentru echipa implicata in actiunea de selectie, oportunitatea de a-l privi pe sportiv in ansamblu si de a extrage caracteristicile comportamentale, atitudinale si temperamentale, fara a exista posibilitatea adoptarii din partea adolescentului a unei imagini considerate ca fiind dezirabila.

 

Fundamentare teoretica:

Consider ca, unele dintre cele mai importante elemente de natura psihologica, cu implicatii evidente in factorul performantial se constituie din: atitudine; capacitate de adaptare; rezistenta la efort psihic constant; echilibru emotional-afectiv; capacitate de concentrare a atentiei si mobilitatea acesteia; capacitate de invatare, receptivitate, de intelegere; structura de personalitate.

In cele ce urmeaza, detaliem aceste elemente in scopul evidentierii importantei acestora:

ATITUDINEA. In contextul activitatilor sportive, atitudinea individuala fata de sportul practicat poate fi usor identificata prin intermediul observatiilor din timpul antrenamentelor, a meciurilor si/sau a rezolvarii unor sarcini precise cu incarcatura psihologica mare, conturate sub forma unor jocuri sau a unor activitati cotidiene. O atitudine orientata spre performanta sau spre dezvoltarea individuala se constituie prin perspectiva sportivului indreptata spre considerarea meciului sau activitatii in sine, ca oportunitati de a invata sau dobandi anumite tehnici sau elemente cu grad ridicat de noutate, de a-si dezvolta anumite abilitati. De asemenea, o astfel de atitudine poate lua in considerare si urmatoarele elemente:

Manifestarea combativitatii in situatii competitionale;

Capacitatea de a invata din propriile greseli, de asumare a greselilor si/sau a esecului. Prin intermediul unei capacitati bune de introspectie si de analiza, sportivul poate avea o evolutie mai rapida, constientizandu-si erorile, momentele de aparitie, astfel reusind prin autoreglare si autocontrol sa le depaseasca si sa le evite.

Spirit de echipa/orientare motivationala si atitudinala spre echipa, spre sarcina si spre obiectivele colective. Reprezinta un element foarte important prin aceea ca fotbalul este un sport de echipa in care colaborarea interindividuala este deosebit de importanta pentru realizarea scopului comun. Un individ care are comportamente orientate numai spre beneficiul propriu, spre recunoasterea sociala proprie, se poate constitui ca factor dezadaptativ la nivelul echipei.

Bucuria activitatii. Acest element consider a fi cel mai important aspect pentru nivelul de performanta copii si juniori, din urmatoarele considerente: Activitatea sportiva, la acest nivel performantial, nu implica obligativitate in principal, ci placere. In plus, sportul nu se constituie ca activitate profesionala facilitatoare a castigului material imediat, ci ca activitate ludica care respecta limitele si regulile sportive, care poate oferi oportunitati pe termen lung. Implicarea intr-o activitate sportiva care activeaza placerea, determina dezvoltarea motivatiei de tip intrinsec, cel mai stabil tip de motivatie si dezvoltarea trebuintei si dorintei de progres, dezvoltare si evolutie. In plus, bucuria regasita in activitate are si o puternica nuanta volitiva prin aceea ca sportivul alege singur sa faca anumite sacrificii pe planuri conexe, in scopul repetarii placerii practicarii sportului intr-un anumit context performantial. Acest element are o reala importanta si prin aceea ca individul poate avea o atitudine relaxata si naturala in teren, atitudine care faciliteaza o mobilitate decizionala si o capacitate mai buna de adaptare la situatia competitionala.

CAPACITATEA DE ADAPTARE. In contextul perspectivei unei perioade de pregatire centralizata pe termen lung, capacitatea de adaptare la mediu, la grup si la situatii si/sarcini noi, devine foarte importanta. Un individ cu capacitate de adaptare scazuta poate manifesta comportamente de fuga, abandon, furie sau refuz in conditiile incadrarii intr-un mediu social nou, in conditiile alienarii fata de contextul situational cunoscut si adoptat.

REZISTENTA LA EFORT PSIHIC CONSTANT. Performanta implica situatii cu un nivel inalt al frustrarii, implica activare permanenta la sarcina pentru a putea fi indeplinita si implica un nivel de solicitare psihica superior fata de un context cotidian, mai ales la acest nivel performantial, nivel la care schimbarile de solicitare sunt marcante. Aparitia oboselii psihice este fireasca in contextul unei suprasolicitari, insa performanta implica impingerea permanenta a limitelor in scopul progresului. Astfel, este important ca sportivul sa aiba un nivel bun al tolerantei la frustrare si o rezistenta buna la efort psihic constant.

