PLEDOARIE PENTRU O VIZIUNE MODERNA DE IMBUNATATIRE A PERFORMANTEI IN TIR

George STIHI

Ilie STUPINEANU

Institutul National de Cercetare pentru Sport

Virgil ATANASIU

Federatia Romana de Tir Sportiv

Cuvinte cheie: antrenament asistat, actele motrice, echilibru controlat, simulare mentala

Keywords: asisted training, motric acts,controled equilibrium,mental simulation

Rezumat

Aceasta comunicare doreste sa faca inca odata o pledoarie pentru introducerea sistemelor de antrenament asistate (concept CASINOR - http://www.casinor.ro) in tir. Asa cum s-a demonstrat deja ca echilibrul tragatorului poate fi transformat prin antrenament in echilibru controlat, se sustine ca si sistemul arma-tragator poate fi similar antrenat. In plus, se poate presupune, in lumina noilor descoperiri stiintifice referitoare la controlul SNC asupra momentului de declansare a focului, ca abordarea complexa a antrenamentului poate facilita obtinerea de rezultate de exceptie.

Introducere

Studii desfasurate pe parcursul ultimelor decenii privitoare la corelatiile comparative dintre undele cerebrale lente (zonele frontale, centrale si occipitale) si frecventa cardiaca si respiratorie pe tragatori de elita si incepatori au evidentiat diferente semnificative intre grupe, dar si diferente de activare cerebrala intre focurile cu rezultat foarte bun si cele mai putin reusite. Aceasta diferenta a fost atribuita initial unei cresteri momentane a anticipatiei rezultatului cu efect negativ (Konttinen,-N; 1992, pag. 110-127).

Integrarea la nivelul cortexului a semnalizarilor proprioceptiv-kinestezice, vizuale, vestibulare si cutanate asigura reprezentarea schemei corporale. Corectitudinea raspunsurilor constituie indicatori ai capacitatii discriminative a sensibilitatii proprioceptive, atat pentru pozitiile-posturile statice cat si pentru miscari active (Stupineanu, I., 2004, pag. 7). Trebuie precizat ca intre diferitele componente ale acestei sensibilitati compuse se stabilesc raporturi de subordonare dinamica. In functie de situatie predomina cand una cand alta, sau o departajare simultana, cand sunt angrenate concomitent emisii de semnale proprioceptiv-posturale de la unele grupe de muschi care asigura mentinerea unei pozitii si semnale proprioceptiv-kinestezice de la alte grupe musculare angajate in efectuarea unor miscari (Stupineanu, I., 2004, pag. 8).

Dinamica starilor posturale si a miscarilor, schemele si programele motorii elaborate prin antrenament solicita o continua corelare a semnalelor, iar prin sistematizarea repetata a informatiilor secventiale se asigura aparitia unor modele, structuri senzori-motorii generalizate, ce fac posibila anticiparea, comutarea si folosirea lor.

Desfasurarea actelor motrice intentionale intra in categoria generala de "rezolvare de probleme" (Schank, R.C. 1977, pag. 47), in acest caz probleme motrice si in general cand se vorbeste despre controlul motor, se subintelege participarea constientului. In toate aceste cazuri marea majoritate a informatiilor utilizate sunt de natura exteroceptiva, dar in realitate se exercita si un control bazat pe informatie proprioceptiva, proces desfasurat preponderent la nivel subconstient. Sirigu A. reuseste in perioada 1995 - 1997 sa arate ca anumite unitati ale schemei de rezolvare a problemelor motrice sunt stocate in cortexul prefrontal si ca reprezentarile specifica secvente temporale organizate ale unui comportament dat, delimitat de o stare initiala si un scop. Activarea sustinuta in timp a acestor unitati permit punerea in lucru a planului de rezolvare a problemei motrice si mentinerea reprezentarii unui scop.

Procesul poate fi insa puternic accelerat in situatia in care pentru elementele proprioceptive supuse controlului se ofera subiectului repere externe la care el sa-si poata raporta executia. Prin procesul de comparare secventiala intre ce se cere si ce se face, se inlesneste legarea mult mai rapida la nivel central intre "ce trebuie sa fac", "ce fac" si "ce simt". Dam ca exemplu de discriminare senzoriala rezultatul unui experiment de echilibru static efectuat de un tragator de elita cu si fara pantofi. Aria acoperita de proiectia centrului de greutate a fost: "cu pantofi S= 0,92"/"descult S= 0,67".

