 |
 |
 |
 |
BUNASTAREA AFECTIVA LA FEMEILE CE PRACTICA GIMNASTICA AEROBICA
Conf.univ. dr. Sava NUT Universitatea „Tibiscus"- Timisoara
Cuvinte cheie: optimism, stima de sine, depresie
Key words: optimism, self-esteem, depresion
Rezumat
Cercetarea noastra este focalizata pe relatia dintre bunastarea afectiva si activitatea fizica la populatia normala. Analiza datelor evidentiaza existenta unor diferente semnificative intre cele doua grupe de subiecti (tinere care practica aerobic si tinere care nu practica exercitii fizice) in ceea ce priveste nivelul optimismului, stimei de sine si al depresiei.
Introducere
Calitatea vietii vizeaza experienta subiectiva a perceptiilor noastre si a nevoilor spirituale in primul rand, iar conditiile obiective de viata raman in plan secundar. Ea reflecta perceptia gradului in care persoana este capabila sa-si satisfaca nevoile psihofiziologice. Unele studii internationale privind calitatea vietii sugereaza necesitatea evaluarii unui set complex de variabile focalizate pe bunastarea subiectiva a persoanei, starea emotionala, persistenta dispozitiei, valorile si abilitatile persoanei, contextul socio-cultural, activitatea sportiva si bunastarea fizica (Singer si col., 2001).
Bunastarea subiectiva este legata direct de calitatea vietii si are la baza o serie de factori : incurajarea dezvoltarii abilitatilor persoanei, oportunitatile oferite de mediu si varietatea activitatilor asociate acestora, feed-back-ul primit in urma actiunilor sale, nivelul de trai, securitatea fizica si emotionala, suportul socio-emotional primit din ambianta.
Activitatea fizica este asociata cu beneficiile starii sufletesti, conceptul de sine pozitiv si stima de sine, cu cresteri ale autoeficacitatii, cu diminuari ale indicilor de stres psihologic si fiziologic, prezenta bucuriei, placerii si absenta inhibitiei. Dupa efort fizic scoarta cerebrala elibereaza neuro-transmitatorii care genereaza stari de relaxare, de multumire si optimism.
Gimnastica aerobica este o ramura a fitness-ului dinamic si reprezinta totalitatea tehnicilor de miscare, pe uscat sau in apa, efectuate pe muzica, in mod continuu, cu complexitate si intensitate variabila, in scopul valorificarii efectelor exercitiilor fizice, in conditiile activitatilor de tip aerob, asigurarii unei stari generale de bine, sanatate, conditie fizica, stil de viata, adaptare optima bio-psiho-sociala. Fitness-ul aerobic presupune in primul rand valorificarea superioara a sistemelor energetice sustinute prin aportul oxigenului in organism (Bota, 2000).
Optimismul. Dispozitia spre optimism este definita ca o tendinta generala, relativ stabila, de a avea o conceptie pozitiva asupra viitorului si a experientelor vietii. Conceptul este derivat din teoria autoreglarii comportamentului in functie de anticiparea efectelor. Spre deosebire de ceilalti, persoanele optimiste evalueaza pozitiv mediul social si fizic, investesc mai mult efort pentru a preveni problemele sau pentru a le rezolva, rezista la stres si boala.
Stima de sine descrie gradul in care persoana are tendinta de a se autoevalua pozitiv si de a respinge atributele negative. Un nivel ridicat al stimei de sine exprima incredere in propriile capacitati si optimism. Conform studiilor internationale stima de sine si afectivitatea pozitiva este un puternic predictor al calitatii vietii, un indicator al sanatatii mentale (Plavina, 2006).
Depresia. Depresia este o expresie a cognitiilor negative despre sine, dar in acelasi timp poate fi considerata, conform unor cercetari recente, si un mecanism defensiv pentru contracararea acelor cognitii negative. Depresia este o tulburare afectiva caracterizata prin prabusirea dispozitiei bazale, cu actualizarea trairilor neplacute, tristete si amenintare, denumita si hipertimie negativa.
Examinand diferite tipuri de subiecti, Greenleaf si McGreer (2006) au descoperit exercitii care ajuta la scaderea depresiei, mai mult decat exercitiile de relaxare. De asemenea alti autori au evidentiat complexitatea relatiei dintre bunastarea afectiva si exercitiul fizic, in functie de formele de activitate fizica, varsta persoanei, starea de sanatate, etc. (Singer si col.2001; Eiben si Lissner, 2005; Costanza si col., 2007).
Metoda de lucru
Scopul si ipotezele cercetarii: Cercetarea de fata are drept scop studierea relatiei dintre bunastarea afectiva si efectuarea unor exercitii fizice, conform unui program stabilit. Ipotezele de lucru sunt:
1. Exista diferente intre cele doua categorii de subiecti (tinere care practica aerobic si tinerele care nu practica exercitii fizice) din punct de vedere al optimismului.
2. Exista diferente intre cele doua categorii de subiecti (tinere care practica aerobic si tinerele care nu practica exercitii fizice) din punct de vedere al stimei de sine.
3. Exista diferente intre cele doua categorii de subiecti (tinere care practica aerobic si tinerele care nu practica exercitii fizice) din punct de vedere al depresiei.
Tabel 1. Descrierea esantionului:
|
|||||||||||||||||||||||
= abaterea standard
Esantionul de subiecti: Numarul total de subiecti este de 83 de subiecti, 41 de tinere care practica aerobic si 42 de tinere care nu practica exercitii fizice, cu varsta cuprinsa intre 23 si 36 de ani. Lotul tinerelor care practica aerobic de 2x/saptamana de un an, provine din doua sali de intretinere fizica, din Timisoara, iar lotul tinerelor care nu practica activitate fizica au fost selectate din comunitate.
