Reviste 2002/31-4

MODELUL GHEORGHE HARALAMBIE IN CERCETAREA STIINTIFICA ROMANEASCA DIN SPORT

Maria-Denisa Talaban

CP III, INCS

Cuvinte cheie: Gheorghe Haralambie

In 1907, atunci cand Fletcher si Hopkins publicau primul studiu important despre metabolismul muschilor striati, la Bucuresti aparea prima lucrare in domeniul biochimiei activitatilor fizice, intitulata "Consideratii asupra albuminuriei in timpul marsului" (7). Era semnata de Grigore Balacioiu si faptul ca nu insemna o simpla comunicare sau un articol, ci o teza de doctorat este dovada ca, in mediul stiintific al epocii, cercetarile referitoare la excretia substantelor cu azot, incepute de ilustrul chimist Justus von Liebig si continuate de americanul August Flint, erau binecunoscute. De asemenea, in 1909, V. Gradinescu sustinea, tot la Bucuresti, o teza de doctorat cu titlul "Contributiuni la studiul oboselii musculare fiziologice si in raport cu cateva stari morbide"(7), proband astfel existenta, pe atunci, a unei sincronizari intre cercetarea romaneasca si cercetarea din strainatate.

In deceniile urmatoare, studii in domeniul modificarilor induse de efortul fizic au mai intreprins E. Lascar (1931), M. Zapan, Gh. Tataranu (1933), I. Nitescu, I. Goanta (1940), dar ele au avut un caracter sporadic si un nivel redus de aprofundare a fenomenelor biochimice, comparativ cu marile descoperiri facute intre timp de A. V. Hill (1922) si Margaria (1933). (1).

In perioada postbelica de la noi, cel care avea sa reia cercetarea stiintifica,sa o dezvolte si, in anii '60, sa o duca la nivelul cel mai de sus, atins de descoperirile cele mai avansate din acest domeniu, a fost Gheorghe Haralambie.

Astazi, sunt putini cei care isi mai amintesc acest nume si, mai ales, care ii cunosc renumele castigat pe plan mondial: cativa dintre fostii colegi - respectabili profesori din invatamantului universitar romanesc cu profil de educatie fizica si sport, o parte dintre fostii sai studenti din perioada 1954-1966, ajunsi intre timp antrenori de prestigiu international sau conducatori de institutii sportive - si, mai cu seama, fostii colegii de la Universitatea Germana de Sport din Koln, Alois Mader si Wildor Hollmann, acestia din urma deveniti adevarate legende prin activitatea lor in stiinta sportului.

Insa, pentru cei care fac studii sau cercetari in biologia si medicina efortului fizic si care, pentru aceasta, apeleaza la bibliografia straina, intalnirea postuma cu Haralambie prin intermediul lucrarilor stiintifice este, pe cat de inevitabila, pe atat de exemplara.

Ceea ce impresioneaza este diversitatea fenomenelor studiate, acuratetea metodelor de analiza utilizate si, mai ales, validitatea in timp a rezultatelor cercetarilor. (4). Astfel, in lucrarea "Foods, Nutrition and Sport Performance", elaborata prin consens stiintific international in 1991, sub coordonarea a doua somitati ale medicinei sportive, englezul C. Williams si americanul J. T. Delvin, cercetarile lui Haralambie din anii 70 despre comportamentul substantelor proteice si al vitaminelor in efort sunt mentionate ca bibliografie de referinta in domeniu. (5).

Nu mai putin impresionanta este activitatea sa stiintifica din perioada in care isi desfasura activitatea la Bucuresti, cu atat mai mult, cu cat conditiile modeste in care lucra, aparatura rudimentara si lipsa de acces la informatia stiintifica nu l-au impiedicat sa obtina o recunoastere internationala inca din acea perioada. Din pacate, biografia sa profesionala s-a dovedit a nu fi un lucru simplu de reconstituit. Timpul, timpurile si, nu in ultimul rand, dezolanta noastra deprindere de a ne ignora trecutul, fac extrem de anevoios un astfel de demers.

