Articole conf 2007

INDUCEREA INTEGRALITATII LA HOMO SYSTEMA PRIN CURRICULA EDUCATIEI FIZICE SI SPORTIVE SCOLARE

Alexandru BALINT Universitatea "Bogdan Voda" - Cluj-Napoca

Cuvinte cheie: homo sistema , integralitate , curricula E.F.S.S.

Keywords: homo sistema, integrality , Ph.Ed.S.S. curricula

Rezumat

Aceasta comunicare stiintifica este o predicatie filosofica de tip prolepsa, privind inducerea integralitatii la homo sistema, prin curricula educatiei fizice si sportive scolare. In acest sens, este necesara o (re)pozitionare corecta a continuturilor principale si secundare ce contribuie la indeplinirea obiectivelor educationale specifice acestui domeniu, astfel incat sa fie atinsa finalitatea majora fiecare elev sa devina o persoana educata fizic si sportiv (P.E.F.S.).

Introducere

Explicitarea temei comunicarii stiintifice (Operatorii notionali cuprinsi in titlu):

Sistem = Concept (instrument) teoretic de simplificare a realului, elaborat in scopul facilitatii cunoasterii (regula justificarii) si format din cel putin doua entitati (regula consistentei) netriviale (regula observabilitatii) si o relatie (regula consecventei) (Gagea, A., 1999, pag. 93);

Homo systema = omul privit ca sistem (bio-psiho-social) la a carei devenire contribuie si sistemul educatiei fizice si sportive scolare ca parte a sistemului de invatamant (http://en.wikipedia.org/system).

Integralitate (din fr. integralité) = Stare, insusire a ceea ce este intreg, completInsusire a unui sistem care ii confera caracter de intreg, datorita careia el exista ca atare (Breban, V., 1992, pag. 477);

Educatie = cuvant a carui etimologie de origine latina sugereaza complexitatea fenomenului educatiei la nivelul a trei semnificatii primare, care reflecta perceptia sociala a fenomenului educatiei, operabila din diferite perspective istorice:

educatio (perspectiva limitata, reductionista) = crestere, hranire, formare (cresterea, cultivarea plantelor);

educo-educare (perspectiva general-umana) = a creste, a hrani, a forma, a instrui, („alimentarea", formarea omului pentru viata);

educo-educere (perspectiva manageriala moderna) = a scoate din (...), a ridica, a inalta, (conducerea, dirijarea, orintarea unei activitati). (Teodorescu, A.S., si col., 2005, pag. 57);

Educatie fizica (ped.) 2. Componenta a educatiei generale si permanente, actionand ca proces pedagogic cu implicatii biologice, psihice, estetice si morale in viata individului. se constituie ca o categorie fundamentala a sistemului de practicare a exericitiilor fizice. (Enciclopedia E.F.S., vol. IV, 2002, pag. 155);

Curriculum (lat. sg.: curriculum, pl.: curricula) = in acceptiunea moderna, in sens larg, inseamna atat continuturile instructiv-educative incluse in programele scolare si universitare (planurile de invatamant scolare si universitare, programe scolare si universitare, manuale scolare si universitare, arii de studiu, arii tematice, subiecte punctuale, etc.), cat si sistemul experientelor de invatare si formare, directe si indirecte, ale elevilor si studentilor, experiente corespunzatoare celor trei mari categorii de educatie (formala, neformala si cea informala), care se imbina si se completeaza reciproc. (Teodorescu, A.S si col., 2005, pag. 11);

A induce (lat. inducere) = A produce un fenomen (Breban, V., 1992, pag. 466);

Indus (din induce) = (Adj.) Care este produs sau influentat de un alt fenomen cu care evolueaza concomitent (Breban, V., 1992, pag. 467);

Expunerea problemei

Asetiunea permisiva: educatia fizica si sportiva este unul din fundamentele devenirii entitatii umane, care prin continutul sau contribuie la inducerea integralitatii acesteia dar si la integrarea sa in societate.

Asertiunea restrictiva: predicatia filosofica aferenta temei abordate in comunicare face referire la populatia scolara, respectiv la continuturile principale si secundare necesare indeplinirii obiectivelor educationale specifice educatiei fizice si sportive la acest nivel.