Controlul si reglarea se bazeaza in primul rand pe informatia retroactiva - feed-back - esentiala si indispensabila atat in invatare, cat si perfectionare. Controlul pe baza informatiilor proprioceptive nu poate fi decat in foarte mica masura exercitat constient. El poate fi potentat numai in situatii speciale, in care utilizarea informatiei proprioceptive este "protezata" prin oferirea de conditii ce fac posibila legarea asociativa a acestora cu informatii suplimentare, obiective si explicite, in timp real, asupra rezultatelor partiale sau finale.

Fig. 1 - Analiza spectrala a probei de echilibru a unui sportiv de elita, inregistrata simultan cu cea a evolutiei pozitiei varfului pistolului efectuata cu sistem RIKA pentru un foc de valoare 10,6. Se evidentiaza practic o singura frecventa proprie de oscilatie in zona de sub 0,5 Hz.

De asemenea echilibrul s-a perfectionat prin antrenament la sportivii de performanta pina la nivelul la care s-a transformat in echilibru controlat dinamic, asa cum s-a aratat deja (Stihi, G., 2001), pina la aparitia unui balans global extrem de lent (cu frecventa sub 1 Hz) si eliminarea aproape totala a celorlalte vibratii parazite (Fig. 1). Acest aspect este unul din cele care fac posibil un rezultat de exceptie, informatia proprioceptiva permitind anticiparea pozitiei din momentul tragerii.

Fig. 2 - Inregistrare foc de valoare 10,6 cu sistem RIKA.

Este de dorit ca si la nivelul controlului sistemului brat/pistol sa se reuseasca un asemenea antrenament, iar ca motivatie avem similitudinea de aspect al graficului evolutiei pozitiei varfului pistolului cu graficul evolutiei centrului de greutate (date achizitionate in procesul de asistenta stiintifica la lotul olimpic de tir - fig. 2 - sunt marcate separat evolutiile din perioada 0,7 - 0,5 sec. inainte de foc si 0,5 - foc). Acest lucru se poate face fie modern, utilizand sisteme de antrenament asistate, fie cu stravechile antrenamente pe sec sau mentale.

Cercetarile efectuate de Angela Sirigu (Sirigu, A., et al., 2003, pag. 80) din departamentul de neurobiologie, Institutul de stiinte cognitive, Lyon, au prezentat si o alta explicatie pentru diferentele de rezultate prezente si citate in mod repetat la subiectii tragatori de elita. Executia unui gest simplu - de tipul apasare pe tragaci - este initiata de creier independent de constiinta noastra. Numai ulterior, dupa circa 350 ms, subiectul ia cunostiinta de aceasta decizie si apoi il efectueaza dupa alte 200 ms. Suntem constienti de motivatia gestului, dar alegerea momentului precis de executie ne scapa. Curba de activitate cerebrala (masurata electroencefalografic) incepe cu circa 500 msec. inainte de momentul in care subiectul este constient ca vrea sa actioneze, asa cum se prezinta in tabelul de mai jos. Shihui, H. de la "Centre for Brain and Cognitive Sciences", Universitatea Peking a propus includerea cortexului parietal ca parte din reteaua neuronala ce ghideaza atentia spatiala. Mai mult decat atat, rezultatele lor sugereaza ca acesta poate contribui la implicarea cortexului frontal in controlul atentiei voluntare (Shihui, H., et al., 2004, pag. 650).

SARCINA – APASARE DE BUTON (TRAGACI)

Milisecunda 0 Milisecunda 200 Milisecunda 550 Milisecunda 750 TRATARE INCONSTIENTA A PROBLEMEI TRATARE CONSTIENTA A PROBLEMEI Cortexul parietal primeste ordin de la cortexul frontal pentru pregatirea miscarii. Cortexul parietal activeaza cortexul motor care gestioneaza executia miscarii. Cortexul motor retrimite un mesaj de CONFIRMARE catre cortexul parietal. Cortexul motor lanseaza ordinul de executie a miscarii.       In acel moment SUBIECTUL DEVINE CONSTIENT DE VOINTA DE A ACTIONA MINA APASA PE BUTON. Cortexul parietal este implicat in orientarea spatiala. Cortexul prefrontal furnizeaza capacitatea de a planifica, rationa, concentra. Cortexul premotor cordoneaza miscari complexe Cortexul motor trimite instructiuni muschilor pentru miscari voluntare

