STUDIU CONSTATATIV PRIVIND STABILIREA PROFILULUI SENZORIAL AL COPILULUI CU AUTISM

Asist. Univ.drd. Marinela RATA Universitatea Bacau

Cuvinte cheie: senzoriomotric, evaluare, autism

Keywords: sensorimotric, valuation, autism

Rezumat

In ultimii ani au aparut numeroase studii privind persoanele cu dizabilitati. Testul profilului senzorial reprezinta instrumentul de cercetare pentru diferite patologii, printre care se numara si autismul.In aceasta lucrare ne propunem sa analizamstructura si implicarea sa in indrumarea (pregatirea) interventiei.

Introducere

Autismul este cea mai raspandita dizabilitate din cadrul grupului de dizabilitati pervasive de dezvoltare (PDD). Se prezinta ca o afectare globala care cuprinde abilitati si deficite ce variaza de la o persoana la alta la care se poate adauga sau nu retardul mental.. Persoanele cu autism prezinta o combinatie individualizata si distinctiva de nevoi si calitati. Autismul este o tulburare de dezvoltare datorata afectarii structurilor sistemului nervos central (sistem limbic, hipocamp, cerebel etc). Caracteristicile primare sunt reprezentate de (DSM IV, 2000): tulburari de interactiune sociala, de comunicare, comportamentale (stereotipii gestuale, comportament autostimulant, automutilant).

Caracteristicile secundare pot fi: probleme de limbaj; deficit de motricitate grosiera si fina, de coordonare, de statica corporala, hipertonie sau hipotonie musculara; labilitate emotionala (depresia, anxietatea, catatonia, starea psihotica); tulburari senzoriale (tactile, proprioceptive, vestibulare, dureroase); deficite cognitive (de atentie, organizational). Lucrarea de fata are ca moto urmatorul citat dat de Sinclair, in lucrarea „" cu scopul de a-i face pe cei ce lucreaza sau vor sa lucreze cu persoanele autiste sa inteleaga modul lor de functionare si filtrare a mediului inconjurator.

"Sa fii autist nu inseamna sa fii neuman. Insa inseamna sa fii diferit de ceilalti, iar ceea ce este normal pentru mine, nu este normal pentru alti oameni. Sub anumite aspecte, eu sunt foarte slab dotat pentru a putea supravietui in aceasta lume, precum un extraterestru esuat fara un manual de orientare... Acordati-mi demnitatea de ma cunoaste in termenii mei - recunoasteti faptul ca suntem in mod egal straini unii fata de ceilalti, ca felul meu de a fi nu este doar o versiune defecta a felului vostru de a fi. Suspendati pentru o clipa propriile voastre prezumtii. Definiti-va propriii termeni. Lucrati cu mine pentru a construi punti intre noi (Jim Sinclair, 1992, pag 1. )".

Scopul cercetarii

Scopul cercetarii a fost acela de a evidentia experientele senzoriale ale autistilor din grupul ales, precum si avantajele care se pot evidentia in urma aplicarii testului profilului senzorial.

Ipotezele cercetarii

Daca Testul Profilului Senzorial contribuie la realizarea profilului senzorio-motric individualizat al copilului autist si furnizeaza informatii necesare astfel incat sa se poata elabora ulterior interventia interdisciplinara.

Material si metoda

Date despre Testul Profilul Senzorial au aparut pentru prima data in 1994, in Jurnalul American de Terapie Ocupationala, in articolul cu titlul " Senzatiile fiecarei zi a vietii : consideratii teoretice, conceptuale si pragmatice" (Dunn, W., 1998, pag. 26). Se subliniaza pragul conceptelor neurologice si reglatoare, si cum interactioneaza ele in raport cu mediul. Testul are la baza un cadru de referinta senzorial integrativ si neurostiintific si sustine filosofia centrata pe familie implicand parintii sau ingrijitorii in procesul de culegere a datelor.

Profilul senzorial (Dunn, W., 1999, pag . 68) poate fi folosit in scopul evaluarii nivelului senzorial de la nastere pana la varsta a III-a. Este centrat pe subiecti, familie, mediu educational. Prin intermediul lui s-a urmarit: intelegerea procesarii senzoriale si cum aceasta afecteaza functionalitatea zilnica, culegerea si interpretarea de informatii critice raportate la mediile educational, familial si sustinerea practica a deciziilor terapeutice.

