CONTRIBUTII PRIVIND PREGATIREA DE FORTA A JUNIORILOR LA SPRINT

Conf.univ.dr. PREDA LIVIU

Univ. Politehnica Bucuresti

Departamentul Educatie fizica si sport

• Cuvinte cheie: efort anaerob lactacid, efort anaerob alactacid, juniori, forta, sprint
• Rezumat
• Aceasta lucrare se doreste a fi o valorificare a experientei personale dobandita, in mod nemijlocit, in procesul de pregatire al juniorilor pentru probele de sprint si garduri.

Punctul nostru de plecare se leaga de convingerea ca in ceea ce priveste pregatirea de forta a viitorilor sprinteri se fac doua mari erori:

- nu se respecta prioritatile privind dezvoltarea diferitelor forme de manifestare a fortei, in general, si in raport cu specificul probelor de sprint;

- se face abuz de utilizarea unor incarcaturi care nu sunt in concordanta cu nivelul de dezvoltare morfologica si functionala a respectivilor juniori in raport cu varsta.

In contextul discutiei privind termenul de "rapiditate" (D.Harre, M. Hauptman 1987), se avanseaza conceptul de forta rapida care are componente atat de rapiditate, cat si de forta, aflate in raport una cu alta si care se conditioneaza.

Forta rapida se caracterizeaza prin capacitatea pe care o are sistemul neuromuscular de a invinge rezistenta cu cea mai mare viteza de contractie posibila (D. Harre, 1976; Frey, 1977).

In practica atletismului, cei doi termeni "forta exploziva" si "detenta" pe baza optiunii practicienilor au fost utilizati cu decenii in urma, acordandu-se preferinta "detentei", in cazul sariturilor si "forta exploziva" in cazul aruncarilor, dar fenomenul este unic.

Prezentam, ca argumente in favoarea afirmatiilor de mai sus, unele definitii din literatura de specialitate:

Dupa Z. Dragomir (1958), "detenta este o actiune de desprindere a atletului de la sol ... calitate complexa care cere imbinarea fortei si vitezei cu dexteritatea de a indrepta actiunea in directia optima, intr-un mod cat mai coordonat".

Detenta reprezinta "calitatea de a dezvolta maximum de forta musculara in minimum de timp, cand acesta tinde spre zero" (E. L. Bran, 1964).

"Punerea fulgeratoare in actiune a muschilor extensori ai picioarelor care pot da acea forta magica capabila sa inalte trupul in aer" (V. Kuznetov, 1975).

"Cea mai mare crestere de forta, in timpul cel mai scurt posibil" (Weineck, 1993).

Ar mai putea fi prezentate si alte variante, dar le consideram pe cele de mai sus suficiente pentru incercarea de a delimita, mai mult sau mai putin formal, cei doi termeni: "forta exploziva" si "detenta", dar fara pretentia de a lamuri problema definitiv, nedispunand de suficiente date obiective.

Obiectivele cercetarii

Experimentarea unui sistem de mijloace adecvat prioritatilor privind pregatirea de forta a juniorilor la sprint.

Elaborarea unui model de pregatire orientativ pentru dezvoltarea fortei la sprinterii juniori.

Sarcinile cercetarii

Masurarea principalilor indicatori somatici ai subiectilor din esantionul de experiment, prelucrarea, analiza si raportarea lor la un model international.

Determinarea si analiza nivelului initial de pregatire fizica, cu accent pe pregatirea de forta (forta rapida si detenta).

Experimentarea unui sistem de mijloace privind pregatirea de forta a juniorilor sprinteri.

Stabilirea continutului si parametrilor modelului de pregatire de forta pentru juniori la sprint.

Ipotezele cercetarii

• Daca pregatirea juniorilor pentru sprint este orientata spre dezvoltarea calitatilor de forta rapida si detenta, se va obtine o ameliorare a performantei.
• Cresterea vitezei de accelerare si vitezei maxime este posibila daca, in pregatirea juniorilor pentru sprint, prioritatea cade pe dezvoltarea calitatilor de forta rapida si detenta.