A fost surprinzator de aflat ca activitatea din lobul parietal este critica pentru constiinta vizuala si joaca un rol foarte important in identificarea modificarilor vizuale aparute intr-un peisaj. S-a stiut despre cortexul parietal numai ca este raspunzator de concentrarea atentiei. Atunci cand ne concentram atat de tare asupra unui lucru incat capacitatea noastra de procesare mentala se afla la limita, cortexul parietal nu mai poate fi atent la lucrurile noi si chiar si schimbarile drastice pot trece neobservate. (Beck, D. 2006, pag. 712).

A. Sirigu mai arata ca observarea si realizarea de miscari utilizeaza aceeasi retea neuronala, dar zonele de comanda motrica din SNC prefera sa functioneze esential prin anticipare decat sa reactioneze la alte miscari (proprii sau ale altuia), potentialul de actiune avand un maxim inregistrat inainte chiar ca miscarea sa se declanseze si legat direct de asteptarea unei miscari precise. Cercetatorii fac chiar ipoteza ca sportivii au acest sistem supradezvoltat prin antrenament. O asemenea anticipare a miscarilor altuia pare a fi foarte bine adaptata la prezicerea intentiilor unui adversar. Ceea ce dorim noi sa sugeram este ca acest sistem se poate utiliza si pentru actiunile proprii. In cazul nostru, pentru declansarea focului este nevoie si se utilizeaza tot anticiparea pozitiei corpului, bratului, etc. si a consecintelor propriilor miscari inainte de a le executa. Este ceea ce se denumeste uzual prin tehnica de simulare mentala, utilizata de sportivii de nivel inalt in antrenament. Se poate de asemenea presupune ca antrenand un sportiv in a observa miscarile proprii sau ale adversarului il antrenam pentru o mai buna anticipare. Si de fapt ajutam SNC sa comande actiunea atunci cand "simte" ca este momentul propice.

Concluzii

Autorii au simtit nevoia de a comenta, numai pentru sportivii de foarte inalta performanta din tir, situatia intalnita uneori, cand se executa foc, desi subconstientul "spune' ca nu sunt indeplinite toate conditiile necesare si antrenate. Tinand seama de cele prezentate mai sus, poate aici ar trebui sa intervina antrenorii, in a diminua supraconditionarile rigide ale supraantrenamentului si de a antrena si aceasta "senzatie", eliminand eventual focurile mai putin reusite.

Abstract

This comunication want to make another pleading for the introduction of the asisted training systems in sport shooting. (concept CASINOR - Hillerin, P.J., 1999). As it was allready demonstrated that the shooter's equilibrium can be transformed by training in a controled one, the authors assert that the weapon - shooter system can be similary trained.

In addition, on can presume, due to the new stientifical descovery on the NCS control on the moment of the shot, that the complex approach of the training can facilitate exceptional results.

Bibliografie

BECK, D., MUGGLETON, N., WALSH, V., & LAVIE, N., Right parietal lobe plays a critical role in change blindness. Cerebral Cortex, 16, 2006

KONTTINEN, N.; LYYTINEN, H., Physiology of preparation: brain slow waves, heart rate, and respiration preceding triggering in rifle shooting. International journal of sport psychology 23, 1992

SCHANK, R.C., ABELSON, R., Scripts, Plans, Goals, and Understanding. Hillsdale Assoc., 1977

SHIHUI, H., et al., The role of human parietal cortex in attention networks. Brain 127, 2004

SIRIGU, A., et al., Altered awareness of voluntary action after damage to the parietal cortex. Nature Neuroscience 7, 2003

STIHI, G., POPA E., Evidentierea frecventei proprii de balans in echilibru static la tragatori. Conferinta Stiintifica Internationala SPORT CURAT, Bucuresti, 2001, pag. 383-388

STUPINEANU, I., POPA, E., Modelarea controlului proprioceptiv al activitatilor corporale (Partea I). Revista Stiinta Sportului, 41, 2004

http://www.casinor.ro/ accesat 05.10.2007