Din cate am putut afla, Gheorghe Haralambie s-a nascut in 1934 la Poiana Campina si a decedat in 1984 la Freiburg, in Germania. Absolvent in 1954 al Facultatii de Chimie din Bucuresti (6), mare pasionat de jocurile sportive, in special de handbal, Haralambie a fost mai intai preparator, apoi cadru didactic la Catedra de fiziologie, pe atunci, a Institutului de Cultura Fizica din Bucuresti (1954-1966), si, ulterior, cercetator in cadrul Laboratorului de fiziologie si biochimie al Centrului Sportiv Experimental "23 August – UCFS - Bucuresti" (1962-1967), actualul Institut National de Cercetare pentru Sport.

Studiile sale din acea perioada urmareau evidentierea modificarilor biochimice generate de efortul fizic, avand mereu preocuparea de a facilita sportivilor obtinerea de performante cat mai mari dar si de a largi campul cunostintelor teoretice si al metodelor de cercetare in domeniul biochimiei. Colectivul de specialisti pe care l-a format si condus a reusit sa puna la punct un tablou complex al reactivitatii sportivilor care urmarea diagnosticarea starii de refacere postefort a organismului. Investigatiile au pus accentul pe modificarile sanguine ale proteinelor plasmatice, glicoproteinelor, ureei, trigliceridelor si electrolitilor.

In premiera mondiala, Haralambie a facut studii sistematice asupra comportamentul acidului sialic in relatie cu traumatismele musculo-tendinoase interne. De asemenea, a initiat observarea particularitatilor metabolice ale diferitelor tipuri de exercitii fizice, la ora aceea prea putin cunoscute, determinand perturbarile pH-ul pe care, alaturi de alti parametri acidobazici, le-a studiat cu acribie in diverse lichide ale organismului: in sange, in urina, in lichid sudoral, in saliva. Numerosi atleti de performanta, boxeri, canotori, halterofili etc., ca si antrenorii lor, au trecut pragul laboratorului condus de acesta, consultandu-l in probleme de antrenament si de recuperare.

Desigur, cercetarile sale de chimie fiziologica, cum se mai numea inca in anii '50 biochimia, incepute in cadrul catedrei de fiziologie condusa de Fl. C. Ulmeanu, aveau in mare parte un caracter experimental. Marele merit al lui Haralambie a fost acela de a fi stiut sa interpreteze rezultatele de laborator cu intuitia si rigoarea metodologica necesara pentru descifrarea unor particularitati de reactivitate pana atunci nebanuite. In felul acesta, metodele de analiza laborioase, bazate pe fotometrie si flamfotometrie, au fost perfectionate astfel incat sa capete sensibilitatea si acuratetea potrivite unei diagnoze cat mai precise. Spre exemplu, determinarea acidului sialic in ser era realizata prin dozari multiple, prin nu mai putin de trei metode diferite, urmarindu-se cu strictete reproductibilitatea rezultatelor. (2). Metodologia de recoltare si de interpretare era riguros stabilita, astfel incat validitatea concluziilor sa nu poata fi pusa la indoiala. De altfel, in cartea sa, intitulata " Biochimie si sport", publicata in 1966, aceste probleme sunt tratate intr-un capitol special, intitulat "Despre erori, date normale si alte lucruri importante". (2).

Rezultatele remarcabile obtinute de Haralambie s-au datorat solidei sale formatii de chimist, dar si de fiziolog, vastei sale culturi stiintifice, pasiunii pentru cercetare si sport, care il faceau sa petreaca zile la rand in mijlocul eprubetelor si al cartilor si, nu in ultimul rand, colaborarii fructuoase cu alti doi foarte buni specialisti cu care a avut ocazia sa fie coleg: dr. C. Neacsu, autorul unor cercetari de endocrinologie in sport, si dr. Al. Partheniu, autorul unor studii sistematice de fiziologie musculara. Cu acesta din urma, comuniunea intelectuala era atat de intensa incat desele schimburile de idei ale celor doi deveneau pentru auditoriu adevarate regaluri.

In pofida dificultatilor inerente acelei epoci, performantele stiintifice ale lui Gheorghe Haralambie pe care conf. dr. Nicu Alexe – cel care a avut o contributie majora in sustinerea demersului de continuare a studiilor in strainatate - il caracteriza ca "un om profund si foarte inspirat" s-au raportat permanent la comunitatea stiintifica din afara tarii printr-o sustinuta activitate publicistica in revistele de specialitate din Europa si din S.U.A. Lucrarile sale prezentate la cele mai importante reuniuni internationale i-au adus o binemeritata recunoastere si, in anul 1967, o bursa Humbold, oferindu-i-se astfel ocazia sa lucreze pentru doi ani in Germania, la Clinica medicala a Universitatii din Freiburg si, mai apoi, ca cercetator la Universitatea Germana de Sport din Koln.