Organizarea cercetarii

Experimentul a cuprins perioada anilor 1994, 1995 si 1996, in fiecare an cu incepere de la 1 octombrie, pe durata a 9 ½ luni.

Anul de pregatire a avut o structura biciclica, dictata de existenta celor doua perioade competitionale (sala, aer liber), dupa cum rezulta din schema de mai jos:

Tabelul 1    Structura anului de pregatire

Subiecti si metode

5.1. Subiectii cercetati

Esantionul de experiment a fost ales dintr-un numar de peste 150 subiecti, majoritatea avandu-si "originea" in anul in care au fost selectionati ca incepatori, respectiv 1988, 1989 si 1990. Selectia a fost facuta de noi si colaboratori.

In lotul experimental, au fost cuprinsi juniori aflati in al doilea an de juniorat II, respectiv la implinirea varstei de 17 ani, cu un an inainte de a trece in categoria juniori I, an hotarator pentru stabilirea definitiva a specializarii pe probe, in cazul nostru alergari de sprint sau alergari de garduri, aceasta si dupa caracteristicile somatice.

In debut, esantionul s-a caracterizat printr-un nivel de pregatire relativ omogen, urmare a unei selectii exigente.

Probele in care s-au specializat subiectii respectivi: alergari de sprint sau alergari peste garduri.

 5.2. Metode si tehnici utilizate

5.2.1. Sistemul probelor de control

Dupa cum rezulta din tabelul de mai jos, sistemul este constituit din: 3 indicatori somatici; 6 probe de forta rapida si detenta; 5 probe de viteza (viteza de accelerare si viteza maxima).

   Tabelul 2    Probele de control

Se mai adauga performantele de la proba de concurs (100 m plat; 110 m garduri – in aer liber; 60 m plat; 60 m garduri – in sala), realizate in competitii oficiale.

5.2.2. Administrarea probelor de control si prelucrarea datelor

 Datele antropometrice au fost inregistrate intr-o singura etapa la inceputul experimentului. Masuratorile s-au efectuat la Policlinica pentru sportivi Vitan, calculandu-se si indicele de nutritie Quetlet.

 Probele de forta si viteza au comportat doua/trei inregistrari: initiale, intermediare si finale.

 Masuratorile au fost efectuate: pentru distante cu ruleta metalica; timpii pentru probele de alergari cu cronometraj electronic manual (sec si 1/100 sec), iar detenta pe verticala cu aparatul "mecanograf".

 Datele rezultate din masuratori au fost prelucrate statistic calculandu-se urmatorii indicatori de tendinta si dispersie:

- amplitudinea (max - min);

- media aritmetica ()

- abaterea standard (S)

- coeficientul de variabilitate (Cv%).

• Pentru compararea si analiza datelor antropometrice, s-au utilizat tabele statistice ale Institutului de Igiena si Sanatate Publica (I.I.S.P/1985) si un tabel statistic cu datele antropometrice ale atletilor participanti la ultimele 7 editii al J.O., la probele de sprint si garduri.

 5.3. Modele de pregatire

In triunghiul de mai jos, in ordinea de la baza spre varf, se prezinta prioritatile si ponderea formelor de pregatire de forta a juniorilor la sprint, in general, model care trebuie adaptat la categoriile de varsta.

Graficul 1 Modelul pregatirii de forta - sprint

  Graficul 2  Ciclul anual de pregatire juniori II

Date/ Perioade

Oct.

Nov

Dec

Ian

Feb

Mar

April

Mai

Iunie

Iulie

Aug

Sep.

