INVATARE SI CREATIE IN JOCUL DE VOLEI

Alexandru PACURARU

Carmen PREDA

Universitatea ''Dunarea de jos'' – Galati

Cuvinte cheie: invatare ,creatie ,volei

Keywords: learning, creation, volley-ball

Comportamentul uman se autoregleaza in permanenta in functie de stimulii noi , rezultand in esenta o restructurare a invatarii.

Pornind de la aceasta idee, amintim ca jocul de volei este caracterizat de o multitudine de faze de joc, cu alternarea rapida a situatiilor de atac cu cele de aparare iar varietatea actiunilor tactice si situatiile mereu schimbatoare impun jucatorului largirea bagajului de cunostinte motrice si intelectuale, stimularea imaginatiei creatoare pentru o readaptare operationala la noile situatii de joc. Performanta motrica a jucatorului de volei rezulta dintr-o perceptie si o analiza a informatiei, fapt ce impune pe langa o invatare motrica corespunzatoare si o invatare cognitiva, deoarece‚"Nu aparatul locomotor este acela care decide victoria sportiva, ci constelatia neuropsihica (inteligenta, imaginatia creatoare si reproductiva, creativitatea )" (Epuran, M., 1990, pag. 91)

Carriere L., si Breston G., (SDP 1991, nr.163, pag. 62) stabilesc continutul unor principii de antrenament si cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un jucator de volei pentru realizarea performantelor, relatia dintre jucator si joc fiind prezentata astfel: "Voleiul reprezinta o succesiune rapida de evenimente, concretizata printr-o cantitate mare de informatii. Jucatorul trebuie sa se informeze rapid si precis asupra conditiilor neidentice. Cunoasterea izvoraste din invatare si da nastere la formarea unui cadru perceptual, care va fi inmagazinat in memoria pe termen lung a jucatorului".

La baza invatarii tehnice stau perceptiile voleibalistului asupra evenimentelor conjuncturale, urmate de declansarea unor actiuni proprii, organizate adecvat din punct de vedere spatial si temporal si sunt dependente de predispozitiile si aptitudinile individuale ale sportivului.

Dupa cum evidentia Neacsu I. (1990, pag. 28) "procesul invatarii intentionale evidentiaza capacitatea omului de a depasi progresiv si eficient conditiile specifice asimilarii spontane, nedirijate, lente, cu abateri, ezitari, reveniri si renuntari, pana ajunge la asimilare constienta si eficienta, de durata, bazata pe motivatii superioare". Deschiderea perspectivelor cognitive, trezirea curiozitatii, a spiritului de investigatie, de cautare a noului, valoreaza mai mult decat asimilarea - subliniaza Epuran M. (1984) - ele fiind premisele progresului in invatare; o invatare rapida dar de durata, temelia pe care se va consolida mai tarziu autoinstruirea ca nucleu al educatiei permanente.

Epuran M. (2001, pag. 121) aminteste ca abilitatea motrica se exprima sub impulsul inteligentei, creatiei, motivatiei, vointei, ca actiunea este de tip mental-inteligent putandu-se aminti aici mecanismul cognitiv al "instinctului" sau al "actiunii mentale.

Invatarea motrica se constituie ca un proces ce se desfasoara temporal, pe o anumita perioada de timp, in care se succed momente de schimbare, de accelerare, de stagnare sau de regres. Totodata, ca proces, aceasta modifica starea individului de o maniera durabila, dar ea este evidenta doar atunci cand este solicitata o anumita deprindere.

Invatarea motrica in jocul de volei se realizeaza si este determinata de cunostintele sportivului despre miscarile sale si mecanismele de producere si efectuare care conditioneaza formarea priceperilor, subiectul trebuind sa stie:

In realizarea invatarii motrice, sunt considerati de importanta primordiala factorii interni, atitudinali si motivationali. Factorii care concureaza la realizarea invatarii motrice sunt:

Raspunsul motric al unui jucator de volei este actualizarea analizei informatiei si procesul de decizie care decurge din aceasta, intrucat un procedeu eficient de atac sau de aparare presupune o informare corecta. Pe tot parcursul jocului, sportivul trebuie sa se decida continuu ce actiune motrica trebuie sa aleaga. Pentru o singura actiune motrica de joc sau un lant de actiuni sunt necesare anumite criterii si conditii de decizie. Eficacitatea jucatorului se traduce printr-un raspuns corespunzator fata de atacul adversarului(de exemplu) situatie care permite o pozitie favorabila de constructie a atacului propriu din faza a-II-a de joc.