Asertiunea interogativa: care sunt continuturile principale si secundare ce pot asigura integralitatea si integrarea sociala a populatiei scolare, in general, si a celei din Romania in particular?

Gradul de actualitate a temei

Este o problema stringenta regandirea structurii curriculei educatiei fizice si sportive scolare (romanesti) in conditiile in care s-a produs o prima etapa a reformei educationale din punct de vedere sistematic (noul Curriculum National)? Raspunsul este indubitabil unul afirmativ si are ca motivatie constatarea faptului ca reforma s-a desfasurat in mare parte la nivel de forma si nu de fond. Argumentele practice care sustin aceasta asertiune sunt studiile efectuate in intreaga lume vis-a-vis de habitusul uman (habitus (lat) = aspect fizic exterior (si interior, n.a.) al unui individ, putand da indicatii asupra starii sale (de sanatate), (Breban, V., 1992, pag. 426) si care concluzioneaza de fiecare data aproape identic: nivelul calitativ si cantitativ al activitatii fizice zilnice a scazut alarmant din 1991 pana in prezent. Consecinta: numarul copiilor supraponderali sau obezi s-a triplat dupa 1980, numarul deceselor provocate de boli aparute sau agravate pe fondul inactivitatii fizice si/sau alimentatiei inadecvate il va depasi pe cel pricinuit de arme, accidente rutiere si consumul ilegal de droguri la un loc, iar speranta de viata a copiilor este mai mica decat cea a parintilor din cauza obezitatii epidemice.

Scopul comunicarii stiintifice

Acesta este reflectat de titlu: inducerea integralitatii la sistemul uman prin intermediul curriculei educatiei fizice si sportive scolare, recte, nominalizarea continuturilor principale si secundare necesare infaptuirii acestui proces.

Fundamentarea teoretica a comunicarii stiintifice

Am optat pentru formularea argumentelor aferente predicatiei filosofice sub forma procesului denumit in continuare prolepsa [lat. prolepsis (anticipare)=procedeu stilistic sau retoric constand in enuntarea unei obiectii, pe care un adversar ar putea sa o ridice, si in combaterea ei anticipata, (Breban, V., 1992, pag. 827)].

Ce se cunoaste in momentul de fata:

educatia fizica si sportiva scolara (ca fundament al educatiei) prezinta importanta sociala ca mijloc al actiunii eficiente (la ambele nivele: social si individual) si variabila a cresterii economice, devenind, din serviciu social neproductiv, intreprindere rentabila (Ianasi, 1994, pag. 17-24, citat de Marcu, V., 2003, pag. 85);

educatia fizica si sportiva are proiectii asupra tuturor celorlalte laturi ale educatiei (intelectuala, morala, estetica si politehnica);

educatia fizica si sportiva scolara prezinta obiective instructiv-educative specifice, subordonate idealului si functiilor generale valabile pentru intregul fenomen de practicare a exercitiilor fizice;

educatia sportiva scolara vizeaza initierea in practicarea sportului cu valente deosebite in petrecerea utila si placuta a timpului liber, fara a fi vorba de o specializare intr-o ramura sau proba sportiva;

educatia fizica si sportiva scolara actioneaza asupra urmatorului continut: capacitatea de organizare, dezvoltare fizica armonioasa, calitatile motrice de baza/conditionale, calitatile motrice coordinative, calitatile motrice intermediare, deprinderile motrice de baza, deprinderile motrice aplicativ-utilitare si deprinderile sportive (aici aparand, in cazul curriculei romanesti, ramurile sportive alternative: oina, badminton, inot, schi, patinaj, sanie, gimnastica ritmica, gimnastica aerobica, dansul sportiv, tenis de camp, etc.);

integralitatea umana (homo systemā) se realizeaza prin educatie (ce incumba si aportul educatiei fizice si sportive scolare) fapt relevat de functiile acestuia: cognitiva, constientizarii, socializatoare, valorizatoare, constructiv-prospectiva si de schimbare (avand la baza invatarea de tip inovator);

