ASPECTE PSIHOLOGICE

INTALNITE LA O GRUPA DE SPORTIVI JUNIORI

PRACTICANTI AI HOCHEIULUI PE GHEATA

Liliana Andreescu - Asist. cercet., psiholog

I.N.C.S.

Cuvinte cheie: joc sportiv, hochei, antrenament, anxietate competitionala, personalitate, atentie concentrata, atentie distributiva

Introducere

Jocul sportiv este "un complex de exercitii fizice practicate sub forma de joc cu un anumit obiect (minge, puc etc.) avand dimensiuni specifice, prin care cele doua echipe sau doi adversari se intrec conform unor reguli de organizare si desfasurare standardizata. Practicarea jocurilor sportive urmareste:

- realizarea de performante, in acest caz constituie si un spectacol;

- realizarea sarcinilor educatiei fizice – constituie un mijloc al acesteia;

- recrearea celor care il practica in afara formelor de organizare mentionate mai sus." (10.)

Jucatorul actioneaza spontan, se comporta mai mult sau mai putin eficient in functie de predispozitiile vocationale, de cunostintele practice si teoretice achizitionate anterior, de conditiile de disputare a partidei (mediu, adversar, materiale, public etc.), de dorinta intrinseca si extrinseca de "a juca", de experienta de joc s.a.m.d., toate acestea in vederea atingerii scopurilor jocului.

Semnificatia simbolica (de confruntare cu realitatea, de intrecere, de lupta in echipa etc.), decorul, organizarea competitiei, premii, sistemul de disputare, regulamentul de joc sunt factori esentiali care determina in mare masura maniera de angajare in concurs si satisfactia jucatorului de a participa.

In jocurile sportive, ideile de joc sunt intrunite sub denumirea de conceptie de joc. Aceasta presupune stabilirea celor mai potrivite idei de joc dupa criterii eficiente (mijloace de lupta, modalitati de actionare etc.) in care sa valorifice deplina disponibilitate de performanta ale sportivilor (echipei), sa compenseze ("sa mascheze") carentele proprii si sa le exploateze pe cele care le manifesta adversarul.

Jocurile sportive isi au sorgintea in exercitiile de intrecere (in general) si in jocurile de miscare (in particular) carora li s-au imprimat un pronuntat caracter competitional.

Hocheiul face parte din categoria jocurilor sportive cu tragere la tinta (poarta) in care este permis contactul corporal intre participanti. (4.)

Hocheiul este un joc sportiv care se desfasoara intre doua echipe pe o suprafata de gheata. Jucatorii poarta patine, conduc "obiectul de joc" (pucul) cu crosele, cautand sa marcheze goluri in poarta adversa. (2)

In hochei, efortul specific este caracterizat de marea complexitate a elementelor si procedeelor tehnico-tactice, de desfasurarea lor in mare viteza, in timpul jocului creandu-se situatii extrem de variate.

Conceptia de joc reprezinta cadrul in care antrenorii de hochei isi desfasoara intreaga activitate practica si teoretica. Jocul echipelor se desfasoara intr-un tempo ridicat in toate actiunile de atac-aparare cu circulatie intensa independent de postul ocupat de fiecare jucator in echipa.

Jocul trebuie sa fie cursiv, constructiv, incisiv si cu o finalizare de mare eficienta. Jucatorii trebuie sa participe cu toata capacitatea de efort intr-un angajament total atat in atac, cat si in aparare, in functie de necesitatile fazelor de joc.

Hocheiul este un joc de mare complexitate determinata de :

• - tehnica specifica acestui sport, constand din manuirea crosei in deplasare pe patine, aceasta din urma ingreunand insusirea tehnicii;
• - echipament voluminos si greu;
• - necesitatea sincronizarii manuirii crosei cu insusirea patinajului specific hocheiului pe gheata;
• - necesitatea unui echilibru perfect;
• - din punct de vedere fiziologic, caracterul efortului este maximal, alternat cu pauze.
• - solicitarea unor anumite calitati motrice (viteza, forta, mobilitate, coordonare, echilibru in miscari, rezistenta etc.), fapt ce presupune o pregatire de durata.

Capacitatea psihica este una din componentele care pastreaza multe "rezerve" in ceea ce priveste capacitatea de performanta.

Principalul artizan al fauririi capacitatii psihice este antrenorul, care provoaca evenimente, identifica, regleaza sau creeaza ocazii, conjuncturi si scenarii didactice care regleaza manifestarile psihocomportamentale ale sportivului.