Studiile avansate din acea perioada (1968-1983) au fost elaborate in laboratoare prestigioase, alaturi de personalitati stiintifice recunoscute pentru rolul lor in fundamentarea biochimiei sportului, precum J. Keul, A. Mader, J. K. W. Kindermann, referindu-se la discipline sportive foarte diverse: scrima, canotaj, box, maraton, fond si semifond, inot, haltere, bob, schi fond, jocuri sportive (handbal, baschet), sah. Tematica abordata a cuprins: metabolismul proteinelor si lipidelor, evaluarea metabolica a efortului specific (pierderi de enzime musculare induse de exercitiul fizic; modificari ale electrolitilor si ultraelementelor in plasma, urina, sudoare; echilibru acidobazic), excitabilitatea neuromusculara, suplimentarea cu minerale si vitamine a alimentatiei sportivilor, efectele biochimice ale supraantrenamentului, modificari fizice si biochimice induse de sex, de varsta sau de conditii speciale de mediu (altitudine), traumatismul osteotendinos si acidul sialic, medicamentele si substantele dopante in interactiune cu exercitiul fizic, iar, in ultima perioada de activitate, chiar si modificari la nivelul organitelor celulare: lizozomi, mitocondrii.

Din cercetarile noastre inca nedefinitivate, intreprinse in bancile de bibliografie SportDiscus, Heracles si in cele de pe Internet, ca si cu ajutorul entuziast oferit de cativa dintre fostii colegi de generatie, rezulta ca, intre 1962-1983, Gheorghe Haralambie a fost autorul a peste 60 de articole publicate, singur sau in colaborare cu personalitatile cele mai importante ale domeniului, in revistele de fiziologia si medicina sportului. A scris trei carti de biochimie, dintre care una publicata in tara, in 1966, iar restul in Germania, in 1975 si respectiv, in 1982. Intre 1973-1983, a fost, de asemenea, coautor la alte patru carti de biochimie a sportului, alaturi de specialisti de renume, precum R.J. Shephard, P.E. di Prampero, J. Poortmans, F.J. Cerny s.a. (3). (v. Anexa).

Desigur, istoria politica a acelor timpuri a avut de spus un cuvant greu in dezvoltarea stiintei. A fost o epoca ce nu avut incredere in valoare, a sufocat-o sau a pastrat din ea atat cat putea controla. Nu avem, deci, a ne lauda cu prea multe valori. In cercetarea de mare performanta, ele au fost chiar foarte putine, printre acestea Gheorghe Haralambie fiind exemplu stralucit.

Biografia profesionala a acestui om de o inteligenta remarcabila, inzestrat cu o vasta cultura pozitivista si o irepresibila pasiune pentru cercetare, a fost scurta, tumultoasa, dar de un rasunet care face ca in cercetarea stiintifica din sport Gheorghe Haralambie sa reprezinte personalitatea de cea mai importanta circulatie internationala. Consideram o obligatie de onoare ca in acest an ce coincide cu aniversarea a 80 de ani de la infiintarea in Romania a primului asezamant superior pentru formarea profesorilor de educatie fizica - astazi Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport – sa-i aducem un tardiv, dar respectuos omagiu.

Adresandu-ne cu aceasta ocazie celor care detin marturii si informatii exacte despre viata si activitatea acestui om de stiinta, cu rugamintea de a ni le pune la dispozitie pentru a putea elabora o documentare completa, dorim sa aducem multumiri deosebite acelora care cu o neobisnuita amabilitatea si caldura sufleteasca ne-au pus la dispozitie informatiile necesare. Acestia sunt:

Prof. dr. h. c. Alois Mader - Universitatea Germana de Sport din Koln

Conf. dr. Nicu Alexe - Universitatea Ecologica din Bucuresti

Dr. Genoveva Jeflea -ex-cercetator C.C.P.S.- Bucuresti

Conf. dr. Liviu Preda - Universitatea Politehnica din Bucuresti

Prof. Virgil Stoian – Germania

Dr. Christos P. Papadopoulos - Germania

Bibliografie

1. Bryan, A.; Bunch, H.–Istoria descoperirilor stiintifice. Bucuresti, Ed. Orizonturi si Ed. Lider, 587 p.

2. Haralambie, Gh. - Biochimie si sport, Editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport, Bucuresti, 1966, 232 p.

