 |
 |
 |
 |
EFICIENTA MIJLOACELOR COMPUTERIZATE IN DEZVOLTAREA FORTEI IN GIMNASTICA AEROBICA DE PERFORMANTA
drd. Constanta URZEALA Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport
Cuvinte cheie: antrenament computerizat, forta, gimnastica aerobica
Keywords: computer training, strength, aerobics gymnastics
Rezumat
Prezenta lucrare isi propune sa demonstreze eficienta utilizarii sistemului computerizat Ergosim in dezvoltarea fortei, la nivelul musculaturii abdominale inferioare, in gimnastica aerobica de performanta. De asemenea, prin acest demers se incearca o evidentiere a rolului sincronizarii actiunii musculaturii agoniste cu cea antagonista in efectuarea miscarii, prin intermediul exercitiilor computerizate de control neuro-muscular. Experimentul s-a desfasurat cu gimnaste legitimate la cluburile sportive ANEFS si Triumf Bucuresti, de varsta 10 - 14 ani si in colaborare cu cabinetul de asistenta informatizata in kinetoterapie „SC Medisport SRL".
Introducere
Gimnastica aerobica de performanta este o ramura tanara a gimnasticii care presupune executarea unor complexe de miscari continue si de mare intensitate, care provin din exercitiile aerobe traditionale si care se armonizeaza cu acompaniamentul muzical. Programul de concurs se constituie din combinarea a sapte pasi de baza din gimnastica aerobica (march, skip, knee lift, jog, kick, jumping, lunce) cu elemente tehnice de dificultate (maxim 12), rezultand astfel secvente ritmice care trebuie sa demonstreze miscare continua, flexibilitate si forta. Astfel, dezvoltarea calitatii motrice forta si a formelor de manifestare a acestei constituie un obiectiv fundamental al pregatirii sportivilor, data fiind interconditionarea dintre factorul fizic si cel tehnic, evidenta in gimnastica aerobica de performanta.
Eficienta metodelor traditionale de antrenare a fortei nu poate fi contestata de catre specialisti, fie acestia practicieni sau teoreticieni, insa evolutia tehnologiei moderne isi pune amprenta si asupra domeniului sportului de performanta si ofera antrenorilor mijloace computerizate de pregatire fizica. Sistemul „Ergosim", dezvoltat de Institutul National de Cercetare pentru Sport (de Hillerin, P., 1999) si utilizat de catre cercetatori precum D. Shor, V. Schor si I. Stupineanu in studiile pentru investigarea fortei, permite vizualizarea in timp real a evolutiei unor parametri ai miscarii prin grafice, realizandu-se doua categorii de feed-back: unul destinat controlului neuro-motor al ciclului de miscare si altul eficient in conducerea strategiilor de ameliorare a marilor functiuni biologice prin monitorizarea evolutiei unor parametri biomecanici ai ciclului de miscare precum puterea, puterea pe faza activa, lucrul mecanic, cadenta, timpul activ, timpul pasiv, viteza initiala, viteza finala. De asemenea, incarcatura pentru seriile de repetari se stabileste cu ajutorul unui soft specializat care tine cont de posibilitatile fiecarui sportiv si care permite cuantificarea obiectiva a parametrilor efortului (Schor, D., Schor, Vl., 2004). Se considera ca o buna sincronizare agonisti-antagonisti favorizeaza obtinerea unei forte apropiate de posibilitatile maxime ale grupei musculare care efectueaza miscarea, constituindu-se intr-o rezerva importanta a capacitatii de efort a sistemului neuro-musculo-articular (Schor, Vl., 1998). Jocul dintre agonisti si antagonisti in timpul desfasurarii unei miscari are repercusiuni vizibile asupra fluiditatii, cursivitatii si corectitudinii executiei, si, indirect, asupra eficientei actiunii si dozarii corespunzatoare a rezervelor energetice in efortul fizic.