Calendarul

Conc. sala

Comp. Nat sala

Conc. ser liber

Conc. aer liber

Comp. nat. aer liber

Dinamica nivelului de pregatire

Primele etape

Pregatitoare si precompetitionala

Cp

Cp

cv

cv

cv

D

C

R

Pregatitoare si precompetitionala

D

C

C

C

T

Orientarea pregatirii de forta

Acumulare

PC

T

Acumulare

PC

Tranzitie si reangrenare

Nr. saptamani

18

8

9

9

4

4

Legenda: D = descarcare

   R = refacere

   T = tranzitie

   PC = pregatirea competitiei majore

   Cv = competitie de verificare

   C = competitie majora

   Cp = concurs de pregatire

 Graficul 3  Planificarea pregatirii de forta

Etape		Oct					Nov				Dec					Ian				Feb				Mar				Apr				Mai					Iun					Iul				Aug				Sep
Nr. sapt.				5					4				5					4				4				4				4				5					5					4				4				4
	1
	2
	3
	4
	5
	6
	7

1. Fortificarea musculo-ligamentara si articulara:

- Se planifica cu pondere mare in prima parte a perioadei de acumulare, apoi se mentine.

2. Forta generala:

- Se planifica pe tot parcursul perioadelor de acumulare, cu pondere scazuta in celelalte etape.

3. Detenta si forta rapida:

- Se planifica pe tot parcursul intregului ciclu de pregatire.

4. Rezistenta in regim de forta rapida:

- Se planifica in a doua parte a perioadelor de acumulare.

5. Forta maxima prin coordonare intramusculara:

- Se planifica in perioada competitionala.

6. Forta maxima specifica:

- Se planifica in partea a doua a perioadelor de acumulare si in perioada competitionala.

7. Forta maxima prin hipertrofie:

- Se planifica in perioadele precompetitionale.

6. Tabele centralizatoare

Tabelul 6 Valorile medii pentru cele 5 probe de viteza timp (sec);viteza (m/sec) i(1); f (2)

Probe	10 m asj		20 m asj		30 m asj		10 m asj		20 m asj
	1	2	1	2	1	2	1	2	1	2
t	1.98	1.94	3.10	3.0	4.15	4.0	1.02	0.98	2.05	1.99
v	5.06	5.20	6.46	6.66	7.23	7.34	9.83	10.17	9.76	10.07

Legenda: t = timp

   v = viteza

   asj = alergare start de jos

 Scopul acestor date, prezentate sub aceasta forma, este doar asigurarea unei viziuni de ansamblu a carei diferentiere usureaza intelegerea demersului nostru experimental.

Tabelul 7 Indicatorii statistici obtinuti de subiectii testati, in sistemul probelor de control

Indicatori	Media	Abaterea standard	Coeficient variabilitate	Amplitudine	Media	Abaterea standard	Coeficient variabilitate	Amplitudine	Media	Abaterea standard	Coeficient variabilitate	Amplitudine
Probe		S	Cv%	W		S	Cv%	W		S	Cv%	W
	I n i t i a l				I n t e r m e d i a r				F i n a l
Inaltime (cm)	179	5	3.29	18
greutate (kg)	64.5	8.85	13.72	24
A (g/cm)	361	40	11	119
Lungime (cm)	256	16	6.75	55					274	13	5.4	48
Triplusalt (m)	7.58	0.44	5.80	1.50					7.82	0.41	5.24	1.50
Pentasalt (m)	12.93	0.51	4..2	1.60					13.38	0.60	4.7	1.90
Decasalt (m)	29.09	1.19	4	4.6					29.78	1.30	5	5
Inaltime verticala (cm)	54	6.4	12	25					63	6.5	10.2	24
Genuflexiuni/c.t. (sec)	9.70	0.98	10	3.00					9.48	0.96	10	2.80
10 m alerg. start de jos (sec)	1.98	0.13	6.56	0.45	1.98	0.13	5.55	0.35	1.94	0.11	5.67	0.4
20 m alerg. start de jos (sec)	3.10	0.14	4.51	0.5	3.05	0.11	3.6	0.4	3	0.09	3	0.3
30 m alerg. start de jos (sec)	4.15	0.19	4.57	0.6	4.12	0.16	3.88	0.55	4	0.16	4	0.55
10 m alerg. start lansat (sec)	1.02	0.06	5.88	0.2	1.02	0.06	5.88	0.25	0.98	0.06	6.12	0.25
20 m alerg. start lansat (sec)	2.05	0.13	6.34	0.35	2.04	0.11	5.39	0.4	1.99	0.11	5.52	0.35