3. Talaban M-D., Rinderu T. – Gheorghe Haralambie sau varsta de aur a biochimiei sportului. In: Conferinta Stiintifica Internationala dedicata celei de-a 80-a aniversari a ANEFS, Bucuresti, 15 iunie, 2002.

4. Urhausen, A. si Kindermann, W. - Current markers for the diagnosis of overtraining syndrom in the practice of training. In: Deutsche Zeitschrift fur Sportmedizin, 51, 7+8, 2000, p.232

5. Williams, C., Delvin, J.T. – Alimentatie, nutritie si sport de performanta, MTS-CCPS, bucuresti, 2000, p148-152.

6. Enciclopedia educatiei fizice si sportului (sub coordonarea Nicu Alexe), Ed. Aramis, Bucuresti, 2002 (sub tipar)

7. Lucrari romanesti de medicina a educatiei fizice si sportului. Material bibliografic si documentar 1830-1965 (Sub ingrijirea Fl. C. Ulmeanu), Ed. A II-a, Ed. Consiliului National pentru Educatie Fizica si Sport., Bucuresti, 1969, 746 p.

Abstract

The arousal of sport biochemistry in our country is related to the name of Gheorghe Haralambie (1934-1984). His work at that time was part of it innovating exercise biochemistry, published in the most important international scientific reviews. His studies concerning a variety of sports going from field-and-track to chess refer primarily to biochemistry but also to physiology, nutrition and sport medicine. The subjects approached include: metabolic assessment of physical exercise, protein and lipid metabolism, body fluids electrolytic depletitions, enzymatic loses induced by effort, perturbations caused by overtraining, age, gender, altitude, drugs and doping, osteotendinous injury and even cellular components like mitochondria and lysosomes. The attention is captivated here by the diversity of the research topics, the accuracy of the methods used in the analyses and particularly by the validity of the results.

Bibliografie

1. Bryan, A.; Bunch, H., Istoria descoperirilor stiintifice. Bucuresti, Ed. Orizonturi si Ed. Lider, 587 p.

2. Haralambie, Gh., Biochimie si sport. Bucuresti, Editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport, 1966, 232 p.

3. Talaban, M-D.; Rinderu, T., Gheorghe Haralambie sau varsta de aur a biochimiei sportului. In: Conferinta Stiintifica Internationala dedicata celei de-a 80-a aniversari a ANEFS, Bucuresti, 15 iunie, 2002.

4. Urhausen, A.; Kindermann, W., Current markers for the diagnosis of overtraining syndrom in the practice of training. In: Deutsche Zeitschrift fur Sportmedizin, 51, 7+8, 2000, p.232.

5. Williams, C.; Delvin, J.T., Alimentatie, nutritie si sport de performanta. Bucuresti, MTS-CCPS, 2000, p.148-152.

6. Enciclopedia educatiei fizice si sportului. (sub coordonarea Nicu, Alexe), Bucuresti, Ed. Aramis, 2002 (sub tipar).

7. Lucrari romanesti de medicina a educatiei fizice si sportului. Material bibliografic si documentar 1830-1965. (Sub ingrijirea Fl., C., Ulmeanu), Bucuresti, Ed. A II-a, Ed. Consiliului National pentru Educatie Fizica si Sport., 1969, 746 p.

Abstract

ANEXA

(Lista cartilor, revistelor si articolelor stiintifice)

Lista cartilor publicate

Cerny, F. J.; Haralambie, Gh., Exercise-induced loss of muscle enzyme.In: (Knuttgen, H.G. et al. (ed.)) Biochemistry of exercise, Champaign, Ill., Human Kinetics Publishers, 1983, p. 441-446.

Haralambie, Gh., Einfuehrung in die Sportbiochemie. Berlin, Bartels & Wernitz, 1982, 150 p.

Haralambie, Gh., Electrolytes, trace elements and vitamins in exercise. In: (di Prampero, P.E., and Poortmans, J. (eds.)) Physiological chemistry of exercise and training, Basel, 1981, p. 134-152.