Scopul lucrarii este de a evidentia beneficiile aduse de mijloacele computerizate in antrenamentul sportiv de gimnastica aerobica, avantaje direct identificate la nivelul pregatirii fizice si indirect in planul pregatirii tehnice.
Ipoteza care a constituit punctul de plecare al acestei cercetari permite afirmatia potrivit careia utilizarea exercitiilor computerizate de control neuro-muscular in antrenamentul sportiv conduce la imbunatatirea nivelului fortei maxime prin ameliorarea sincronizarii actiunii agonistilor si antagonistilor in timpul efectuarii miscarii si are influente semnificative asupra capacitatii de performanta a practicantului de gimnastica aerobica.
Experimentul s-a desfasurat in perioada februarie – august 2007, in colaborare cu sectia de gimnastica a clubului Sportiv ANEFS, Bucuresti, cu sectia de gimnastica aerobica a Clubului Sportiv „Triumf", Bucuresti si cu cabinetul de asistenta informatizata in kinetoterapie „SC Medisport SRL", Bucuresti si a constat in aplicarea unui program de pregatire computerizat care a inclus exercitii de control neuro-muscular pentru zona abdominala inferioara.
Esantionul investigat se compune dintr-un grup de experiment format din 11 gimnaste legitimate la Clubul Sportiv ANEFS, Bucuresti si dintr-un grup de control constituit din 11 sportive ale clubului Triumf, Bucuresti. Subiectii au varste cuprinse intre 10 si 14 ani si o vechime in practicarea unei ramuri a gimnasticii (ritmica, artistica sau aerobica) intre 6 si 10 ani.
Cele doua grupuri au fost supuse initial si final unor teste de control neuro-muscular si unor testari computerizate Ergosim a fortei musculaturii abdominale inferioare.
Variabila dependenta este reprezentata de aplicarea a zece sedinte computerizate de lucru pentru musculatura abdominala inferioara asupra grupului de experiment, in timp ce grupul de control utilizeaza in antrenament doar metode traditionale de dezvoltare a fortei. Secventa computerizata din antrenament presupune: din pozitia culcat dorsal, cu genunchii indoiti, astfel incat unghiul dintre coapsa si trunchi sa fie de 90o, efectuarea de tractiuni ale genunchilor la piept, cu ridicarea bazinului si ducerea genunchilor la/peste umeri, subiectul fiind conectat permanent la Ergosim printr-un dispozitiv aplicat la nivelul gleznelor. Dupa testarea initiala, pentru fiecare gimnasta, calculatorul a creat un model in functie de valoarea fortei medii si de amplitudinea miscarii care a trebuit respectat cat mai exact, executiile fiind cuantificate prin note de la 1 la 10 in functie de fidelitatea cu care s-au apropiat de model. S-a recurs la metoda combinata cu repetari si intervale, executandu-se 2*3*10 repetari, cu o intensitate de 50 - 60% din forta maxima, cu pauze de refacere completa intre reprize (10-15min) si cu pauze de refacere incompleta intre serii (1-2min), de 3 ori pe saptamana.
In organizarea si desfasurarea studiului s-a tinut cont de modelul de cercetare elaborat de M. Epuran (2005) cu privire la etapele unui asemenea demers.
Metodele de cercetare utilizate au fost studiul bibliografic, observatia, experimentul, metode de prelucrare a datelor.
Rezultatele cercetarii si interpretarea lor
Rezultatele obtinute in urma testarii fortei maxime si a controlului neuro-muscular la nivelul musculaturii abdominale inferioare, prin intermediul aparaturii computerizate, au facut posibil calculul indicilor statistici cu programele SPSS si Excel. (Tudos, S., 1994).
