ARTICOL CONFERINTA 2007

EVALUAREA CAPACITATII DE PERFORMANTA LA SPORTIVII PRACTICANTI AI JOCULUI DE VOLEI

Prof. univ. Dr. Marcel SERBAN Universitatea "Babes – Bolyai" - Cluj-Napoca

Lector dr. Danut PASCU Universitatea Craiova

drd. Mircea GATEJ L.P.S. - Bistrita

drd. Ramona SEBE C.N.F.P. Antrenori

Prof. drd. Mihai MAIER Universitatea Politehnica – Bucuresti

 

Cuvinte cheie: volei, evaluare, performanta

Keywords: volleyball, valuation, athletic performance

 

Rezumat

Marile confruntari internationale permit si impun o evaluare si interpretare matematica a datelor, privind capacitatea de performanta, constituind astfel puncte de control ale modelelor de pregatire si concurs prin redimensionarea lor pe alte coordonate valorice, actualizate, care sa ne reorienteze spre o metodologie obiectiva de valorificare a parametrilor semnalati, in corelatie cu previziunile de viitor. Numai astfel echipele de top ajung si se pot mentine in ierarhia internationala, printr-o permanenta adaptare a proceselor de antrenament si competitie la tenditele actuale ale jocului de volei modern.

 

Introducere

Scopul principal al evaluarii in antrenamentul sportiv consta in evidentierea modificarilor functionale prezente sub forma starilor de adaptare, determinate de influentele antrenamentului de durata lunga, medie sau scurta. In functie de durata antrenamentelor apar diferite tipuri de evaluare, cum ar fi cele cumulative, continue, operative etc.

Evaluarea cumulativa se realizeaza prin verificari partiale, incheiate cu aprecieri de tip bilant asupra rezultatelor si are functia de constatare a rezultatelor si de clasificare a sportivilor/echipei.

Evaluarea continua se realizeaza prin verificari sistematice, pe parcursul programului de instruire, a sportivilor si a intregului continut al instruirii realizat pana la momentul respectiv. Acest tip de evaluare determina relatii de cooperare intre antrenor/colectiv tehnic si sportivi/echipa.

Evaluarea operativa se aplica cu precadere in lectiile de antrenament avand ca scop fundamental alegerea celor mai bune metode si mijloace de pregatire (structuri rationalizate si standardizate). In acest scop se vor folosi cele mai diferite teste si de preferinta acordandu-le exercitiile fundamentale precis standardizate.

Premize

Evaluarea si interpretarea matematica a datelor, privind capacitatea de performanta a sportivilor, se poate constitui ca un punct de control al modelelor de pregatire si concurs prin redimensionarea lor pe alte coordonate valorice, actualizate, care sa ne reorienteze spre o metodologie obiectiva de valorificare a parametrilor semnalati, in corelatie cu previziunile de viitor.

 

Subiecti si metode de studiu

Subiectii cercetati provin de la echipele participante la competitiile internationale oficiale, iar datele au fost obtinute de colectivul acestei lucrari, care au fost implicati direct in coordonarea si pregatirea loturilor noastre nationale, dupa cum urmeaza: coordonator – M. Serban; antrenor de lot – D. Pascu; metodist – M. Gatej; director tehnic FRV pentru loturile de fete – R. Sebe; director tehnic FRV pentru loturile de baieti – M. Maier.

Prelucrarile matematice si evaluarile specifice au vizat urmatoarele date:

biomotrice - varsta, inaltimea, greutatea, saritura cu elan, saritura de pe loc (R. Sebe, 2006, pag. 33 - 47);

indicii de eficienta ai actiunilor de joc - serviciul, preluarea din serviciu, ridicarea, atacul, blocajul, preluarea din atac, structuri de joc;

planificarea si evaluarea pregatirii si concursurilor – macro, mezo si microcicluri si evaluarea/interpretarea operativa si permanenta a continutului si eficienta specifica a jucatorilor(M. Maier, 2006, pag. 17-31, M. Gatej, 2006, pag. 32-47).