Haralambie, Gh.; Berg, A.; Huber, G., Biochemical and heart rate changes after a skiing race in 8 to 9 years old boy. In: Frontiers of activity and child health, (Lavallee, H.; Shephard, R.J. (ed.)), Quebec, Editions du Pelican, 1977, p. 347-354.

Haralambie, Gh., Stoffwechselveraenderungen nach Langdauernder koerperlicher Belastung beim Menschen. Cologne, Deutsche Sporthochschule, 1975, 89 p.

Haralambie, Gh., Biochemical changes in blood (at rest) induced by exercise and trening, References Values. In Human Chemistry G, Siest (Ed), 1973, p. 243.

Keul, J.; Haralambie, Gh., Adaptation of metabolism in sport. In: Scientific view of sport: perspectives, aspects, issues (Grupe, O. et al.), Berlin, Springer-Verlag, 1972, p. 241-249.

Haralambie, Gh., Biochimie si sport. Bucuresti, Ed. UCFS, 1966, 232 p.

Lista revistelor in care a publicat Gh. Haralambie in perioada 1964-1982

European journal of applied physiology

International journal of sports medicine

Leistungssport

Medicine and science in sports

Revue mediterraneenne des sciences medicales

Nutrition and metabolism

Journal of sports medicine and physical fitness

Sportarzt und sportmedizin

Schweizerische Zeitschrift fuer Sportmedizin

Clinica-chimica-acta

Medizinische Welt

Acta Paediat. Scand. Suppl.

Experimentia

Medicine and Sport

Bruxelles-Medical

Med. Educ. Phys

Acta Biol. Med. German

Articolele publicate in strainatate

( SPORTDISCUS; INTERNET; EXTRASE)

Ketelsen, U.P.; Schmidt, D.; Beckmann, R.; Haralambie, Gh., Kearns Sayre Syndrom. Primary a Mitochondriopathy?. In: Developm. Ophthal., 6, 1982, p. 118-137.

Boehmer, D.; Ambrus, P.; Szoegy, A.; Haralambie, Gh., Chondropathia patellae des jugendlichen Sportlers (Patella injuries in athletic youths.). Therapiewoche, 32 (41), 1982, p. 4897-4901.

Haralambie, Gh.; Eder, K., Ergebnisse physiologischer Untersuchungen waehrend des deutschen B-Jugend-Endspiels. (Results of physical examinations during a German adolescents' B team final.). Lehre und Praxis des Handballspiels, 4(2), 1982, p. 35-36.

Haralambie, Gh.; Hoffmann, E., Neuromuskulaere Erregbarkeit und Kontraktilitaet der Rumpfmuskulatur bei Schwimmerinnen und Nichtschwimmerinnen. (Neuromuscular excitability and contractility of the trunk muscles in swimmers and non-swimmers.), In: Leistungssport, 12 (2), 1982, p. 134-140.

Haralambie, Gh.; Hoffmann, E., Neuromuskulaere Erregbarkeit und Kontraktilitaet der Rumpfmuskulatur bei Schwimmerinnen und Nichtschwimmerinnen. (Neuromuscular excitability and contractility of the trunk muscles in female swimmers and non-swimmer.),In: Schwimmtrainer, 25/26/27, 1982, p. 58-64.

Haralambie, Gh.; Eder, K., Stoffwechseluntersuchungen bei Handballspielern. (Studies of the metabolism of handball players.), Leistungssport, 11 (3), 1981, p. 228-232.

Haralambie, Gh.; Senser, L.; Sierra-Chavez, R., Physiological and metabolic effects of a 25 km race in female athleties . In: European journal of applied physiology, 47(2), 1981, p. 123-131.

Haralambie, Gh., Serum zinc in athletes in trening. In: International journal of sports medicine, 2 (3), 1981, p. 135-138.

Schmidtbleicher, D.; Haralambie, Gh., Changes in contractile properties of muscle after strength training in man. In: European journal of applied physiology, 46 (3), 1981, p. 221-228.

Haralambie, Gh.; Marx, S., Untersuchungen ueber den Karotinoid Spiegel im Serum von Leistungssportlern. (Carotenoid level in the serum of high performance athletes.), In: Deutsche Zeitschrift fuer Sportmedizin, 31(3), 1980, p. 73-74.

