 |
 |
 |
 |
ATENTIA, INDICATOR AL ANTICIPARII
Ana-Maria SINTIE Agentia Nationala pentru Sport
Cuvinte cheie: atentie distributiva, eficienta, volei
Keywords: distributive attention, efficiency, volleyball
Rezumat
Lucrarea prezinta relatia dintre atentia distributiva si eficienta in joc a sportivului. In urma aplicarii Testului Praga la o grupa de voleibalisti juniori, s-au putut face aprecieri asupra capacitatii de distributivitate sau mobilitate a atentiei, a caracterului stabil sau fluctuant de manifestare a atentiei distributive si asupra rezistentei la oboseala. De asemenea, s-au inregistrat patru meciuri din Campionatul national si s-au calculat eficientele actiunilor de joc. Pe parcursul rezolvarii Testului Praga, sportivii inregistreaza o crestere a performantei de la o serie la alta, desi ne asteptam ca acestea sa scada datorita aparitiei SP si a oboselii. Sportivii testati sunt rezistenti la oboseala si au o buna capacitate de adaptare la sarcina. De asemenea, prin calculul corelatiei s-a evidentiat existenta unei dependente intre atentia distributiva si eficienta actiunilor jucatorului de volei.
Introducere
Atentia, prin definitie, consta in orientarea si concentrarea activitatii psihice cognitive asupra unui obiect sau fenomen. Ea asigura o buna receptare senzoriala si perceptiva a stimulilor, o intelegere mai profunda, o memorare mai durabila, o selectare a priceperilor si deprinderilor adecvate. Lipsa atentiei duce la omisiuni in receptarea stimulilor, la erori in reactiile de raspuns, la confuzie in descifrarea sensurilor.
Atentia poate avea forme mai simple sau mai complexe: atentia involuntara (orientarea se face de la sine, fara efort), voluntara (cu efort volitiv), postvoluntara (cand o activitate care a necesitat efort devine placuta si ne atrage in mod spontan).
Factorii externi care influenteaza atentia sunt: noutatea obiectelor, fenomenelor, situatiilor, intensitatea stimulilor, contrastul, miscarea, schimbarea stimulilor. Dintre factorii interni, cel mai important este interesul, subordonat motivatiei. Cultivarea intereselor sportivilor ar trebui sa fie una dintre sarcinile principale ale antrenorului.
Th. Ribot (2000, pag. 13) fundamenteaza si justifica faptul ca exista doua tipuri de atentie, cu totul distincte: una spontana, naturala, cealalta voluntara, artificiala. Autorul sustine ca atentia spontana este singura care exista atat timp cat educatia nu intra in actiune. Atentia voluntara sau artificiala este un produs al trebuintei, aparut odata cu progresul civilizatiei, artei, al educatiei, al antrenamentului. Este grefata pe atentia spontana si isi gaseste in ea conditiile de existenta. Atentia voluntara s-a nascut sub presiunea trebuintei si odata cu progresul inteligentei.
Epuran, Holdevici si Tonita (2001, pag. 329) definesc atentia ca fiind functia de orientare si concentrare a activitatii psihice, in mod selectiv, asupra unor obiecte si fenomene, cu scopul perceperii si cunoasterii lor in vederea organizarii eficiente a comportamentului.
Rainer Martens (1999, pag. 291) spunea despre atentie ca este un proces de directionare a constientizarii informatiei oferite de simturi.
Atentia este in stransa legatura cu procesele perceptive si preperceptive, anticipative, cu rezultate evidente in performanta sportiva.
Sportivul poate "citi" cu o fractiune de timp mai devreme miscarile adversarului si poate initia actiunea de contracarare a atacului.
Printr-o atentie concentrata se poate percepe intentia ridicatorului de pasare a mingii catre o anumita zona sau jucator, urmarindu-i flexia palmelor, bratelor, trunchiului etc, pozitia corpului fata de plasa si fata de coechipieri. Sunt tot atatea indicii care pot favoriza anticiparea.
De asemenea este importanta distributivitatea atentiei: atentia indreptata spre minge, spre adversari, spre coechipieri si in unele situatii spre antrenor.
Amintim lista calitatilor atentiei, asa cum a fost ea prezentata de Epuran, Holdevici, Tonita (2001, pag. 331):
Factorii perturbatori ai atentiei, dupa aceiasi autori sunt:
Intr-un meci de volei, fiecare jucator se va stradui sa obtina maximum de eficienta intr-o executie in conditiile in care va trebui sa proceseze informatii variate si multiple provenite atat din mediul extern cat si intern. El va trebui sa estimeze viteza si traiectoria mingii, pozitia in teren a coechipierilor si a adversarilor, propria asezare in teren etc., in acelasi timp fiind probabil asaltat si de alti stimuli cum ar fi: arbitrii, spectatorii, culoarea terenului etc. Totodata va fi probabil preocupat de punerea in valoare a planului tactic, de indicatiile antrenorului la time-out s.a.m.d. Pentru a obtine un rezultat maxim cu un minim de energie, jucatorul va trebui sa aleaga stimulii relevanti de cei mai putin relevanti, pe care apoi ii va procesa selectiv, unii mai mult, altii mai putin.