• Mobilizarea psihica influenteaza senzatiile si starea de spirit. Cu timpul, mobilizarea psihica va intra in obiceiurile echipei si se va reflecta in comportamentul jucatorilor. Momentul dinaintea jocului apare ca momentul cel mai critic din punct de vedere al elementelor nearmonioase. Frecvent, intr-un astfel de moment, este nevoie de o mobilizare psihica.

• Anxietatea competitionala reprezinta una dintre cauzele principale ale esecului sportiv, avand ca surse principale teama de esec, de pierdere a concursului, teama de a nu face erori, de a nu putea controla situatia .

Orice act motric efectuat constient de catre un sportiv are o cota aparte de solicitare psihica (emotionala). Aceasta cota de solicitare psihica poate fi diminuata sau activizata.

De cele mai multe ori, antrenorii ignora sau subapreciaza aspectele psihologice care se desprind din desfasurarea procesului de antrenament, desi ele sunt extrem de importante pentru reusita sau esecul unei echipe.

Scopul lucrarii

Investigatiile psihologice realizate au urmarit analiza particularitatilor temperamentale, a nivelului de anxietate si a atentiei (distributive si concentrate) la un grup de sportivi juniori, practicanti ai hocheiului pe gheata.

Obiectivul studiului este de a evalua rezultatele obtinute la probele psihologice, in vederea formularii unor observatii si apoi oferirea unor recomandari care sa-i ajute pe antrenori sa comunice mai bine cu sportivii pe care ii antreneaza . 

Subiectii

Testarea psihologica s-a realizat asupra unui grup de sportivi juniori, practicanti ai hocheiului pe gheata - 16 sportivi – cu varsta cuprinsa intre 16 si 18 ani.

Metode

· Testul de personalitate Eysenck - Wilson – 7 subfactori – evalueaza subscalele extraversie – introversie, impreuna cu cei 7 subfactori ai acestei dimensiuni: activism / inactivism, sociabilitate / nesociabilitate, asumarea riscului / prudenta, impulsivitate / autocontrol, expresivitate / inhibitie, simt practic / reflexivitate, iresponsabilitate / responsabilitate.

Tendintele temperamentale introversie / extraversie se refera la modul in care omul relationeaza cu mediul exterior, ele coexistand, insa una dintre ele fiind predominanta.

Extraversia se caracterizeaza prin orientarea spre lumea externa, atentia externa, sociabilitate, nevoia de contacte sociale, tendinta spre dominare, afirmare, agresivitate, tendinta de supraevaluare, impulsivitate, cautarea senzationalului.

Introversia implica centrarea vietii psihice asupra lumii interioare, a propriilor idei despre lume. Se caracterizeaza prin interiorizare, calm, relatii sociale restranse, hotarare, constiinciozitate, tendinta de izolare, anxietate, lentoare, tendinta de subestimare a propriilor performante.

· Diagnosticul anxietatii – Testul anxietatii competitionale sportive SCAT -A – elaborat de psihologul Rainer Martens. Acest test evalueaza anxietatea ca trasatura de personalitate (tendinta de a reactiona prin stari afective difuze de neliniste, apasare, tensiune interioara, instabilitate, ingrijorare, lipsa increderi in sine, manifestari psihosomatice legate, in special, de situatia competitionala).

• Anxietatea este definita ca o "teama fara obiect", ca o stare psihica, insotita de manifestari somatice, care apare in cazul perceperii de catre individ a unui pericol nereal. Se delimiteaza doua concepte:
• - anxietatea-stare ca nivel emotional care se exprima printr-o stare de activare si de tensiune a organismului;
• - anxietatea–trasatura este predispozitia individului de a percepe anumiti stimuli ca fiind amenintatori si de a raspunde printr-o stare de anxietate.

Se evidentiaza astfel necesitatea cunoasterii nivelului de anxietate si dezvoltarea capacitatii de control a acesteia datorita efectelor negative pe care le poate avea asupra performantelor sportivului.

• · Diagnosticul atentiei: 

- Testul de atentie distributiva tip Platonov - test care evalueaza atentia perceptiv – distributiva in identificarea unor cifre care lipsesc. Este aplicabil dupa varsta de 10 – 11 ani.

Se utilizeaza in testarea unor subiecti ce au atentia distributiva dezvoltata, cu flexibilitate perceptiva dezvoltata, cu un efort voluntar si o rezistenta la oboseala de nivel mai ridicat.

Pana in prezent, nu exista un etalon la nivel national.