Tabel nr. 1. Indici statistici – test computerizat de forta maxima
|
|||||||||||||||||||||||||||||
Tabel nr. 2. Indici statistici –test computerizat de control neuro-muscular
|
|||||||||||||||||||||||||||||
In ceea ce priveste forta maxima a musculaturii abdominale inferioare, testul computerizat aplicat a demonstrat faptul ca, initial, cele doua grupuri de gimnaste poseda un nivel de dezvoltare a acestei calitati motrice apropiat (grafic nr. 1.), valorile mediilor aritmetice confirmand acest aspect. Testarea finala (grafic nr. 2.) a relevat faptul ca sedintele desfasurate cu grupul de experiment au condus la un progres vizibil, comparativ cu grupul de control, care s-a pregatit fizic doar prin metode traditionale si care a inregistrat cresteri nesemnificative ale fortei.
Coeficientul de variabilitate calculat la testarea fortei maxime, pentru grupul de experiment, a fost initial egal cu 27,49% si a scazut la testarea finala la 18,60%. Prin intermediul acestor procente, apreciem ca grupul s-a caracterizat la inceputul cercetarii printr-o lipsa de omogenitate, ajungand ca, dupa programul computerizat, sa fie relativ omogen si cu o variabilitate moderata. Spre deosebire de acesta, grupul de control a avut un coeficient de variabilitate de peste 20% in ambele momente ale testarii si a ramas neomogen pe toata durata experimentului, manifestand o variabilitate mare. Valoarea lui „t" a fost calculata pentru grupul de experiment ca fiind egala cu 5,61 (valoarea lui "t" din tabela lui Fisher, la pragul de 0,05, pentru 11 subiecti, este de 2,201), ceea ce inseamna ca diferenta dintre medii este semnificativa. Astfel, putem afirma, cu o probabilitate de 95%, ca s-a imbunatatit semnificativ forta maxima.
|
Pentru grupul de control, valoarea lui „t" este egala cu 2,00 ceea ce inseamna ca diferenta dintre medii este nesemnificativa la pragul de 0,05, adica progresul acestei grupe nu poate fi dovedit. Notele inregistrate la testul computerizat de control neuro-muscular au evidentiat puterea de concentrare a sportivilor in executia unei contractii izotonice constante, precum si capacitatea de reglare a actiunii agonistilor si a antagonistilor. La testarea initiala, valorile consemnate au fost in jurul notei 6 pentru ambele grupuri de subiecti (grafic nr. 3.).
|
La testarea finala (grafic nr. 4.), se observa o imbunatatire semnificativa a controlului neuro-muscular al grupului de experiment, media aritmetica crescand cu peste 2 puncte fata de primul test, comparativ cu grupul de experiment care nu a inregistrat un salt calitativ evident.
Progresul grupului de experiment de datoreaza influentei deosebite pe care antrenarea cu feedback vizual in timp real o are asupra programelor de recrutare a fibrelor musculare. Astfel, putem explica cresterea eficientei sistemului de recrutare selectiva a fibrelor musculare din cuplul agonisti-antagonisti care are drept rezultat o mai buna coordonare a actiunii agonistilor / antagonistilor si va conduce implicit la o miscare eficienta.
In ceea ce priveste coeficientul de variabilitate, ambele grupuri au fost initial relativ omogene, iar dupa testarea finala sa observam omogenitatea crescuta a grupului de experiment si variabilitatea mica, in timp ce grupul de control se caracterizeaza in continuare prin variabilitate medie. Pentru grupul de experiment, valoarea lui „t" calculat este 9,74 ceea ce ne arata ca diferenta dintre medii este semnificativa cu o probabilitate de peste 95%, deci putem aprecia ca subiectii grupului de experiment si-au imbunatatit semnificativ controlul neuro-muscular la nivelul musculaturii abdominale inferioare. Pentru grupul de control, valoarea lui „t" este egala cu 0,20, mai mica decat cea din tabela lui Fisher, ceea ce inseamna ca diferenta dintre medii este nesemnificativa, iar progresul acestui lot de subiecti nu poate fi dovedit.
Concluzii
In urma experimentului realizat cu cele doua echipe de gimnaste, s-a constatat eficienta introducerii in programul de pregatire fizica a unor serii de repetari cu tehnologia „Ergosim" care au condus la cresteri ale fortei maxime superioare celor datorate utilizarii metodelor traditionale.