Martens (1999, pag. 295) identifica trei factori de natura interna care influenteaza atentia sportivilor: interesul, dispozitia mentala, capacitatea de eliminare a stimulilor irelevanti.
Plecand de la premisa ca atentia, indicator al anticiparii este un factor psihic de o importanta covarsitoare pentru reusita sportiva, am pornit in evidentierea acestui enunt prin studierea relatiei dintre atentia distributiva si eficienta in joc a sportivului.
Presupunem ca pe parcursul rezolvarii unei sarcini impuse (prin test), atentia distributiva inregistreaza o crestere a performantei la inceputul implicarii subiectului, dupa care se constata o diminuare a performantei spre sfarsit, datorita aparitiei SP, ca urmare a timpului limitat de rezolvare, cresterii tensiunii emotionale, motivatiei crescute si aparitia oboselii.
De asemenea, ne asteptam sa existe o legatura intre performantele individuale referitoare la atentia distributiva si eficienta actiunilor jucatorului de volei.
In anul 2002, am aplicat Testul Praga la o grupa de voleibalisti juniori. Testul Praga se foloseste pentru evaluarea capacitatii de distributivitate sau mobilitate a atentiei. Pentru aplicarea lui avem nevoie de urmatoarele:
Cronomentru.
Testul consta din identificarea numerelor mari in foaia de orientare si scrierea in coloanele din foaia de lucru, in "pereche", a numerelor mici corespunzatoare din patratel.
Testul se desfasoara in 4 serii de cate 4 minute, cu o pauza de 1 minut intre serii. Intr-o serie se completeaza o coloana din foaia de lucru.
Au fost testati 8 sportivi cu varste cuprinse intre 15 ani si 2 luni si 18 ani si o luna, media echipei fiind de 17 ani si o luna. Au fost inregistrate 4 meciuri din campionatul intern, cu notare de la 0 la 3 in functie de calitatea executiei pentru ridicare, preluare din serviciu si preluare din atac si folosind o scala de la 0 la 4 pentru actiunile de finalizare: serviciu, lovitura de atac si blocaj. S-au calculat corelatiile dintre rezultatele obtinute la Testul Praga de catre fiecare jucator si eficientele actiunilor in meciurile inregistrate. S-au utilizat metoda de apreciere si metoda de prelucrare descrise in lucrarea Metoda si instalatie de inregistrare si analiza a jocurilor sportive cu aplicatie in volei, autori Sintie, A.M, si col., (1995). Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul si figura de mai jos.
|
 |
Se pot face aprecieri asupra urmatoarelor aspecte ale atentiei distributive:
Corelatiile intre rezultatele obtinute la Testul Praga si eficienta la actiunile de joc: preluare din serviciu, serviciu si atac s-au situat intre 0,3 si 0,5, ceea ce ne permite sa afirmam ca exista o dependenta intre distributivitatea atentiei si performanta in actiunile din jocul de volei, cei doi parametrii fiind direct influentati de capacitatea de anticipare.
Am constatat ca pe parcursul rezolvarii Testului Praga, sportivii inregistreaza o crestere a performantei de la o serie la alta, desi ne asteptam ca acestea sa scada datorita aparitiei SP si a oboselii. Sportivii sunt rezistenti la oboseala si au o buna capacitate de adaptare la sarcina. De asemenea, prin calculul corelatiei s-a evidentiat existenta unei dependente intre atentia distributiva si eficienta actiunilor jucatorului de volei.
Abstract
The study explores the relation between distributive attention and efficiency of athletes. After the Prague Test has been applied to a volleyball juniors team, the distributive or mobility capacity of attention, the stable or fluctuant character of distributive attention and the resistance to fatigue were estimated. Four games from National Championship have been also recorded and the efficiencies of play actions have been calculated. During the Prague Test process, the athletes show an increase of performance, although a decreased performance is expected, due to psychical stress and tiredness. The athletes are resistant to fatigue and they have a good adaptation capacity to tasks. The results from correlation calculus also suggest a close connection between distributive attention and play actions efficiency.
Bibliografie
EPURAN, M., HOLDEVICI, I., TONITA, F. Psihologia sportului de performanta. Teorie si practica. FEST, Bucuresti, 2001
MARTENS, R., Ghidul antrenorului in psihologia sportului. INCS, Bucuresti, 1999
RIBOT, T. Atentia si patologia ei. Ed. IRI, Bucuresti, 2000
SINTIE, A.M, CROITORU, D., MIHAIL, R., DUMITRESCU, G., Metoda si instalatie de inregistrare si analiza a jocurilor sportive cu aplicatie in volei, Referat de cercetare, CCPS, Bucuresti, 1995
SINTIE, A.M., Indicatorii anticiparii si rolul lor in performanta, Referat nr. 3 (nepublicat), Studii de doctorat, ANEFS, Bucuresti, 2003