Distributivitatea atentiei se refera la capacitatea de cuprindere cu privirea un numar cat mai mare de elemente aflate intr-un camp perceptiv dat.

Atentia reprezinta o componenta psihofiziologica care poate influenta performanta in jocurile sportive si, de aceea, stimularea si optimizarea distributivitatii si a capacitatii de concentrare a atentiei trebuie sa fie o preocupare deosebit de importanta in pregatirea hocheistilor.

Rezultate

Tabel nr. 1 Scorurile obtinute in urma evaluarii psihologice

Nr.	Testul EYSENCK –WILSON cu cei 7 subfactori ai personalitatii							SCAT-A	Klazow	Atentie distributiva
	Activism / inactivism	Sociabilitate / nesociabilitate	Asumare risc / prudenta	Impulsivitate/ autocontrol	Expresivitate / inhibitie	Simt practic / reflexivitate	Iresponsabilitate / responsabilitate
1	18	24	6	3	10	12	24	18	29	3
2	20	26	13	15	8	10	21	17	6	3
3	17	22	13	17	20	16	20	19	24	5
4	23	26	16	10	15	13	18	23	22	3
5	18	23	16	20	14	13	16	15	25	4
6	17	18	9	7	16	21	21	16	30	4
7	25	25	16	10	15	12	23	21	44	2
8	20	23	18	17	17	6	11	16	18	3
9	14	24	9	5	8	18	20	10	19	3
10	22	24	14	14	11	18	15	23	13	5
11	28	27	17	15	15	14	12	16	19	2
12	23	28	14	17	14	13	16	20	32	3
13	17	19	20	17	11	13	10	17	45	5
14	24	27	27	25	21	13	12	23	35	3
15	13	19	13	9	9	18	20	22	36	5
16	17	26	16	18	15	13	18	18	24	3
media	19.75	23.69	14.81	13.69	13.69	13.94	17.31	18.38	-	3.5

Testul Eysenck – Wilson, pe fiecare subfactor, scorurile indica:

• - activism (peste 19) / inactivism (sub 14);
• - sociabilitate (peste 19) / nesociabilitate (sub 14);
• - asumarea riscului (peste 18) / prudenta (sub 13);
• - impulsivitate (peste 20) / autocontrol (sub 15;
• - expresivitate (peste 14) / inhibitie (sub 9);
• - simt practic (peste 20) / reflexivitate (sub 20);
• - iresponsabilitate (peste 18) / responsabilitate (sub 18).

 La testul de atentie distributiva, scorul mediu pe lotul evaluat este 3,5. Acest scor indica o capacitate de distributivitate a atentiei de nivel mediu – slab.

 La testul de atentie concentrata, aprecierea se face dupa urmatoarele 5 clase valorice: foarte bine, bine, mediu, slab, foarte slab.

Analiza rezultatelor

Pe baza mediilor obtinute pe fiecare subscala a testului de

Extraversie                             MEDIA                             Introversie

Activism      30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 17    16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1      Inactivitate

Sociabilitate    30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 17   16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1    Nesociabilitate

Asumare risc    30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 17 16   15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0        Grija

Impulsivitate     30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18   17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2     Autocontrol

Expresivitate  27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 17 16 15 14 13 12   11 10 9 8 7 6 5 4 3 2                     Inhibitie

Simt practic      2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17   18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30     Reflexivitate

Iresponsabilitate      0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14   15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Responsabilitate

personalitate, am alcatuit profilul de personalitate al lotului de hocheisti. Astfel, il putem caracteriza ca fiind:

• - un grup cu dominanta extraverta, caracterizat printr-un grad ridicat al activismului (plin de energie, cu nevoie de varietate in activitate);
• - o alta caracteristica principala a grupului este sociabilitatea: sunt comunicativi, cu nevoi de contacte sociale, agreeaza evenimentele sociale, societatea numeroasa;
• - de asemenea, sunt preferate activitatile fizice, exercitiile sportive, actiunea in general;
• - precautia in luarea deciziilor reprezinta, de asemenea, o caracteristica a grupului;
• - sunt preferate imprejurarile familiare, siguranta, securitatea si se evita situatiile riscante;
• - manifesta o expresivitate moderata in sensul capacitatii de exteriorizare a emotiilor.

Grafic 1. Mediile scorurilor obtinute la testul de anxietate competitionala

La testul de anxietate competitionala SCAT – A, scorul mediu calculat pe lotul examinat are o valoare de 18,38. Avand in vedere si alte scoruri calculate de R. Martens pentru diverse jocuri sportive (ex., fotbal american – 17,94; fotbal european – 17,04; baschet – 19,77)., putem considera scorul obtinut de lotul nostru de hocheisti 18,38 ca fiind de valoare medie.