Esantionul de subiecti

Testul a fost aplicat pe un grup de 5 copii – 4 baieti si o fetita, ce apartin Centrului de „Delfinul", avand varste cronologice cuprinse intre 5 si 11 ani.

Initialele Varsta Sexul Sindromul si cota APGAR Studii parinti B.I.S. 11 M autist sever – 38,5 6 superioare C.M.G. 7 F autist sever – 39 9 medii D.A. 6 M autist sever – 39,5 8 medii D.R.A. 9 M autist sever – 40 9 medii R.A. 6 M autist sever - 39 8 medii

Tabel nr.1 - Lotul de subiecti supus testarii

Descrierea testului

Testul contine itemi grupati in trei mari sectiuni

1. Procesarea senzoriala contine sase diferiti itemi si reflecta tipuri particulare senzoriale ca parte a activitatilor zilnice: auditive, vizuale, vestibulare, multisenzoriale, orale.

2. Modularea contine 5 categorii care reflecta combinatii variate combinatii de input-uri intalnite in activitatile zilnice:

3. Raspunsurile comportamentale si emotionale contin trei itemi care pun in evidenta abilitatile de procesare senzoriala.

Chestionarului pentru parinti/ingrijitori contine un numar de 9 grupuri de factori (Dunn W., http://harcourtassessment.com): niveluri de interes senzorial, de reactivitate emotionala, de rezistenta/tonus scazute, senzitiv-senzoriale orale, de neatentie/confuzie, de capacitate de receptie slaba, sensitiv-senzorial, de sedentarism si ale motricitatii fine si perceptiei. Acesti itemi caracterizeaza copii dupa capacitatea lor de raspuns la inputul senzorial.

Rezultate

Datele rezultate in urma studierii din aplicarea testului cu profilul senzorial, au fost inregistrate in tabelul centralizator nr. 2 si reprezentate in graficul nr. 1.

Calitatea procesul senzorial este afectata diferit in functie de stimulii la care este supus autistul. In grupul de fata, dificultatile cele mai mari sunt intampinate in sensibilitatea tactila, care prezinta o diferenta de starea de normalitate de 25 de puncte. Acest lucru evidentiaza necesitatea copilului de a se autostimula prin mangaiere, atingeri folosind diferite texturi, mers descult, etc. Sensibilitatea orala ocupa locul al doilea cu 23 puncte, cea profunda si vestibulara prezinta deficite de 14, respectiv 13 puncte. In aceste situatii pot aparea comportamente de tipul leganatului, lovirilor propriului corp sau a altora, gustarea lucrurilor necomestibile, etc. Sensibilitatea vizuala si cea auditiva ocupa ultimele locuri cu 10 si respectiv 12 puncte.

Sectiunea Scorului total B.I.S. C.M.G D.A. D.R.A R.A. Media aritmetica Procesul senzorial a. procesul auditiv 8 11 13 13 16 12 b. procesul vizual 9 12 7 9 11 10 c. procesul vestibular 13 14 16 11 10 13 d. procesul tactil 29 23 25 22 28 25 e. procesul multisenzorial 13 15 14 11 16 14 f. procesul senzorial oral 13 19 28 27 29 23 Modularea g. procesul senzorial relatat la rezistenta/tonus 7 18 18 3 12 12 h. modularea raportata la pozitia corpului si miscare 7 12 17 7 15 12 i. modularea miscarii la nivel afectiv 14 14 17 14 13 14 j. modularea senzoriala ce implica raspunsul emotional afectiv 8 8 11 8 10 9 k. modularea vizuala ce implica raspunsul emotional si nivelul activitatii 7 6 7 8 6 7 Comportamentul si raspunsul emotional l. emotional / raspunsul social 43 41 40 44 43 42 m. rezultatul comportamentului procesului senzorial 10 7 11 11 13 10 n. itemii ce indica pragul de raspuns. 4 4 5 6 4 7

Tabelul nr. 2. – Indicatorii de apreciere a profilului senzorial

Graficul nr. 1. - Prezentarea pe grup a itemilor privind, receptia, modularea si raspunsul procesului senzorial

Ca urmare a acestor parametri insuficient dezvoltati este afectata si capacitatea de modulare a informatiei raportata la mai multe aspecte. Astfel, reactivitatea, rezistenta tonusului muscular este deficitara per ansamblu cu 12 puncte, fapt ce se rasfrange si asupra pozitiei corpului si miscarii in spatiu. Deficitul in acest caz este tot de 12 puncte. Copilul cu autism prezinta dificultati si in a-si modula miscarea la nivel afectiv (14 puncte), nefiind capabil sa inteleaga si sa-si exprime gestic sentimentele. Modularea senzoriala generala (9 p), implicit cea vizuala (7 p), fiind deficitare, conduc la reactii necontrolate ale copilului, unele manifestate prin nevoia de a fi strans foarte tare in brate, alte ori prin comportament agresiv sau automutilant.