Haralambie, Gh.; Senser, L., Metabolic changes in man during long-distance swimming. In: European journal of applied physiology, 43 (2), 1980, p. 115-125.

Pfleger, H.; Stocker, K.; Pabst, H.; Haralambie, Gh., Sportmedizinische Untersuchungen an Schachspielern der Spitzenklasse. (Sports medical examination of top class chess players.), In: Muenchener medizinische Wochenschrift, 122 (28), 1980, p.1041-1044.

Haralambie, Gh.; Buhner, N., Effects of frubiasic calcium intake on the neuro-vegetative reaction of athletes during rest. In: Muenchener medizinische Wochenschrift, 122 (28), 1980, p. 1041-1044.

Haralambie, Gh.; Berg, A., Changes in physiologic and biochemical values following exertion test in women with and without calcium substituti.In: Medizinische Welt, 30 (34), 1979, p. 1233-1238.

Haralambie, Gh.; Eder, K., Changes in metabolism during a handball game. In: Leistungssport, 9 (4), 1979, p. 248-253.

Poortmans, J.R.; Haralambie, Gh., Biochemical changes in a 100 km run: proteins in serum and urine. In: European journal of applied physiology, 40 (4), 1979, p. 245-254.

Haralambie, Gh., Biochemical and blood changes after a 3000m. swimming competition. In: Leistungssport, 9 (1), 1979, p. 53-56.

Keul, J.; Haralambie, Gh.; Bruder, M.; Gottstein, H. J., Effect of weight lifting exercise on heart rate and metabolism in experienced weight lifters.In: Medicine and science in sports, 10 (1), 1978, p. 13-15.

Haralambie, Gh., Activite des enzymes du metabolisme du lactate dans le muscle squelettique de l' homme normal et entraine. In: Revue mediterraneenne des sciences medicales, 1978, (9), p. 30-32.

Van-Dam, B; Haralambie, Gh., Changing of some biochemical parameters caused by sportspecific stress in fencing. In: Leistungssport, 7 (4), 1977, p. 285-292.

Haralambie, Gh.; Van-Dam, B., Research on the state of vitamins and electrolytes of top level female fencers. In: Leistungssport, 7 (3), 1977, p. 214-219.

Kindermann, J. K. W; Haralambie, Gh., Physical exercise and its potential interaction with pharmacologically active agents. In: Proceedings - International Congress on Physical Activity Sciences, Quebec City, Vol. 1, 1976, p. 185-217.

Haralambie, Gh., Vitamin B status in athletes and the influence of riboflavin administration on neuromuscular irritability.In: Nutrition and metabolism, 20 (1), 1976, p. 1-8 .

Haralambie, Gh.; Keul, J.; Theumert, F., Changes in serum proteins, iron and copper in swimmers before and after altitude training. In: European journal of applied physiology, 35 (1), 1976, p. 21-31.

Haralambie, Gh.; Cerny, F. J.; Huber, G., Serum enzyme levels after bobsled racing. In: Journal of sports medicine and physical fitness, 16 (1), 1976, p. 54-56.

Kindermann, J. K. W.; Haralambie, Gh., Physical exercise and its potential interaction with pharmacologically active agents. In: Proceedings - International Congress on Physical Activity Sciences, Vol. 1, Quebec City, 1976, p. 185-217.

Haralambie, Gh., Biochemical serum values of 12-13 year old children after a race over 10km.. In: Leistungssport, 6 (6), 1976, p. 454-459.

Haralambie, Gh.; Berg, A., Serum urea and amino nitrogen changes with exercise duration. In: European journal of applied physiology, 36 (1), 1976, p. 39-48.

Haralambie, Gh., Vitamin B status in athletes and the influence of riboflavin administration on neuromuscular irritability. In: Nutrition and metabolism, 20 (1), 1976, p. 1-8.

Haralambie, Gh.; Heiter, O., Magnesiumkoncentration in Schweib nach Korperlicher Belastung. In: Sportarzt und sportmedizin, 27, 1976, p. 229-232

Haralambie, Gh.; Keul, J.; Baumgartner, A.; Winker, K.; Bauer, G., Effect of a multivitamin-electrolyte-granulate on the electrodermal reflex and on neuro-muscular excitability during extended periods of physical work. In: Schweizerische Zeitschrift fuer Sportmedizin, 23 (3), 1975, p. 113-128.