Metodologia studiului a vizat:

Evaluarea morfosomatica - talia, greutatea si cele specifice medicinii sportive;

Evaluarea calitatilor motrice – sarituri specifice de pe loc si cu elan si metode si tehnici specifice detentei (saritura la aparatul cu repere, proba „Miron Georgescu modificata" (de Hillerin, J.P., 1997) care determina si puterea unitara medie, indici de regularitate a structurii miscarii, indici de regularitate a efectului miscarii etc.);

Evaluarea actiunilor de joc tehnico-tactice individuale si colective - inregistrari manuale „creion-hartie", cu ajutorul calculatorului, etc.;

Evaluarea antrenamentelor - perioada de desfasurare a mezociclului, nr. zile pregatire, nr. antrenamente/zi, volum de lucru/antrenament, numarul jocuri de verificare sau oficiale etc.

Principalele metode de calcul si interpretare a datelor au fost:

Calcularea „functiei actiune" " (M. Serban, 1999, pag. 144);

Calcularea „functiei structura" " (M. Serban, 1999, pag. 144);

Metoda regresiei (D. Pascu, 2007, pag. 153);

Coeficientul de corelatie (D. Pascu, 2007, pag. 156);

Regresie si corelatie multipla (D.Pascu, 2007, pag. 157);

Regresie liniara multipla (D. Pascu, 2007, pag. 157).

 In vederea simplificarii structurii programului experimental, s-au folosit niveluri codificate, independente de cele naturale, stabilite conventional, si anume, primul si ultimul nivel s-au notat cu -2 (pentru nivelul minim) si respectiv +2 (nivelul maxim), nivelul mediu rezultand egal cu 0. Astfel, s-a lucrat cu cinci nivele, N=5, pentru fiecare variabila independenta. De asemenea, pentru a acoperi regiunea experimentala marginita de limitele intervalelor de variatie a variabilelor independente, respectiv nivelurile de minim si maxim, notate Xmin si Xmax, se vor lua egale cu limitele intervalelor respective, iar nivelul median, notat Xmed, s-a stabilit cu relatia:

conf2007_60_5(1)

Avand in vedere faptul ca cele doua marimi de raspuns studiate (saritura cu elan-v4 si saritura de pe loc-v5) depind de trei marimi de intrare (varsta-v1, inaltime-v2 si greutate-v3), prin analiza statistica realizata s-au obtinut trei coeficienti de corelatie multipla V1 beta, V2 beta, V3 beta. Fiecare dintre acesti coeficienti de corelatie ne indica exprimarea analitica a influentei variabilei independente corespunzatoare asupra marimii de iesire considerate.

Se mentioneaza totodata, ca s-a realizat un numar egal de experimente atat pentru saritura cu elan cat si la saritura de pe loc, realizandu-se prelucrarea statistica pentru fiecare din cele doua variabile amintite, in final prezentandu-se o analiza comparativa a rezultatelor obtinute.

Exprimarea prin intermediul modelelor matematice permite determinarea valorilor sariturii cu elan prin calcul analitic adica se poate determina saritura cu elan pentru orice valoare a variabilelor independente ce este cuprinsa intre limita minima si maxima de variatie a acestora. Astfel, determinarea analitica a valorilor sariturii cu elan, elimina cercetarile experimentale necesare studiului comportarii acestora pentru diferite valori ale variabilelor independente. Valorile pot fi determinate cu ajutorul modelelor matematice, fara ca prin folosirea acestora rezultatele obtinute sa aiba diferente notabile fata de cele obtinute in urma cercetarilor experimentale. Dependenta sariturii cu elan in functie de o variabila dependenta, respectiv varsta, inaltime si greutate, exprimata analitic, este data de modelele matematice prezentate.

Comentarii exemplificative

Pentru exemplificarea celor de mai sus prezentam tendinta ascendenta a curbei sariturii cu elan pana in jurul varstei de 28-29 ani (fig. 1), dupa care curba ia o panta descendenta odata cu inaintarea in varsta a jucatorilor. Se mai observa ca varsta medie a jucatorilor este intre 24-26 ani, ceea ce reprezinta o medie mica la nivel international.

Din diagrama de dependenta a sariturii cu elan (fig.2) se observa ca aceasta are o curba ascendenta, odata cu cresterea inaltimii jucatorului, ceea ce demonstreaza similitudinea rezultatelor obtinute analitic cu cele rezultate din cercetarile experimentale.

conf2007_60_1
Fig.1. Dependenta sariturii cu elan (v4) in functie de varsta jucatorului (v1)

conf2007_60_2
Fig.2. Dependenta sariturii cu elan (v4) de inaltimea jucatorului (v2)

In cazul dependentei obtinute in functie de greutatea jucatorului, se remarca o tendinta descendenta a curbei sariturii cu elan cu cresterea in greutate a jucatorului (fig.3) doar pana in jurul greutatii de 88 kg. Dupa aceasta greutate curba devine cu preponderenta ascendenta, ceea ce duce la concluzia ca odata cu cresterea greutatii, asimilata cu masa musculara activa, creste si punctul maxim de lovire.