ECHILIBRUL EMOTIONAL AFECTIV. La nivelul copiilor si juniorilor, problema echilibrului emotional este fragila, luandu-se in considerare schimbarile care se produc conform particularitatilor de varsta, etapelor de dezvoltare specifice. In acest sens, este de observat capacitatea de constientizare, capacitate care poate facilita dezvoltarea echilibrului emotional, prin lucru individualizat.

CAPACITATEA DE CONCENTRARE A ATENTIEI SI MOBILITATEA ACESTEIA. Atentia este un element cu o reala importanta in activitatea sportiva prin toate formele ei. Evident, aceast proces psihic complex poate fi dezvoltat prin intermediul unor exercitii specifice, prin lucrul individualizat. Insa, este de observat potentialul sportivului in acest sens luand in considerare faptul ca un individ cu o structura haotica va intampina mari dificultati in sensul dezvoltarii atentiei, ceea ce va implica un antrenament de lunga durata in special pe acesta latura, spre deosebire de un individ structurat sau cu bune capacitati de autoreglare si autocontrol care va implica o perioada mai scurta in sensul dezvoltarii atentiei.

CAPACITATEA DE INVATARE, RECEPTIVITATE, CAPACITATE DE INTELEGERE. Activitatea sportiva nu revendica din partea sportivilor un coeficient de inteligenta deasupra mediei. Insa revendica anumite capacitati precum: capacitatea de invatare, receptivitatea si capacitatea de intelegere, elemente care pot facilita dezvoltarea in sensul performantei. Interiorizarea unui element nou de tehnica sau tactica, de exemplu, implica: in primul rand, receptivitate fata de elementul de noutate, dorinta de a sti la ce se refera, scopul acestuia si aplicabilitatea; in al doilea rand, este necesar ca sportivul sa inteleaga exercitiul cu toate aspectele implicate de acesta – elemente constitutive, modul in care acestea se coreleaza intre ele, finalitatea exercitiului, scopul acestuia, strategii de lucru, aplicabilitate, etc.; in al treilea rand, pentru ca sportivul sa poata utiliza elementul expus, este necesar ca acesta sa-l invete.

STRUCTURA DE PERSONALITATE. Personalitatea sportivului nuanteaza intreaga sa activitate si o directioneaza intr-un sens sau altul. Dominantele temperamentale, elementele de ordin caracterial si aptitudinile acestuia determina comportamente in teren sau in afara acestuia. De structura de personalitate se leaga intr-o anumita masura si elementele prezentate mai sus, insa, daca acestea din urma (exceptie facand atitudinea- care poate cel mult sa fie redirectionata pe termen scurt) pot fi dezvoltate in anumite limite, prin lucru individual si tehnici si metode specifice, structura de personalitate reprezinta practic omul in totalitatea sa si reprezinta codul psihic al fiecaruia dintre indivizi. De aceea este important a se identifica structura de personalitate individuala pentru a putea identifica elementele adaptative sau dezadaptative pentru activitatea sportiva.

 

Obiective:

In selectia sportivilor, la nivel de copii si juniori, este esentiala cunoasterea particularitatilor fiecarui individ in scopul de a intelege modul propriu de a reactiona in fata anumitor situatii, structura comportamentala proprie, modul de gestionare a unor situatii cu grad mare de noutate, patternurile atitudinale si modul de organizare si functionare la nivelul gandirii cu rezonanta in performanta sportiva. Particularitatile psihologice ca subsistem integrat in sistemul – om favorizeaza depasirea propriilor limite in ceea ce priveste performanta sportiva si performanta proprie ca proces de dezvoltare.

Obiectivele generale ale actiunii de selectie din punct de vedere psihologic, s-au centrat pe nevoia de a identifica sportivii cu un real potential psihologic pentru adaptarea la un program de cantonament permanent, dupa anumite reguli stricte. Astfel, jocurile psihologice au avut ca principala sarcina stimularea potentialului psihologic astfel incat sa se poata face predictii asupra comportamentului viitor al sportivilor, de-a lungul a cel putin un an.