Uneori, in situatii stresante, existenta acestui nivel mediu de anxietate se poate manifesta prin stari de anxietate, tensiune, nesiguranta, nervozitate, preocupare vis-a-vis de rezultatele sale si de propria evolutie in joc, temandu-se de eventualitatea unui esec.

 La testul de atentie distributiva, scorul mediu pe lotul evaluat este 3,5. Acest scor indica o capacitate de distributivitate a atentiei de nivel mediu – slab.

Avand in vedere importanta in jocul de hochei a acestei forme de autoreglaj psihic, faptul ca lotul evaluat are un nivel mediu spre slab ar trebui sa dea de gandit antrenorului, care poate ca ar trebui sa puna accent mai mult, in antrenament, pe exercitiile de dezvoltate a distributivitatii atentiei.

 La testul de atentie concentrata, aprecierea se face dupa urmatoarele 5 clase valorice: foarte bine, bine, mediu, slab, foarte slab.

Capacitatea de concentrare, in lotul evaluat, este in general buna si foarte buna (6 din 16 sportivi au obtinut calificativul bine si 5 din 16 calificativul foarte bine).

Concluzii

Avand in vedere faptul ca hocheiul este un sport de echipa, un joc de mare viteza si concentrare intensa pe termen scurt, testarea psihologica a urmarit evidentierea particularitatilor psihologice care contribuie la obtinerea de performante: activism, sociabilitate, asumarea riscului, autocontrol, responsabilitate, anxietate si cele doua forme ale atentiei – concentrata si distributiva.

Se constata ca tipul de personalitate dominant in cadrul lotului investigat se caracterizeaza prin ambiversie si tendinte spre extraversie. Majoritatea sportivilor se plaseaza, mai ales, intre cele doua tipuri fundamentale de personalitate, fiind ambiverti cu tendinte predominant extraverte.

Datele indica existenta unui grad ridicat al activismului (plin de energie, cu nevoie de varietate in activitate), dar si precautie in luarea deciziilor.

De asemenea, sociabilitatea, comunicativitatea sunt caracteristici evidentiate; practicalitatea in sensul preferintei de a efectua activitati fizice. Sunt preferate, in general, imprejurarile familiare, cele care le sunt cunoscute si care le dau un sentiment de siguranta.

• Uneori, in situatiile percepute ca fiind stresante o valoare medie a anxietatii competitionale se poate exprima psihocomportamental prin stari de anxietate, tensiune, nervozitate, preocupare vis-a-vis de rezultatele sale si de propria evolutie in joc, temandu-se, in special, de eventualitatea unui esec.

Recomandarile in aceasta situatie sunt acelea ca antrenorul sa revizuiasca programul de antrenament si continutul exercitiilor, in sensul alocarii unui spatiu mai mare in pregatire pentru optimizarea distributivitatii si a capacitatii de concentrare a atentiei prin efectuarea a cat mai multe "jocuri" de atentie cu tematica.

BIBLIOGRAFIE

• ATONNELLI, F., SALVINI, A., Psicologia dello sport. Roma, Ed. Lombardo, 1978 
• CAILEANU T., Mic dictionar al sporturilor. Bucuresti, Ed. Albatros, 1984
• COLIBABA – EVULET D.; BOTA, I., Jocuri sportive. Teorie si metodica. Bucuresti, Ed. Aldin, 1988
• DOBLER, H.; SCHNABEL G.; THEIS, G., Grundbegriffe der Sportspielle. Berlin, Sportverlag, 1989
• DRAGNEA, A., Antrenamentul sporti. Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica,, R.A., 1996
• EPURAN, M., Ghidul psihologic al antrenorului, editata de IEFS, Bucuresti, 1982
• EPURAN, M., Psihologia sportului, editata de CNEFS, Bucuresti, 1968
• EPURAN, M., Metodologia activitatilor corporale, vol. I si II, Editata de ANEFS, Bucuresti, 1992
• EPURAN, M.; HOLDEVICI, I.; TONITA, F., Psihologia sportului de performanta. Teorie si practica. Bucuresti, Ed. Fest, 2001
• Ghidul antrenorului in psihologia sportiva, Centrul de Cercetari pentru Probleme de Sport, Bucuresti, 1999
• Terminologia educatiei fizice si sportului,. Bucuresti, Ed. Stadion, 1974