Date antropometrice: testare initiala

Probe de forta:: testare initiala si finala

Probe de viteza: testare initiala, intermediara si finala

7. CONCLUZII

7.1. Concluzii cu caracter teoretic

 Mecanismele care stau la originea castigului de forta sunt foarte complexe si inca nu sunt complet elucidate.

 Forta se dezvolta in masura in care masa musculara creste odata cu varsta. Din acest punct de vedere, varful fortei se atinge in jurul varstei de 20 ani la femei si intre 20 si 30 ani la barbati.

 Ameliorarea capacitatii musculare este dependenta de maturizarea sistemului nervos. Multi dintre neuronii motori nu sunt mielinizati decat dupa atingerea maturitatii sexuale.

 Din punctul de vedere al contributiei fortei maxime la rezistenta care trebuie invinsa sprintul se situeaza dupa probele de aruncari si sarituri.

Existenta unui raport strans intre forta izometrica maxima si rapiditatea miscarii necesita trei explicatii :

 a) "forta izometrica maxima" in sensul ca numai prin contractia izometrica aplicata unei rezistente ce nu poate fi invinsa se manifesta forta maxima absoluta.

 b) rapiditatea miscarii depinde de nivelul fortei maxime in raport direct cu marimea rezistentei ce trebuie invinsa;

 c) in atletism, cel putin, forta maxima nu se dezvolta cu exercitii izometrice.

 Calitatea "forta-viteza" are o zona larga de manifestare, intre "forta maxima" si "viteza maxima".

Forta rapida, detenta si forta exploziva, ca forme de manifestare a calitatii "forta-viteza", nu sunt identice si se diferentiaza in raport cu "puterea" dezvoltata.

7.2. Concluziile demersului experimental

Rezultatele obtinute au confirmat ipotezele cercetarii.

Dezvoltarea fortei maxime nu a constituit o sarcina prioritara.

Orientarea pregatirii de forta, cu prioritate in directia dezvoltarii fortei rapide si a detentei si sistemul de mijloace administrat, a condus la imbunatatirea performantelor subiectilor la toate probele de control de forta si de viteza.

Intre probele de forta (detenta si forta rapida) si cele de viteza (accelerare si viteza maxima), corelatia statistica este puternic semnificativa. Astfel, dintr-un total de 25 corelatii, in 23 de cazuri coeficientii calculati depasesc valoarea pragului critic la p=0.01, pragul critic cel mai sever.

Pe baza experientei personale privind pregatirea de forta a juniorilor pentru sprint ca si pe baza rezultatelor obtinute pe parcursul si finalul demersului experimental, efectuat la juniori in varsta de 17 ani, sugeram aplicarea in procesul de pregatire de forta a juniorilor a urmatoarelor modele cadru pe varste si stadii de pregatire.

 Graficul 4 Juniori, categoria a III-a ( 14-15 ani)

Stadiul de pregatire: Pregatire poliatletica cu orientare pentru sprint.

JUNIORI, CATEGORIA A-II-A (16-17 ani)

 Stadiul de pregatire: Continuarea, cu pondere in scadere a pregatirii poliatletica si promovarea progresiva a specializarii pentru sprint.

 Pentru juniorii de 16 ani, se adapteaza un model de pregatire de forta de tranzitie de la modelul graficului nr. 4 la modelul reprezentat in cadrul graficului nr. 5 , dupa caz.