 Obiectivele specifice se pot rezuma in urmatoarele:

  • Evaluarea gradului de toleranta si de rezistenta la frustrare.
  • Observarea gradului in care sportivii sunt capabili de a lua o decizie.
  • Evaluarea gradului in care sportivii sunt capabili sa-si asume propriile actiuni si decizii.
  • Evaluarea tipului de orientare motivationala si tipului de motivatie dominanta.
  • Observarea modului in care sportivii sunt capabili de a gestiona anumite situatii conflictuale.
  • Evaluarea gradului in care sportivii sunt capabili de a face fata anumitor situatii cu un nivel ridicat al factorilor stresori si tensionali.
  •  

    Metode si instrumente:

    Pentru actiunile de selectie s-au folosit ca instrumente de evaluare psihologica – jocuri cu sarcina psihologica desfasurate in teren sau in afara acestuia, jocuri cu tema, cu actiune stimulativa asupra anumitor caracteristici avute in vedere. Astfel, jocurile s-au constituit ca parte integranta, fie in antrenamente, fie in programul de cantonament.

    Obiectivul principal al acestora se contureaza din ideea de surprindere a comportamentelor manifeste in diferite situatii cu potentential real in activitatea sportiva ulterioara.

    Modul de desfasurare a incercat sa imite situatii reale, veridice, pentru ca comportamentele observate sa poata avea un caracter natural, necenzurat, in scopul obtinerii unor informatii obiective.

    Ideea apelarii la jocuri psihologice cu tema identica rezida din necesitatea decelarii particularitatilor proprii fiecarui sportiv, prin crearea unui sistem de evaluare a intensitatii si frecventei de manifestare a comportamentelor sau de aparitie a trairilor, starilor emotionale, care sa urmareasca constanta sau aparitia ocazionala sau singuralara a acestora.

    De asemenea, jocurile cu tema psihologica ofera subiectilor posibilitatea de a se exprima din punctul de vedere al: spontaneitatii, combativitatii si implicarii sportivului chiar si cu riscul unui consum mare de energie psihica.

    In plus, jocurile cu tema psihologica elimina posibilitatea existentei unui anumit raspuns la o anumita sarcina, prin influenta unei anumite stari dispozitionale, sau a unei oboseli fizice sau psihice accentuate.

    In elaborarea jocurilor cu tema psihologica s-au luat in considerare urmatoarele elemente:

  • Particularitatile de varsta ale subiectilor;
  • Cerintele selectiei din prisma obiectivelor de performanta;
  • Posibilitatea de adaptare a jocurilor la modelul antrenamentului, astfel incat sa poata exista o continuitate in activitate;
  • Incadrarea jocurilor intr-un program firesc de cantonament;
  • Implicarea in acelasi exercitiu a mai multi subiecti, in scopul identificarii si aspectelor legate de colaborare, cooperare si spirit de echipa;
  • Schitarea unei structuri de observatie pentru fiecare joc si a unei scale de evaluare.
  • Principala metoda de evaluare este observatia, metoda, care, in acest caz, garanteaza mentinerea si oferirea unui grad optim de libertate de exprimare si manifestare.
  • In plus, aceasta metoda, ofera observatorului oportunitatea de a surprinde nu numai raspunsul la sarcina, ci sa se centreze si asupra:

  • Posturii: care poate oferi informatii asupra nevoilor pregnante (de exemplu, de securitate, de protectie, de confort, etc.), asupra atitudinii (agresive, hotarate sau reticente), etc.
  • Gesturilor: care pot oferi informatii asupra interesului, nervozitatii sau reactivitatii, etc.
  • Expresiilor fetei:care ofera cele mai multe informatii in sensul orientarii catre performanta, receptivitatii, atentiei, disimularii, aprobarii sau dezaprobarii, etc.
  •  

    Procedura de lucru:

  • In cadrul antrenamentelor sau in afara acestora, au fost introduse o serie de jocuri cu tema psihologica orientate spre surprinderea anumitor caracteristici semnificative pentru obiectivele de performanta.
  • Temele se interes s-au reluat in cadrul unor jocuri cu tema psihologica cu forma de desfasurare diferita, in scopul surprinderii unor caracteristici obiective din punct de vedere psihologice, fara a risca luarea in considerare a unor evenimente cu caracter aparte.
  • In plus, in scopul evidentierii unor caracteristici obiective, au existat doi observatori pentru aceiasi subiecti. In cazul unor incertitudini, in urmatoarele sesiuni de observare, atentia examinatorilor s-a centrat cu precadere asupra subiectilor de interes.
  • De asemenea, s-a luat in considerare respectarea unei limite zilnice in ceea ce priveste solicitarea din punct de vedere psihic si fizic.
  • Interpretarile si recomandarile au fost efectuate in functie de specificul postului in teren si in functie de oportunitatea utilizarii unei anumite paticularitati psihologice in directia performantei.
  •  