Din dependenta grafica prezentata in figura 4 se observa ca valoarea functiei "saritura cu elan" se mareste cu cresterea in inaltime a jucatorilor (v2). De asemenea, se observa panta ascendenta a sariturii cu elan si cu marirea valorii greutatii jucatorului (v3) dar, este mai pregnanta dependenta de inaltime fata de greutate a variabilei dependente considerate. Se poate astfel considera ca variabila semnificativa este inaltimea jucatorului (v2).

conf2007_60_3
Fig.3. Dependenta sariturii cu elan (v4) de greutatea jucatorului (v3)

conf2007_60_4
Fig.4. Dependenta sariturii cu elan (v4) de inaltime (v2) si de greutate (v3).

In urma acestor analize de regresie, se pot trage unele concluzii referitoare la functia saritura cu elan:

  • influenta maxima asupra functiei "sariturii cu elan" o are variabila independenta "inaltime", urmata de "greutate", conform anexei 1, considerate deci, ca variabile semnificative.
  • tendinta ascendenta a curbei sariturii cu elan pana in jurul varstei de 28-29 ani dupa care curba ia o panta descendenta odata cu inaintarea in varsta a jucatorilor;
  • tendinta descendenta a curbei sariturii de pe loc cu cresterea in greutate a jucatorului, doar pana in jurul greutatii de 88 kg.,dupa care curba devine cu preponderenta ascendenta, ceea ce duce la concluzia ca odata cu cresterea greutatii, asimilata cu masa musculara activa, creste si punctul maxim de lovire;
  • valoarea functiei "saritura cu elan " se mareste cu cresterea in inaltime a jucatorilor (v2) si se observa o panta ascendenta a sariturii cu elan si cu marirea valorii greutatii jucatorului (v3), dar este mai pregnanta dependenta de inaltime fata de greutate a variabilei dependente considerate;
  • variabila semnificativa este inaltimea jucatorului (v2).
  •  

    Concluzii

    In lucrarea de fata prezentam numai o parte a cercetarii noastre (din lipsa de spatiu), dar o sa incercam sa prezentam un „serial" pe aceasta tema, regasita in detaliile studiului, fiind convinsi ca instrumentul matematic nu poate fi ocolit. Exemplificarile noastre cred ca au fost suficient de sugestive si „socante".

     

    Abstract

    The great international games permit and enforce an evaluation and statistical interpretation of the facts regarding the capability for performance. Thus forming examination points of the training and competition patterns through resize them on other value scales brought up to date that coordinate us towards an impartial methodology of revaluation of the point out parameters in correlation with future previsions.

    Solely, in this way, greatest teams reach and maintain themselves in the top through permanent adaptation of training and competition processes to the present tendencies of modern volleyball.

     

    Bibliografie

    GATEJ, M., Obiectivizarea matematica a modelarii jocului de volei. Referat drd., ANEFS, 2006

    MAIER, M., Evaluarea modelelor tehnico-tactice a echipelor de volei de mare performanta si posibilitati de integrare a datelor intr-un sistem expert. Referat drd., ANEFS, 2006

    PASCU, D., Obiectivizarea modelarii pregatirii si concursului in voleiul de performanta cu ajutorul unor tehnici de obiectivizare matematica a eficientei actiunilor de joc. Teza de doctorat, ANEFS, 2007

    De HILLERIN, J.P., Despre proba Miron Georgescu modificat. Material de uz intern, republicat, Bucuresti, CCPS, 1997

    SEBE, R., Evaluarea definirii valorice a unei echipe de volei de mare performanta si posibilitatile de integrare a datelor intr-un sistem expert. Referat drd., ANEFS, 2006.

    SERBAN, M., Gandirea, factor de optimizare a modelarii – Volei. Editura Printech, 1999

    bannersportscsus
    Numai pe SPORTSCIENCE.RO
    @ 2007, INCS. Toate drepturile rezervate
    Webdesign SUPERFIT EXPERT