Juniori, 17 ani

Graficul 5 Orientarea pregatirii de forta : pregatire musculara multiforma

JUNIORI, CATEGORIA I (18-19 ani)

Graficul 6 Stadiul de pregatire : Specializare sprint scurt

Orientarea pregatirii de forta: pregatire musculara specifica

x

x x

Dupa trecerea in categoria seniori, orientarea pregatirii de forta va fi :

 - dezvoltarea acesteia, in permanent in forta maxima specifica.

 Cercetarea noastra deschide perspectiva experimentarii eficacitatii acestor modele stadiale, cu tehnici de inregistrare si prelucrare moderne, de care noi nu am dispus si elaborarea pe aceasta baza a unui sistem coerent privind pregatirea de forta a juniorilor pentru sprint.

Abstract

Contributions to strength training of juniors in sprint.

 The present article that wants to turn to good account personal experience, directly acquired, in the process of junior training for sprint and hurdle events.

Starting from this, approaching a superior plan and experimental way of strength training (rapid strength and start) of juniors is a very important aspect for the strength expectation and development of future sprinters having in mind the present value level of junior sprinters in the world.

Our starting point is our belief that two great mistakes have been made concerning strength training of future sprinters:

• - priorities in the development of different forms of strength manifestation in comparison with the specific character of sprint events have not been observed;
• - misuse of some charges that have not been in accordance with the level of the physiological and functional growth as against age.

 Having the results both during the experiment and at the end of it, three age and training stage types were observed: Junior III – 14- 15 years old, Junior II – 16-17 years old and Junior I – 18-19 years old.

Bibliografie

ARDELEAN, T.; PLOCON, E.;TANASESCU, M., Problematica dezvoltarii, studiu privind

 dezvoltarea spiritului la juniori si particularitatile antrenamentului de sprint la juniori I.,

 Bucuresti, Ed. I.E.F.S, 1988

ARDELEAN, T.; PLOCON, E.; STOICA, M., Date preliminare privind evaluarea si

 perspectiva sprintului in Romania. In vol: Consfatuirea anuala a autorilor. Bucuresti, Ed.

 F.R.A., 1993

BILLAT, V., Psihologie et methodologie de l'eirtrenement. Paris, Ed. De Book Universite,

 Bruxelles, 1998

BOMPA, O.T., Power Training For Sport. Plyometrics for maximum power developement.

 Oakville - New York – London, Ed Mosaic Press, 1993

BRAN, E.L., Antrenarea fortei, din metodica antrenamentului. Bucuresti, Ed. I.C.F. 1964

DRAGOMIR, Z., Dezvoltarea detentei in antrenamentului atletic. Bucuresti, Ed. Tineretului,

C.F.S., 1958

EPURAN, M., Capacitatea de performanta depinde de capacitatea psihica.In: Revista E.F.S.,

 Bucuresti, nr. 6, 1979

HARRE, D., Antrenamentul fortei rapide (Traducere). In: Revista Scuola dello sport, Italia, nr. 5, 1986

LEGROS, L., La biochimie en service du sprinter. Sport Belgique, 1980.

PLOCON, E., Unele observatii privind numarul participantilor, varsta, inaltimea si greutatea

acestora in probele de atletism la J.O. 1984. In: Revista E.F.S., Bucuresti, nr. 6, 1985.

PREDA, L., Problema solicitarii in efortul de intensitate maximala, cu referire si la juniori.

Referat-teza de doctorat, 1995

PREDA, L., Masurarea si evaluarea capacitatii de viteza in conditii de teren si de laborator.

Posibilitatile de prognoza privind perspectiva sprintului junior. Referat-teza de doctorat,

1995.

PREDA, L., Solicitarea in antrenament. Bucuresti, Editura Printech, 2002

PREDA, L., Pregatirea de forta in antrenamentul de sprint la juniori. Bucuresti, Ed. Printech,

2002

WEINECK, J., Manuel d'antrainement. Paris, Ed. Vigot, 1983/1993