    Interpretari:

  • Interpretarile si rezultatele s-au centrat asupra urmatoarelor aspecte:
  • Comportamente exteriorizate: actiuni, gesturi, etc.
  • Caracteristici interiorizate: particularitati care se constituie ca posibile cauze pentru anumite atitudini si comportamente. Acestea au o importanta deosebita din perspectiva faptul ca acestea au functie de autoreglare si pot avea o pondere semnificativa in sensul reglarii constiente a comportamentului.
  • Dominante temperamentale: tip extravert, tip introvert, tip ambivert.
  • Atitudine fata de adversar: Combativitate; Agresivitatate sau potential agresiv; Dorinta/Implicare.
  • Atitudine in cadrul grupului: Cooperare; Egoism/individualism; Initiativa/Abilitati de lider.
  • Atitudine fata de autoritate: Respectarea autoritatii; Supunere; Indisciplina; Dependenta; Respindere a autoritatii.
  • Atitudine fata de reguli: Disciplina; Indisciplina voita; Indiferenta; Respingere.
  • Adaptabilitate la mediu, la grup, la norme si reguli noi, etc.
  • Motivatie: nevoile activatoare pentru performanta: Nevoie de afiliere; Dorinta de castig; Nevoie de recunoastere, de statut; Nevoie de miscare, de descarcare a energiei; Nevoia unui mediu securizant; Nevoie de afirmare.
  • Perceptie a succesului sau a esecului;
  • Rezistenta si toleranta la frustrare.
  • Perceptie a sportului: Ca activitate ludica; Ca oportunitate de afirmare; Ca optiune fata de mediul familial; Ca activitate competitionala; Ca oportunitate de apartenenta la un grup si de a fi acceptat.
  • Capacitatea decizionala si de asumare.
  • Au fost luate in considerare doar caracteristicile stabile si de asemenea, s-a luat in considerare posibilitatea directionarii, dezvoltarii sau inhibarii anumitor caracteristici.
  •  

    Concluzii:

    Jocurile cu tema psihologica, in selectie, ofera oportunitatea decelarii unei game foarte largi de caracteristici pentru fiecare sportiv. De asemenea, ofera posibilitatea evidentierii unor particularitati exprimate natural, intr-un mediu confortabil, securizant si non-inhibitor.

    Probabilitatea de aparitie a disimularii in cazul indivizilor supusi observatiei, scade semnificativ, datorita variatiilor in jurul aceleiasi teme si datorita faptului ca observatiile se desfasoara pe parcursul a mai multor zile.

    In plus, jocurile cu tema psihologica ofera oportunitatea identificarii unor elemente legate de aspectele atitudinale, si, de asemenea, legate de colaborarea la nivelul echipei.

    Deopotriva, aceasta metoda exclude posibilitatea masurarii sau decelarii unor caracteristici-rezultat cu caracter singular, sub influenta unor influente neesentiale pentru activitatea sportiva sau pentru obiectivele de performanta.

    Aceasta forma de selectie din punct de vedere psihologic a fost experimentata pentru lotul national de fotbal 1992. Rezultatele concrete vor fi concludente in timp.

     

    Abstract:

    The process of selection, for children and teenagers, has as its main objective, emphasizing the qualities for sports performance and identifying the individuals with great potential for performance. The tests for the selection period must allow the acquisition of objective, real conclusions that can offer the possibility of setting long-term performance objectives. Therefore, the process of selection must take into consideration the development phases of the child or teenager, the age-characteristics, his interests. From this point of view, a useful perspective would be that of considering games with psychological theme as selection method, in the psychological area.

     

    Bibliografie:

    EPURAN, M., HORN, E., Mecanisme de influentarea comportamentului in fotbal. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1985

    bannersportscsus
    Numai pe SPORTSCIENCE.RO
    @ 2007, INCS. Toate drepturile rezervate
    Webdesign SUPERFIT EXPERT