Haralambie, Gh., Changes in electrolytes and trace elements during long-distance exercise.In: Proceedings – International symposium on biochemistry of exercise, Basel, 1975, p. 340-351.

Haralambie, Gh.; Cerny, F.-J., Changes in serum lysozyme activity with physical exercise.In: Clinica-chimica-acta, 55 (2), 1974, p. 217-224.

Keul, J; Haralambie, Gh.; Winker, K.-H; Baumgartner, A; Bauer, G, Effect of a multivitamin - electrolyte - granulate on blood circulation and metabolism in protracted effort. In: Schweizerische Zeitschrift fuer Sportmedizin, 22 (4), 1974, p. 169-184.

Keul, J.; Haralambie, Gh.; Arnold, T.; Schumann, W., Heart rate and energy-yielding substrates in blood during long-lasting running.In: European journal of applied physiology, 32 (4), 1974, p. 279-289.

Keul, J.; Haralambie, Gh; Trittin, G., Intermittent exercise: arterial lipid substrates and arteriovenous differences. In: European journal of applied physiology, 32 (4), 1974, p. 279-289.

Haralambie, Gh., Neuromuscular irritability and serum creatine phosphate kinase in athletes in training. In: Internationale Zeitschrift fuer angewandte Physiologie, 31(4), 1973, p. 279-288.

Haralambie, Gh., Biochemical changes in blood (at rest) induced by exercise and trening. References Values In Human Chemistry G., Siest (Ed), 1973, p. 243.

Kindermann, W; Haralambie, Gh.; Kock, J; Keul, J., Acid-base equilibrium and lactate level in the arterial blood of rowers following Olympic Games. In: Medizinische Welt, 24, 1973, p. 1176-1178.

Haralambie, Gh., Muscular Metabolism. In: Acta Paediat. Scand. Suppl., 217, 1971, p. 127-131.

Haralambie, Gh.; Keul, J., Serum glycoprotein levels in athletes in training. In: Experimentia, 26, 1970, p. 959-960.

Haralambie, Gh.; Jeflea, G., Tableau biochimique serique chez la femme sportive. In: Medicine and Sport, 3, 1969, p. 328 –332.

Haralambie, Gh., Serum glycoproteins and physical exercise. In: Clin. Chim. Acta, 26, 1969, p. 287-291.

Haralambie, Gh.; Partheniu, Al., Uber Beziehungen der Herzfrequenz zu neurodynamischen und metabolischen Steuerungsgroben bei Sportlen. In: Sportarzt und Sportmedizin, 3, 1969, p. 93-106.

Haralambie, Gh.; Jeflea, G., Rapport entre le taux sanguin d'acide sialique et les traumatismes musculo-tendineux des sportifs. In: Bruxelles-Medical, 6, 1968, p. 363-369.

Haralambie, Gh.; Muresan, I., Le tableau biochimique en relation avec l'activite sportive dans le pentathlon. In: Med. Educ. Phys. Sport., 41:141, 1967.

Haralambie, Gh., Le dosage des glycoproteines dans l'investigation de laboratoire du sportif. In: Schweiz. Z. Sportmed., 15:41, 1967.

Partheniu, Al.; Haralambie, Gh.; Chiriac, D., Beobachtungen uber den biologischen Zusrand der rumanischen Basketballspoelerinnen vor Beginn der Europameisterscheften 1964. In: Sportarzt u. Sportmed., 18:161, 1967.

Ulmeanu, Fl.; Haralambie, Gh., La recuperation apres l'effort physique: manifestations hormonales. In: apuntes med. Deport., 4:103, 1967.

Haralambie, Gh., Valeurs biochimiques seriques et syndrome de suprasollicitation chez le sportif.. In: Acta biol. Med. German, 17:34, 1966.

Haralambie, Gh.; Jeflea, G., Indices biochimiques du serum et la recuperation apres l'effort physyque.In: Z angevw. Physiol., 20, 515, 1965.

Haralambie,Gh., La valeur de cetraines constantes biochimiques du serum chez les

sportifs en regime d'entrainement intense. In: Acta biol.med. german., 13: 30, 1964.

Articolele publicate in tara

Haralambie, Gh., Valori biochimice in ser la copiii de varsta scolara care practica sportul. In: Cultura Fizica si Sport, nr.1/1965, p.37 - 39.