O buna prelucrare a informatiei si reducerea incertitudinii se opereaza plecand de la analiza componentelor spatiale, temporale si accidentale ale actiunilor adversarilor. Situatiile foarte variate intalnite in jocul de volei, pot permite sa se arate ca folosirea informatiilor ajuta la reducerea sau cresterea incertitudinii privind atacul care va avea loc si ca o recunoastere precisa si rapida a unei situatii de joc neasteptate va usura anticiparea si luarea deciziei, respectiv, comportamentul motric al sportivului.

Actiunile motrice de joc ale unui volebalist sunt in mare masura dependente de cele ale adversarului. Cu toate ca ii desparte un fileu, sportivul nu poate sa reactioneze rigid, conform unui program de actiune elaborat inainte de meci, ci in fiecare moment de actiune trebuie sa ia decizii rapide pentru rezolvarea situatiei de joc, folosindu-se de capacitatea sa creativa, elaborand imagini si idei originale. Soarta unei competitii poate depinde de totalitatea informatiilor receptionate de jucatorii ambelor echipe intr-un final de set, si posibilitatile de exprimare tehnico-tactice a acestora.

Abilitatile necesare luarii unei decizii corecte in alegerea actiunii motrice de joc pot fi:

Pentru Epuran M. (1990, pag. 88)‚ „ Invatarea nu este un raspuns stereotip, standard, ci o adaptare a raspunsurilor in functie de ceea ce reprezinta acesta: experienta, creativitate, selectivitate, decizie, independenta.''

Tehnica se invata, iar in invatare se urmareste formarea celor mai rationale si eficiente comportamente motrice si mentale.In jocul de volei, invatarea procedeelor tehnice se realizeaza in legatura directa cu situatia tactica in care vor fi aplicate, iar acest aspect implica o invatare de tip inteligent-motrica. Invatarea procedeelor tehnice specifice jocului de volei presupune parcurgerea etapelor necesare invatarii oricarui act sau actiune motrica si se realizeaza cu ajutorul mecanismelor de asimilare, transfer si restructurare. Invatarea inteligenta, denumita si prin descoperire - implica participarea gandirii creatoare, a originalitatii, inventivitatii, independentei etc.; consta in intelegerea resorturilor intime ale diferitelor activitati, fenomene in conditii de prezentare variata si deosebita si interventia asupra acestora in vederea eficientizarii rezultatelor. Invatarea inteligent motrica (B.Cratty, citat de Dragnea, A., 1999, pag. 196), este specifica insusirii deprinderilor motrice complexe sau sporturilor "euristice" in care adversarii sunt opozivi si inventivi solicitand din partea executantilor miscari originale, efectuate in functie de conditiile variate. In invatarea procedeelor tehnice, pe langa respectarea etapelor formarii acestora, alegem cele mai potrivite metode si mijloace de actionare, este necesara dozarea dificultatii sarcinii. Aceasta consta in adaptarea nivelului de dificultate a sarcinii la nivel de abilitate al subiectului, respectiv al ansamblului particularitatilor lui fizice, psihice si motrice, deoarece o dificultate prea mare poate fi o cauza a unei erori pedagogice (Famose, J.P., 1998, SCJ nr. 110, pag. 38)

Tehnica este legata nemijlocit de tactica, care presupune valorificarea complexa si eficienta a pregatirii tehnice si fizice a jucatorului de volei. La o examinare mai profunda a problemei invatarii actiunilor tehnico-tactice in jocul de volei, putem puncta cateva aspecte care ar contribui la rationalizarea instruirii:

Aparitia conditiilor noi, diferite de cele in care s-a realizat exersarea, perturba fluenta executiei deprinderilor. Totusi, aceste "conditii noi" (factori de mediu, adversari activi, mijloace de actionare noi) concura, in final, la formarea priceperilor superioare.

Priceperile superioare "sunt caracterizate de o mare complexitate structural-functionala, ingloband cunostinte teoretice, experienta personala, deprinderi diferite, toate putand fi actualizate, mobilizate si selectate pentru rezolvarea unor situatii complexe si schimbatoare". Intr-o competitie castiga cel mai bun, cel care, de multe ori "intuitiv", descopera spontan cum sa-si valorifice potentele, ce mijloace sunt mai potrivite pentru a-si atinge scopul etc. (Epuran M, si col. 2001, pag. 136).