Instrumente psihologice utilizate in cercetare:
Pentru evaluarea optimismului s-a utilizat Life Orientation Test (Scheier si Carver, 1985).Contine 12 itemi, dintre care doar 8 afirmatii vizeaza optimismul: scorul se obtine prin inversarea cotei la itemii 4, 5, 11 pozitivi si prin insumarea numerelor care indica raspunsul. Se obtine astfel un scor cuprins intre 8 si 40, valoarea crescuta, indicand prezenta optimismului.
Pentru evaluarea stimei de sine s-a utilizat chestionarul Self-Esteem Scale (Rosenberg,1965). Scala contine 10 itemi. Scorul poate varia intre 10 si 40. Cu cat scorul este mai ridicat cu atat stima de sine este o trasatura mai pregnanta la persoana investigata.
Pentru depresie s-a utilizat Inventarul de Personalitate Freiburg – subscala D3. El este astfel alcatuit incat sa poata diagnostica in primul rand persoanele sanatoase, fara tulburari psihosomatice.Valorile ridicate indica stari de indispozitie uneori chiar depresive, tensionale, pesimiste. Subiectii cu valori ridicate sunt persoane in general prost dispuse, fara vitalitate, epuizate, in parte iritabile.
Rezultatele cercetarii: analiza si interpretarea lor
Interpretare cantitativ-calitativa pentru ipoteza 1
Tabel 2. Statistica descriptiva:
|
= abaterea standard;
Tabel 3. Testul „t" pentru esantioane independente comparand cele doua loturi la optimism.
|
Rezultatele statistice confirma ipoteza 1. Adica, exista o diferenta statistic semnificativa (t=6.368, p=0.0001), in ceea ce priveste nivelul de optimism intre tinerele care practica aerobic si cele care nu practica exercitii fizice. Ceea ce se poate afirma, in urma rezultatelor obtinute este faptul ca persoanele care practica aerobic sunt mult mai optimiste decat cele sedentare.
Interpretare cantitativ-calitativa pentru ipoteza 2
Tabel 4. Statistica descriptiva:
|
= abaterea standard;
Tabel 5. Testul „t"pentru esantioane independente comparand cele doua loturi la stima de sine.
|
Rezultatele statistice confirma ipoteza 2. Adica, exista o diferenta statistic semnificativa (t=12.93, p=0.0001), in ceea ce priveste nivelul stimei de sine intre tinerele care practica aerobic si cele care nu practica exercitii fizice. Se poate spune ca, media scorurilor stimei de sine la tinerele care practica aerobic (m=35.15, σ = 4.44) difera semnificativ de media scorurilor stimei de sine obtinute de tinerele care nu practica exercitii fizice (m =22.24 , σ = 4.65).
Sinele global este un concept care inglobeaza si sinele corporal. Luand in considerare rezultatele primei ipoteze se poate presupune ca structura optimista, in combinatie cu o buna stima de sine, duce la actul volitional de a practica sport.
Interpretarea ipotezei de lucru 3
Tabel 6. Statistica descriptiva:
|
Tabel 7. Testul „t"pentru esantioane independente comparand cele doua loturi la variabila depresie.
|
Rezultatele statistice confirma ipoteza de lucru 3. Adica, exista o diferenta statistic semnificativa (t=- 10.85, p=0.0001), in ceea ce priveste nivelul depresiei intre tinerele care practica aerobic si cele care nu practica exercitii fizice.
Datele clinice arata ca serotonina ajuta la controlul dispozitiei psihice. S-a costatat ca practicarea sportului are ca efect generarea senzatiei de placere, adica a secretiei de endorfine si prin aceasta se opune sentimentului depresiv (Brown, 2006; Greenleaf si McGreer, 2006). Putem afirma ca persoanele care practica aerobic inregistreaza nivele mai scazute ale dispozitiei depresive.
Cercetarea de fata poate fi continuata prin efectuarea unui studiu comparativ folosind efectele inotului asupra bunastarii afective a unui grup de tinere si efectele aerobicului la al doilea grup.
Abstract
Our research is focused on relation between afective well-being and physical activity at normal population. The data analysis emphasizes the existence of significative differencies between the two groups of subjects (young women practising aerobics and young women not-practising physical exercises) concerning the level of Optimism, Self-Esteem and Depresion.
Bibliografie
BOTA, A., Exercitii fizice pentru viata activa. Bucuresti, Editura Cartea Universitara, 2006.
BROWN, M.A., Enhancing women's mood and energy. The Nurse Practitioner, 31/8, p 46-53, 2006.
COSTANZA, M.C., BEER-BORST, S., MORABIA, A., Achieving energy balance at the population level through increases in physical activities, American Journal of Public Health, 97/3 , p. 520-525, 2007
DESAPRIYA, E., PIKE, I., BABUL, S., Health benefits of physical activity. Canadian Medical Association Journal,175/7, p.776-789, 2006
EIBEN, G., LISSNER, L., Health Hunters -an intervention to prevent overweight and obesity in young high-risk women. International Journal of Obesity, 30/4 , p. 691-695, 2005
GREENLEAF, C., MCGREER, R., Disordered eating attitudes and self-objectification among physically active and sedentary female college students. The Journal of Psychology, 140/3, p.187-198, 2006
PLAVINA, L., Characteristic of the Students Physical Activity and Health Related Behaviour. Papers on Anthropology, 15, p. 178-184, 2006
SINGER, N.R., HANSENBLAS, H.A., JANELLE, M.CH., Handbook of Sport Psychology. New York, John Wiley, 2001
