 |
 |
 |
 |
STUDIU PRIVIND NIVELUL DE ANXIETATE SPECIFIC SPORTIVILOR PRACTICANTI DE JUDO, FOTBAL SI RUGBY
Alina-Isabela ANGHEL
Ioana Raluca BANICA
Institutul National de Cercetare pentru Sport
Cuvinte cheie: anxietate, judo, fotbal, rugby
Keywords: anxiety, judo, soccer, rugby
Rezumat:
Avand in vedere importanta factorilor psihologici in activitatea competitionala de inalta performanta, ni se pare justificata sondarea amanuntita a gradului de anxietate specific practicantilor a trei tipuri diferite de sporturi (judo, fotbal, rugby). Astfel, poate fi adaptata activitatea de interventie psihologica la necesitatile reale ale sportivilor.
Fundamente teoretice:
Un sportiv reprezinta un sistem care este cu atat mai pregatit pentru victorie cu cat este mai organizat si mai putin vulnerabil. Unul din aspectele psihologice care pot destabiliza un sportiv in competitie este reprezentat de starea de anxietate resimtita de acesta inaintea si in timpul meciurilor (Epuran, M., pag 170, 2001).
Anxietatea poate fi inteleasa ca o schimbare negativa a starii emotionale a sportivului iar printre efectele ei se numara: diminuarea concentrarii, aparitia erorilor tehnice si de executie, luarea unor decizii gresite sau inadecvate momentelor din joc, starile de nervozitate, neliniste si nesiguranta. De regula, anxietatea se prezinta sub doua aspecte, ca trasatura si ca stare. Fiecare individ este mai mult sau mai putin predispus la a percepe anumite situatii drept amenintatoare (anxietatea trasatura) si a raspunde la acestea printr-o stare emotionala caracterizata in ansamblu prin neliniste, tensiune si chair frica (anxietatea stare).
Una dintre cele mai importante surse ale anxietatii este incertitudinea caracteristica oricarei competitii. La aceasta se pot adauga teama de evaluare, teama de traumatisme si accidentari, teama de insucces asociata cu aceea de a nu pierde aprecierea celor din jur sau locul in echipa / lot si uneori chiar teama de succes, asa numita nike-fobie - in momentul in care sportivul constientizeaza faptul ca ar putea castiga meciul, intervine sau se accentueaza starea de anxietate intrucat se contureaza o finalitate neasteptata (sportivul se teme ca daca inregistreaza o victorie cei din jur ar putea astepta de la el obtinerea unor rezultate similare pe viitor, ceea ce implica si noi responsabilitati). Fiecare dintre aceste elemente generatoare de anxietate depind de personalitatea sportivului, de experienta sa competitionala si gradul sau de maturitate emotionala. Astfel, manifestarile starii de anxietate difera de la un sportiv la altul, unii putand resimtii mai intens reactiile somatice iar altii pe cele cognitive. Printre simptomele fiziologice se regasesc: accelerarea pulsului, tremur, senzatie de gol in stomac si cresterea tensiunii musculare. De cealalta parte, manifestarile cognitive cuprind: preocupare, gandire negativa, subestimarea propriilor capacitati, etc. Este important ca sportivii sa inteleaga ca starea de anxietate este o simpla reactie la evenimentele exterioare si ca au capacitatea de a controla aceasta stare. Diferenta dintre invingatori si invinsi provine adesea din faptul ca unii sportivi au invatat cum sa-si gestioneze anxietatea precompetitionala, resimtind-o ca pe o simpla activare a organismului si pregatire pentru confruntare.
Fireste ca particularitatile fiecarui sport in parte contribuie la trairea mai mult sau mai putin intensa a starii de anxietate precompetitionala de catre sportivi. In ceea ce ne priveste, avem de-a face cu doua sporturi de echipa si unul individual, precum si cu un sport de contact direct cu adversarul (judo), un sport de echipa cu caracter de contact, intermediat de balon (rugby) si un joc sportiv colectiv, de asemenea, intermediat de balon (fotbal).
Obiectiv
Lucrarea de fata isi propune sa evidentieze eventualele diferente ale nivelelor de anxietate specifice practicantilor de judo, rugby si fotbal, avand in vedere particularitatile acestor sporturi.
Ipoteze
Se presupune ca nivelul mediu de anxietate al judocanilor este superior celui specific practicantilor de rugby.
Se presupune ca rugbystii resimt mai intens anxietatea precompetitionala in comparatie cu fotbalistii.
Se presupune ca practicantilor de fotbal le este caracteristic un grad mai putin intens de anxietate comparativ cu practicantii de judo.
Subiecti
Lotul examinat a fost compus din 333 de sportivi de inalta performanta, toti componenti ai loturilor nationale de juniori si seniori. Repartizarea acestora in functie de sportul practicat a fost urmatoarea: 55 – judo, 217 – fotbal si 61 – rugby.