Creativitatea este fara indoiala dimensiunea fundamentala a spiritului uman. In conceptia cea mai larga, creativitatea este capacitatea omului de a da nastere unei noi realitati, de a institui valori noi pe terenul celor existente sau pe domenii inedite. Fara a minimaliza importanta calitatilor motrice la realizarea actiunilor tehnico-tactice, consideram ca dinamica insusirii si eficienta in realizarea acestora depind si de alti factori, in mod deosebit de proprietatile tipologice ale sistemului nervos. Astfel, eficienta actiunilor tehnico-tactice, tendinta catre combinatii de rezolvare creativa a situatiei de joc depinde de particularitatile psihofiziologice ale sportivului.

"In analiza procesului de creatie si invatare motrica este evidenta relatia dintre procesele psihice. Elementele perceptive, reprezentarile, imaginatia, starile emotionale, temperamentul sunt rezultatul ordonator al inteligentei si gandirii" (A.Dragnea, 1999, pag. 150-151).

Imaginatia creativa presupune elaborarea de imagini si idei originale, in raport cu experienta cognitiva a individului. Putem aborda in pregatire procedeul temelor contrarii, care prin schimbari bruste, neasteptate, sa incite imaginatia, sa-i ceara printr-o mobilitate exersata, riposte spontane in situatii diferite. Foarte utila este de asemenea alternarea solicitarilor, deoarece volebalistul se obisnuieste atat cu un raspuns personal la o tema data, cat si cu crearea unor situatii a caror initiativa ii apartine. Astfel imaginatia va fi solicitata si va lucra nu numai la comanda, volebalistul avand satisfactia crearii unor teme proprii pe care sa si le dezvolte singur in timpul jocului.

Concluzii

Insusirea actiunilor tehnico-tactice in jocul de volei trebuie structurata in mare masura pe un fundament psihologic, in special pentru dezvoltarea gandirii tactice, creatoare, a jucatorului de volei.

Capacitatea de a prelucra informatiile de a anticipa anumite actiuni probabile si rapiditatea luarii deciziei ocupa un rol important in structura ierarhica a aptitudinilor intelectuale, care influenteaza uneori decisiv performanta sportiva.

Intre procesele psihice si invatare sunt raporturi de interdependenta. Invatarea, mai ales in formele ei intensive, contribuie la modelarea, structurarea, chiar constituirea proceselor psihice, intrucat nu numai ca le imbogateste continutul, dar impune totodata si construirea de noi mijloace operatorii de restructurari sau organizari speciale in cadrul intregului sistem psihic uman.

In concluzie, invatarea specifica domeniului activitatilor corporale este o invatare complexa ce cuprinde pe langa invatarea motrica (priceperi, deprinderi), si invatare inteligenta (insusirea notiunilor, conceptelor) creatoare.

Abstract

The acquisition of the technical-tactical actions in volley-ball is mainly planned on a psychological ground, especially for the development of the tactical creative thinking of the volley-ball player. The capacity of processing information, of anticipating some probable actions and the rapidity of taking a decision represent an important role in the hierarchical structure of the intellectual aptitudes which sometimes influences in a decisive manner the sportive performance. Between the psychological processes and learning is an interdependence relation. Learning, especially in its intensive forms contributes to the shaping, structuring and even forming of the psychical processes in such a way that not only it enriches the content, but also imposes the contitution of new operational means of restructuring or even special reorganization of the whole human psychical system.

In conclusion the specific learning of the bodily activities is a complex learning which includes both motric learning (skill, ability) and intelligent creative learning, (acqusition of notions, concepts).

Bibliografie

CARRIERE, L., BRESTON, G., (1991), Analiza obiectivelor si activitatea sportiva, un exemplu – voleiul. SDP nr.162-163, Bucuresti

CRATTY,B.J,, ( 1989), Psihologia in sportul contemporan. Englewood Cliffs

DRAGNEA, A., BOTA, A., (1999), Teoria activitatilor motrice. Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti

EPURAN, M., (1990), Modelarea conduitei sportive. Editura Sport-Turism, Bucuresti

EPURAN, M., (1992), Metodologia cercetarii activitatilor corporale. ANEFS, Bucuresti

EPURAN, M., HOLDEVICI, I., TONITA, F., (2001), Psihologia sportului de performanta. Editura FEST, Bucuresti

FAMOSE, J., P., (1998), Dobandirea deprinderilor motrice, invatarea. SCJ nr. 110, C.C.P.S., Bucuresti

NEACSU, I., Instruire si invatare. Editura Stiintifica, Bucuresti, 1990

PACURARU, A., (1999), Volei. Tehnica si tactica. Editura Fundatiei Universitare ''Dunarea de Jos'', Galati.

PACURARU, A., (2000), Teoria antrenamentului sportiv. Editura Fundatiei Universitare "Dunarea de jos", Galati