Ce se doreste a fi amendat [lat. emendare = a indrepta o greseala, ( Breban, V. 1992, pag. 43)]

reformularea curriculei educatiei fizice si sportive scolare printr-o repozitionare, mult mai corecta, de aceasta data, a continuturilor acesteia (anumite deprinderi sportive sunt plasate in mod eronat in randul ramurilor sportive alternative, ex: inot, schi, patinaj, dans, orientare turistica), si in consecinta

regandirea proiectarii curriculare in domeniul educatiei fizice si sportive scolare;

Obiectiile ridicate fie din interiorul, fie din exteriorul sistemului vis-à-vis de propunerile amintite:

educatia fizica si sportiva scolara este caracterizata de o dificultate si complexitate aparte a planificarii spre deosebire de alte discipline, predarea acesteia realizandu-se atat in interior, cat si in aer liber, ori de cate ori conditiile permit (a caror nominalizare precisa este greu de facut);

predarea educatiei fizice si sportive scolare in aer liber este determinata, ca perioade , de diversitatea conditiilor geografice, climaterice si atmosferice caracteristice diferitelor regiuni si zone ale tarii noastre;

predarea educatiei fizice si sportive scolare atat in interior, cat si in aer liber este conditionata de statutul conditiilor materiale, care fluctueaza de la cele mai slabe pana la cele mai bune ori chiar inexistente;

rezumativ, conditiile mediului intern, respectiv extern (fizic si social: socio-economice, socio-profesionale, socio-igienice, socio-culturale, socio-comunivative si socio-afective) sunt cauzele opozabile realizarii obiectivelor educatiei fizice si sportive scolare;

acolo unde scoala nu poate actiona in conformitate cu standardele nationale privind educatia fizica si sportiva scolara, exista doua solutii:

a) scoala are la indemana C.D.S.-ul (curriculum la decizia scolii), ca forma de manifestare a autonomiei didactice;

b) o parte a obiectivelor vor fi realizate pana la urma ca urmare a presiunii mediului extern, mai mult sau mai putin incidentale;

Contraobiectii

principalul argument de acest tip vizeaza faptul ca sistemul de educatie fizica si sportiva scolara are drept finalitate majora devenirea elevilor ca persoane educate fizic [physically educated person, concept propus de AAHPERD (American Alliance for Health, Physical Education, Recreation and Dance) si NASPE (National Association for Sport and Physical Educarion), ambele din U.S.A.], or acest deziderat nu poate deveni realitate din moment ce sistemul nostru nu este cel care ofera populatiei scolare continuturile fundamentale necesare atingerii integralitatii si integrarii sociale a elevilor;

unul dintre cele sapte aspecte ale invatarii inovatoare afirma ca se are in vedere selectia si organizarea componentelor dupa principiul ,,nu mult ci bine" , nu doar ,,ce" se invata, ci , mai ales, ,,cat de bine, cand si de ce" si ,,la ce serveste mai tarziu" (Marcu, V., 2003, pag. 86): noi spunem insa ca, intr-adevar, conteaza si ,,ce" se invata, acest ,,ce" servind mai tarziu (ex: oare inotul,schiul, patinajul, dansul, orientarea turistica, ciclismul, s.a., sunt doar ramuri sportive alternative?); sa ne aducem aminte ce se spunea in antichitatea romana:,,nec natat, nec legit" (cel care nu stie sa inoate, nu stie sa citeasca), sa ne aducem aminte de virtutile cavaleresti, de continuturile diverselor sisteme europene de educatie fizica din sec. XVIII – XIX, s.a.m.d.;

curricula scolara este obligata sa implementeze in mod real primele trei articole ale Chartei Internationale a Educatiei fizice si sportului (art.1: practicarea educatiei fizice si sportului este un drept fundamental al tuturor oamenilor; art.2: educatia fizica si sportul este un element esential al educatiei permanente in cadrul sistemului general de educatie; art.3: programele de educatie fizica si sport trebuie sa deserveasca cerintele sociale individuale si colective);