Metode si instrumente
Pentru determinarea anxietatii competitionale s-a folosit chestionarul SCAT – A respectiv Sport Competition Anxiety Test (Chestionarul anxietatii competitionale in sport) elaborat de catre Rainer Martens in 1977. Acesta este unul dintre cel mai des uzitate instrumente de testare psihologica a sportivilor de performanta, atunci cand se vrea determinarea anxietatii ca trasatura de personalitate. Cei 13 itemi sunt directionati spre sondarea modului in care se simte sportivul in general in momentele de dinainte de competitie.
Anxietatea trasatura reprezinta tendinta sportivului de a percepe situatiile competitionale drept amenintatoare ceea ce determina o inalta reactivitate emotionala, manifestata prin tensiune, preocupare si teama; ea are o mare importanta intrucat influenteaza concentrarea mentala si controlul neuromuscular, afectand in consecinta randamentul sportiv. Anxietatea varieaza din punct de vedere al intensitatii, determinand fie doar o activare fireasca a organismului in fata competitiei, fie o dezorganizare comportamentala / blocaj (valori mari ale anxietatii).
Analiza si prelucrarea datelor
In scopul prelucrarii datelor s-a apelat la testul T pentru esantioane independente, in cadrul aplicatiei statistice SPSS. S-a recurs la compararea mediilor nivelului de anxietate precompetitionala pentru cate doua seturi de variabile, astfel: Judo - Rugby, Rugby – Fotbal si Fotbal – Judo.
Tabelul nr. 1
|
|||||||||||||||||||||||
Tabelul nr. 2
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Testul Levene pentru egalitatea variantelor arata faptul ca, in acest caz variantele sunt diferite, valoarea p fiind 0,005, deci statistic semnificativa. Astfel, s-a utilizat testul t pentru variante egale.
Diferentele dintre valorile corespunzatoare nivelului de anxietate ale sportivilor practicanti de judo si rugby pentru intervalul de incredere 95% sunt cuprinse intre valorile - 0,67 si 2,81. Dat fiind faptul ca intervalul contine punctul 0,00 diferenta nu este statistic semnificativa la nivelul de semnificatie two-tailed de 5%.
Tabelul nr. 3
|
|||||||||||||||||||||||
Tabelul nr. 4
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Intrucat testul Levene pentru egalitatea variantelor arata in acest caz ca variantele sunt egale (p=0,375), s-a folosit testul t pentru variante inegale.
Media pentru valorile corespunzatoare nivelului de anxietate ale sportivilor practicanti de rugby (media = 18,30, abatere standard = 4,01) este semnificativ mai mare (T=3,053, DF=276, two-tailed p=0,002) fata de aceea a practicantilor de fotbal (media = 16,39, abatere standard = 4,39).
Tabelul nr. 5
|
|||||||||||||||||||||||
Tabelul nr. 6
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
In cazul ultimelor doua esantioane de subiecti (fotbal si judo) variantele sunt diferite semnificativ (F=6,46, p<0.05) drept pentru care a fost utilizat testul "t" pentru variante inegale.
Diferenta dintre valorile corespunzatoare nivelului de anxietate ale sportivilor practicanti de fotbal (medie=16,39, abatere standard=4,39) si cele ale practicantilor de judo (medie=19,36, abatere standard=5,26) este statistic semnificativa la nivelul de semnificatie two-tailed 5%, deoarece intervalul de incredere 95% nu contine punctul 0,00 (limitele intervalului sunt - 4,34 si - 1,62).
Concluzii
In urma prelucrarii si analizei statisice, se observa ca sporturile care implica contact direct cu adversarul si lupta corp la corp, respectiv judo si rugby, ii predispun pe practicantii lor la trairea unei stari mai intense de anxietate.
Totodata, sporturile de echipa (fotbal si rugby) presupun o permanenta colaborare si un constant sprijin interpersonal, dar in conditiile in care intervine confruntarea fizica directa cu adversarul si se accentueaza eventualitatea accidentarii se remarca o crestere a nivelului de anxietate resimtita de sportivi.
In consecinta, putem afirma ca, asa cum presupuneam initial, practicantii de fotbal prezinta cel mai scazut nivel de anxietate precompetitionala comparativ cu practicantii de judo si rugby. Mai mult, intre rugbysti si judocani nu se inregistreaza diferente semnificative in ceea ce priveste nivelul de anxietate, iar acest lucru poate fi pus pe seama caracteristicii comune a acestor doua sporturi, aceea de contact direct cu adversarul.
Abstact:
Taking into consideration the importance of the psychological factors in high performance competitions, we consider important to explore the specific level of anxiety for three different types of sports (judo, soccer, rugby). Therefore, the psychological assistance activity can be adapted for the real needs of the athletes.
Bibliografie
EPURAN, M., Modelarea conduitei sportive, Bucuresti, Edit. Sport – Turism, 1990
EPURAN, M., Psihologia sportului de performanta. Teorie si practica, Bucuresti, Edit. FEST, 2001
PRELICI, V., Performanta sportiva - personalitate, selectie, Timisoara, Edit. Facla, 1980
