 |
 |
 |
 |
AMELIORAREA INDICATORILOR FIZIOLOGICI CARDIO-RESPIRATORI LA PERSOANELE DE VARSTA A-III-A PRIN MIJLOACE KINETOTERAPEUTICE
Nicolae OCHIANA
Gabriela OCHIANA
Universitatea Bacau
Cuvinte cheie: indiatori fiziologici cardio-respiratori, kinetoterapie, persoane de varsta a III-a
Keywords: heart-respiratory physiological indexes, physical therapy, elder people
Rezumat
Cercetarile moderne de gerontologie au aratat ca miscarea este unul din factorii care prelungesc viata, dar mai ales factorul principal care asigura celor care au ajuns la varste inaintate o conditie fizica ce le confera nu numai confort subiectiv, dar si independenta necesara in mediul social sau familial in care isi duc existenta.
Scopul cercetarii este de a reliefa importanta folosirii kinetoterapiei in vederea influentarii si optimizarii indicilor morfo-functionali cardio-respiratori, de a sublinia efectele negative ale sedentarismului dar si a modului cum acestea pot fi prevenite printr-un antrenament in care efortul va fi dozat in functie de o serie de particularitati individuale (varsta, sex, afectiuni).
Introducere
Experienta seculara a poporului nostru a caracterizat batranetea drept o „haina grea". Sub aceasta expresie, in fond, se ascunde dificultatea de miscare a varstnicului.
In acelasi timp, cercetarile moderne de gerontologie au aratat ca miscarea este unul din factorii care prelungesc viata, dar mai ales factorul principal care asigura celor care au ajuns la varste inaintate o conditie fizica ce le confera nu numai confort subiectiv, dar si independenta necesara in mediul social sau familial in care isi duc existenta (Barnea E., 1980, pag. 67).
O revolutie in gandirea medicala contemporana a constituit-o folosirea miscarilor rational dozate si organizate in tratamentul unor afectiuni acute si cronice. Bolnavii care cu numai cateva decenii in urma erau imobilizati la pat saptamani si luni, astazi sunt supusi unor tehnici de kinetoterapie activa si pasiva, care s-au dovedit a fi de mare utilitate (Mogos T., 1990, pag. 85).
Cercetatorii de specialitate au ajuns la concluzia ca functia este cea care creeaza si perfectioneaza organul si ca sistemul muscular nu poate fi influentat decat prin miscare. Efortul este absolut necesar pentru formarea si mentinerea tonusului pe de o parte si pentru diminuarea tesutului adipos pe de alta parte. Dupa o lunga experinta practica, pe baza unor statistici, specialistii au concluzionat asupra deosebitei influente a exercitiilor aerobice asupra varstei biologice comparativ cu cea cronologica.
Ipotezele
In cercetarea prezenta, am plecat de la urmatoarele ipoteze referitoare la persoanele de varsta a III-a:
Scopul cercetarii este realizarea unui program de kinetoterapie, complex, care sa duca la imbunatatire si optimizarea indicatorilor fiziologici cardio-respiratori la aceste persoane.
Organizarea experimentului
Experimentul a fost realizat pe un numar de 20 subiecti (10 din lotul experimental si 10 din lotul de control), cu varste cuprinse intre 60 - 65 de ani, pe o durata de 10 luni, cu o frecventa de 3 sedinte /saptamana.
Subiectii din lotul experimental au urmat sedinte de kinetoterapie dupa un program prestabilit, iar cei din lotul de control, au desfasurat o activitate fizica normala. Fiecare sedinta de kinetoterapie a cuprins masaj si gimnastica medicala, gimnastica respiratorie.