De asemenea, antrenarea fortei maxime prin mijloace computerizate favorizeaza individualizarea in pregatirea fizica a sportivilor, facand posibila o cuantificare precisa a parametrilor efortului si o identificare corespunzatoare a limitelor capacitatii de efort. Desi mijloacele computerizate de antrenare a calitatilor motrice si-au dovedit eficienta in practicarea gimnasticii aerobice de performanta, semnalam faptul ca, din punct de vedere al dotarilor materiale, accesul la sistemul Ergosim nu este facil antrenorilor, ceea ce conduce la slaba utilizare a acestei categorii de exercitii.
Ameliorarea controlului neuro-muscular indusa de folosirea exercitiilor cu model pe calculator vine sa intareasca ideea ca este necesar ca sportivul sa-si vizualizeze executiile pentru a constientiza eventualele erori si pentru a le corecta in timp util prin feedback vizual, pana la momentul formarii deprinderilor corespunzatoare. Este de remarcat faptul ca forta dezvoltata de un segment al corpului depinde in egala masura atat de grupa musculara care efectueaza contractia (agonistii), cat si de grupa musculara care se opune efectuarii miscarii (antagonistii). Cu cat coordonarea dintre acesti muschi este mai deficitara, cu atat forta dezvoltata va fi mai redusa in raport cu potentialul real al sportivului. O buna sincronizare agonisti-antagonisti favorizeaza obtinerea unei forte apropiate de posibilitatile maxime ale grupei musculare care efectueaza miscarea, constituindu-se intr-o rezerva importanta a capacitatii de efort a sistemului neuro-musculo-articular. Jocul dintre agonisti si antagonisti in timpul desfasurarii unei miscari are repercusiuni vizibile asupra fluiditatii, cursivitatii si corectitudinii executiei, si, indirect, asupra eficientei actiunii si dozarii corespunzatoare a rezervelor energetice in efortul fizic.
In concluzie, apreciem ca mijloacele computerizate vin sa completeze antrenamentul atunci cand sportivii nu mai reactioneaza la programele obisnuite de pregatire fizica si, desi au capacitatea de efectua sute de repetari dintr-un exercitiu de forta, nu dau randament in executiile elementelor tehnice si a programelor de concurs, si nu manifesta nici un progres in plan tehnic si/sau artistic, stagnand in evolutiile din concurs.
Abstract
The present paper regards the use of the ICT in training the strength in aerobics gymnastics. The aim of this project is to demonstrate the efficiency of the Ergosim system in the aerobics gymnastics practicians' physical preparation. The computer registred and modelled exercises may obviously improve the maximal strenght level for the inferior abdominal muscles, and, in the mean time, they have great benefits on the neuro-muscular control of the movement. The research took place on gymnasts aged between 10 and 14, from ANEFS and Triumf Clubs, Bucharest, in collaboration with SC Medisport SRL, the center who allowed the use of the informational training system.
Bibliografie
EPURAN, M., Metodologia cercetarii in activitatile corporale. Editura FEST, Bucuresti, 2005
De HILLERIN, P., Cresterea eficientei invatarii actelor motrice prin utilizarea protezarii tehnice-informationale. Teza de doctorat, ANEFS, Bucuresti, 1999
SCHOR, D., SCHOR, Vl.., Indicatori individuali si de grup in aprecierea echilibrului functional al coloanei vertebrale, Conferinta Stiintifica Internationala "Dimensiuni sociale, diversitate, actualitate in cultura fizica", ANEFS, Bucuresti, 2004
SCHOR, Vl., BERTEANU, M., CIOBANETE K., STAN, D., Efecte ale antrenarii controlului muscular asupra cresterii fortei maxime, Congres National de Kinetoterapie, Oradea, octombrie 1998
TUDOS, S., Elemente de statistica aplicata. ANEFS, Bucuresti, 1993