Ulmeanu, C., FL.; Partheniu, AL.; Haralambie, Gh.; Mureseanu, I., Influenta acidului glutamic asupra adaptarii la efort. In: Primul Congres European de medicina sportiva, Praga, 1965, p. 491 - 495.

Haralambie, Gh., Unele caracteristici biochimice ale "starii de suprasolicitare" la sportivi. In: Conferinta de medicina sportiva, Timisoara, 1965.

Dragan, I.; Hralambie, Gh., Cercetari asupra unor reactii ale organismului sportivilor in timpul schimbarilor de mediu. In: Congresul international de medicina sportiva, Tokio, 1964, p. 202.

Haralambie, Gh., Eliminarea de tirozina in timpul efortului fizic. In: Medecine Education Physique et Sport, nr.5/1964, p.325 - 331.

Haralambie, Gh., Date asupra metabolismului unor aminoacizi in efortul fizic. In: Cultura Fizica si Sport, nr.2/1964, p.53 - 57.

Haralambie, Gh., Observatii privind modificarile serice la sportivii de performanta dupa eforturi mari. In: Conferinta de M.C.F., Bucuresti, 1963.

Haralambie, Gh., Modificari tardive ale proteinemiei in efortul fizic. In: Conferinta de M.C.F., Bucuresti, 1963.

Haralambie, Gh., Unele posibilitati de control biochimic al pregatirii jucatorilor de fotbal. In: Cultura Fizica si Sport, nr.1/1963, p.28 - 32.

Dragan, I.; Haralambie, Gh., Modificari fiziologice si biochimice dupa o proba de 400m inot la tinerele fete. In: Cultura Fizica si Sport, nr.2/1963, p.10 - 13.

Ciobanu, Cornelia; Haralambie, Gh.; Alexandrescu, Teodora, Indici de dezvoltare fizica la elevii din capitala. In: Conferinta de M.C.F., Bucuresti, 1963.

Alexandrescu, Teodora; Ciobanu, Cornelia; Haralambie, Gh., Indici de dezvoltare fizica la elevii unei scoli de ucenici din Bucuresti. In: Conferinta de M.C.F., Bucuresti, 1963.

Haralambie, Gh., Reactia uroroseinei in efortul fizic. In: Studii si cercetari de biochimie, nr.5/1962.

Haralambie, G., Procedeu simplificat al reactiei Donaggio; Influenta vitaminei C. In: Conferinta de M.C.F., Bucuresti, 1960 ; Cultura Fizica si Sport, nr.1/1961, p.36 - 40.

Haralambie, G.; Chertes, E.; Alexandrescu, Th., Rezultatele cercetarii privind efectele imediate ale practicarii pauzei de gimnastica in productie. In: Cultura Fizica si Sport, nr.2/1961, p.41 - 45.

Haralambie, G., Observatii asupra modificarilor echilibrului acidobazic in efort. In: Sesiunea stiintifica I.C.F., Bucuresti, 1959 ; Cultura Fizica si Sport, nr.1, 1960, p. 13 - 16.

Haralambie, G., Cercetari biochimice in problema specializarii timpurii la inot fete.In: Cultura Fizica si Sport, nr.2/1960, p. 80 - 85.

Haralambie, G., Microdeterminarea rapida a pH-ului in unele lichide biologice. In: Sesiunea stiintifica I.C.F., Bucuresti, 1959.

Haralambie, G., Despre cercetarea stiintifica in biochimia sportului. In: Cultura Fizica si Sport, nr3/1958, p. 220 - 230.

Petrovici, C.; Haralambie, G., Unele modificari biochimice in efort. In: Sesiunea stiintifica I.C.F., Bucuresti, 1958, p 29.

Haralambie, G., Modificari biochimice in organismul boxerilor. In: Cultura Fizica si Sport, nr.1, 1957, p. 12 -17.

Haralambie, G., Observatii asupra mecanismelor biochimice ale oboselii in sport. In: Sesiunea stiintifica I.C.F., Bucuresti, 1957.

Popovici, C.; Haralambie, G., Cercetari asupra modificarilor biochimice in cursul antrenamentului la boxeri. In: Note si cercetari stiintifice din domeniul culturii fizice, vol. 1, Bucuresti, Editura tineretului - C.F.S., 1956, p. 49 - 51.