Specifica acestei patologii este incapacitatea de a manifesta o conduita emotionala si sociala normale, mai ales la schimbarea rutinei zilnice, la aparitia de noi activitati sau persoane. Acest item este cel mai sever afectat, prezentand un deficit de 42 de puncte. Numarul de itemi necesari obtinerii unui raspuns senzorial normal este redus cu 4, rezultatul comportamentului procesului senzorial fiind deficitar cu 10 puncte.

Toate aspectele specificate in tabelul si graficul de mai sus sunt deficitare si caracterizeaza tulburarile senzoriale ale copilul cu autism. Sensibilitatea senzoriala (calitatea inputului), capacitatea de modulare si analiza, precum si raspunsul sunt afectate ceea ce cauzeaza aparitia unor manifestari comportamentale, comunicative si afective anormale la stimulii din mediu inconjurator.

Concluzii

1. Gradul de obiectivitatea este discutabil, luand in considerare structura si modul de aplicare a testului. Astfel, se poate afirma ca prezentarea itemilor generali faciliteaza munca specialistului in ceea ce priveste administrarea si interpretarea testului, insa punctul slab este reprezentat de faptul ca o parte din informatii sunt culese de la parinti si educatori/ psiholog si nu direct de cel care face interpretarea.

2. Desi interpretarea se ghideaza dupa scala de cotarea LIKERT, testul confera libertate specialistului la interpretarea rezultatelor, acesta avand posibilitatea de a-si folosi si informatiile culese prin observatie si de la ceilalti specialisti.

3. S-au constatat diferente intre opiniile celor care au completat chestionarele, parintii fiind uneori nerealisti in evaluarea functionalitatii copiilor. Un motiv poate fi reprezentat si de intelegerea deficitara a unor itemi, prezentarea testului si descrierea lui initiala fiind obligatorie.

4. Este un test structurat pe 9 factori, analizeaza toate tipurile de sensibilitate, permite corelatii intre itemi descrisi, toate informatiile contribuind la alcatuirea unui profil general senzorial dar si functional al autistului (calitatea vietii si grad de independenta).

5. In urma aplicarii testului s-a constatat ca tulburarile senzoriale ale copilului autist se inregistreaza la nivelul perceptiei senzoriale, a capacitatii de modulare, de analiza si de raspuns, ceea ce cauzeaza aparitia unor manifestari anormale la stimulii din mediu inconjurator.

6. Testul este un instrument de evaluare pentru profesionisti care contribuie la culegerea informatiilor intr-un context functional si faciliteaza captarea celor mai evidente informatii despre nivelul de procesare senzoriala a copilului, conectarea clara a contextului senzorial cu cel functional prin activitatile zilnice propuse, furnizarea informatiilor necesare etapei de luare a deciziilor de interventie, includerea parintilor/ingrijitorilor ca membri critici ai echipei de interventie.

 Fiind un test individualizat, faciliteaza desfasurarea procesul de evaluare, stabilirea contextului si a activitatilor interdisciplinare, dar rolul cel mai important il are in conceperea programelor de integrare senzorio-motrica, in cadrul carora kinetoterapeutul joaca un rol foarte important.

Abstract

Within last years many tests appeared on the market concerning the disabled people. The sensory profile test is an instrument which address to diverse pathologies, including autism. In this paper we propose to study the structure and it implication in guiding the intervention.

Bibliografie

DUNN, W., Sensory profile. Ed. The psychological corporation. USA, 1999

DUNN, W., ERMER, J., American Journal of Occupational Therapy. vol.52, nr.4, 1998

*** Diagnostic and Statistical Manual IV. Ed. Asociatia Psihiatrilor Americani, 2002

http://harcourtassessment.com

(Dunn, W., 1998, pag. 26).