integralitatea si integrarea sociala a omului prin intermediul educatiei fizice si sportive scolare nu se poate realiza daca sistemul aferent ariei curriculare nu-l va ajuta sa o faca sub forma ,,invatarii prin practica" (learning by doing – Arrow's theory), concept afirmat odinioara de Confucius: ,,spune-mi si voi uita, arata-mi si imi voi aminti, lasa-ma sa fac si voi sti";

la nivel global, sistemele de educatie fizica si sportive scolara sub influenta cerintelor sociale, in vederea contribuirii la integralitatea si integrarea sociala a omului, si-au manifestat deja tendinta de a delimita continuturile principale de cele secundare, proces aflat inca la stadiul de "in devenire", in cazul lor [vezi curriculumul australian - considerat a fi cel mai bun la momentul actual -, american, britanic, francez, elvetian, german, scandinav, s.a.], si din pacate, intr-un stadiu inert, in cazul tarii noastre; recte, pe langa continuturile principale clasice (capacitatea de organizare, dezvoltarea fizica armonioasa, calitatile motrice de baza, deprinderile motrice de baza, aplicativ-utilitare, atletism, gimnastica) a fost reanalizata si acceptata repozitionarea anumitor deprinderi motrice si/sau sportive in randul acestei familii de continuturi, acolo unde le este dintotdeauna locul (ex: natatie, schi, ciclism, dansul orientarea, jocurile sportive si non-sportive) fiind distribuite alaturi de cele secundare (nominalizate din randul celorlalte deprinderi motrice si/sau sportive ce pot avea proiectie in realitate; ex: pilates, yoga, tenis, hochei, patinaj, etc. in functie de specificul arealului geografic). Exista si deprinderi sportive care nu au inca recunoasterea globala de continut principal (ex: deprinderile sportive de autoaparare) corespunzator fiecarui ciclu curricular.

Concluzii

Inducerea integralitatii la homo systema prin curricula educatiei fizice si sportive scolare si, in consecinta, integrarea sa sociala, presupune delimitarea corecta a continuturilor principale si secundare, si cuprinderea adecvata a acestora in cadrul ciclurilor curriculare, validand astfel locul primordial ocupat de curriculum intre cei patru piloni ai unui sistem de educatie fizica si sportiva scolara performant (ceilalti trei fiind: politicile si mediul, instructia si evaluarea) ce are drept finalitate majora formarea fiecarui elev ca persoana educata fizic si sportiv (P.E.F.S. – n.a.), recte, care sa aiba deprinderile motrice si sportive necesare, sa aiba o conditie fizica corespunzatoare, sa practice in mod regulat diverse activitati fizice, sa cunoasca consecintele si beneficiile implicarii in activitatile fizice, sa aprecieze si sa (auto)evalueze activitatile fizice si contributiile acestora la formarea unui stil de viata sanatos [doar asa educatia fizica si sportiva scolara atinge statusul de habitudine, n.a.]

Abstract

This scientifical paper it is a prolepsis type of philosophical predication regarding the inducing process of integrality at homo systema by main contents of physical education and school sport. For its part it is necessary a correct (re)positioning of the main and secondary contents which contribute to the specifically educational objectives fulfillment for this domain so to be achieved the major task : each student should become a physically and sport educated person (P.S.E.P.

Bibliografie

BREBAN, V., Dictionar General al Limbii Romane. Bucuresti, Editura Enciclopedica, 1992

GAGEA, V., Metodologia cercetarii stiintifice in educatie fizica si sport, Bucuresti, Editura Fundatiei ,,Romania de Maine", 1999

MARCU, V., et al., Psihopedagogie pentru formarea profesorilor. Oradea, Editura Universitatii din Oradea, 2003

TEODORESCU, A.S., BRANDUSOIU, M., BRANDUSOIU, C., Educatia fizica si sportiva scolara. Proiectare curriculara, Bucuresti, Editura Fundatiei ,,Romaniei de Maine", 2005

*** Enciclopedia Educatiei fizice si sportului din Romania, vol. IV, Bucuresti, Editura Aramis, 2002

www.en.wikipedia.org

www.aahperd.org

www.naspe.org