Criteriile de admitere in studiu au fost:
Indicatorii functionali urmariti pe parcursul experimentului au fost:
Voi prezenta in cele ce urmeaza, dinamica evolutiei parametrilor mai sus mentionati la doi subiecti, pe perechi (un subiect din lotul experimental si unul din lotul de control)
Tensiunea arteriala si frecventa cardiaca inainte si dupa efectuarea testarii initiale si finale la testul de mers 6 minute
Dupa cum se observa din graficele nr. 1 si 2, valoarea tensiunii arteriale si a frecventei cardiace la cele doua grupe de pacienti a fost asemanatoare dupa testarea initiala. Dupa testarea finala, se poate observa o ameliorare a acestor parametri la pacientii din lotul experimental. Acest lucru s-a datorat efectelor benefice ale tratametului kinetoterapeutic, o mai buna adaptare la efort, o crestere a fractiei de ejectie si o crestere a fortei de contractie miocardice.
Graficul nr. 1 - Evolutia tensiunii arteriale dupa testarile initiala si finala la pacientii A.M. (grup experimental) si M.D. (grup de control)
 |
Graficul nr. 2 - Evolutia frecventei cardiace dupa testarile initiala si finala la pacientii A.M. (grup experimental) si M.D. (grup de control)
Rata de percepere a efortului prin folosirea scalei Borg modificata dupa efectuarea testarii initiale si finale
Dupa cum se observa din graficul nr. 3, pacienta din lotul experimental a resimtit mai usor efortul depus in cadrul testarii finale, decat pacienta din lotul martor.
Graficul nr. 3 - Rata de percepere a efortului dupa testarile initiala si finala la A.M. (grup experimental) si M.D. (grup de control)
 |
Dispnee perceputa de pacient in timpul activitatilor cotidiene
Dispneea poate fi considerata unul dintre cele mai importante simptome in cazul unor suferinte cardio-respiratorii. In urma tratamentului kinetoterapeutic, pacientele din lotul experimental au resimtit dispneea in timpul activitatilor cotidiene mult mai diminuata decat cele din lotul martor.
Graficul nr. 4 - Dinamica dispneei percepute de pacientele A.M. (grup experimental) si M.D. (grup de control) in timpul activitatilor cotidiene
 |
Rezultatele testarii initiale si finale obtinute la testul de mers de 6 minute
Pacientele din lotul experimental au obtinut rezultate net superioare in urma testului final de 6 minute, decat pacientele din lotul martor, ca rezultat al tratamentului kinetoterapeutic, asa cum reiese din tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 1 - Rezultatele obtinute in urma testarilor initiala si finala la pacientele A.M. (grup experimental) si M.D. (grup de control)
|
Concluzii
In urma studiului efectuat, se poate afirma ca ipotezele s-au confirmat. Ca rezultat al aplicarii tratamentului kinetoterapeutic a crescut capacitatea de efort a cordului, fractia de ejectie si forta de contractie a miocadului, s-a diminuat consumul de oxigen la nivel tisular pentru activitatile cotidiene, dispneea perceputa de paciente in timpul activitatilor zilnice, ceea ce corespunde unei bune adaptari respiratorii la efort si o mai buna difuziune la nivel alveolo-capilar al gazelor, o crestere a capacitatilor si volumelor pulmonare, precum si o reintegrare socio-familiala adecvata prin cresterea calitatii vietii.
Abstract
Modern research in gerontology have shown that physical exercise is one of the factors which make life longer, and it is especially the main factor which ensures a good physical condition to those who have reached senior age, condition which offers them not only subjective comfort, but also the independence necessary in the social and family environment in which they live.
The purpose of the research is to emphasize the importance of using physical therapy in order to influence and improve the morpho-functional heart-respiratory indexes, to underline the negative effects of a sedentary life and the way these effects can be prevented by means of training during which the effort will be dosed according to a set of individual characteristic features (age, sex, diseases).
Bibliografie
BARNEA E., Sedentarismul in viata femeii moderne. Edit. Ceres, Bucuresti, 1980
MOGOS T., Inima si efortul fizic. Edit. Sport Turism, Bucuresti, 1990
