Reprezentarea mentala

aplicata in antrenament la o echipa de volei fete

 Lector univ. Flavia Rusu

FEFS, Cluj-Napoca

 Cuvinte cheie: psihologia sportului, reprezentare, volei

 Introducere

• Reprezentarile miscarilor au un caracter complex – vizual, kinestezic, proprioceptiv, de orientare si de echilibru. Folosirea cuvantului in declansarea reprezentarilor si mai ales in derularea lor face parte din functia reglatorie a limbajului. La aceasta se adauga in anumite conditii functia persuasiva, sugestiva a acestuia. Conceptul actual de antrenament mental nu se limiteaza la repetarea miscarilor in reprezentare, ci cuprinde o gama mult mai larga de metode si tehnici "mentale" construite pe baza mecanismului ideomotor al reprezentarilor si pe functiile limbajului.
• Pentru a demonstra eficienta reprezentarii mentale, specialistii utilizeaza trei categorii de date: cele obtinute in urma unor marturisiri ale sportivilor, studiile de caz si experimentele stiintifice. Weinberg (1995) citeaza studiile realizate de Feltz&Landers (1983), Richardson (1976) Weinberg (1981) s.a. care au demonstrat experimental contributia reprezentarilor mentale la imbunatatirea performantei motrice. 
• Limitele contributiei reprezentarii mentale sunt determinate de doi factori: natura sarcinii si nivelul calitatilor pe care le poseda sportivul. Feltz&Landers, citati de Weinberg, subliniaza in contextul teoriei invatarii simbolice ca sarcinile care implica majoritatea componentelor cognitive beneficiaza in mod deosebit de reprezentarea mentala. De asemenea, sportivul poate sa-si imbunatateasca precizia temporala si spatiala a actiunilor sale. Feltz&Landers (1983) au demonstrat, experimental, ca practicarea cu regularitate a reprezentarii mentale contribuie la insusirea corecta a actiunilor, din punct de vedere tehnic, in cazul sportivilor mai putin experimentati si la imbunatatirea maiestriei tehnice in cazul in care este folosita de sportivi maturi si cu un inalt nivel al performantelor.

• Am aplicat tehnica reprezentarii mentale in antrenamentele echipei de volei junioare C.S.S. Unirea Cluj-Napoca, formata din 14 jucatoare cu varste cuprinse intre 15 si 17 ani, in perioada noiembrie 2001 – martie 2002.
• Ne-am propus verificarea urmatoarei ipoteze:
• Prin folosirea reprezentarii mentale, se realizeaza cresteri semnificative ale nivelului tehnic si de eficienta ale unor actiuni din cadrul jocului, in cazul nostru al serviciului si al preluarii din serviciu.
• Intr-o prima etapa am realizat cunoasterea colectivului de sportive prin participarea la antrenamente si meciuri. De asemenea, am realizat evaluarea lor din punct de vedere psihologic prin aplicarea chestionarelor de personalitate Eysenck-EPQ si Goldberg-GBF, TIM-Check&Buss si SE-Rosemberg. Am pus la curent profesorul-antrenor cu tehnicile specifice ale reprezentarii mentale si impreuna am stabilit etapele pe care urma sa le parcurgem in studiul nostru.
• Premisele de la care am plecat si care au fost prezentate sportivelor au fost urmatoarele:
• Ø Sportivele trebuie sa-si asume o responsabilitate mai mare in procesul de antrenament.
• Ø Constiinta propriei valori ca persoana este esentiala.
• Ø Calitatile psihice necesare obtinerii succesului care pot fi invatate.
• Ø Dezvoltarea acestor calitati se face prin pregatire sistematica.
• Reprezentarea mentala s-a referit la doua actiuni ale jocului, serviciul si preluarea din serviciu. Am ales aceste actiuni din motive care tin, pe de o parte, de importanta acestora in economia jocului de volei actual, iar pe de alta parte, pentru ca am considerat ca aceste actiuni se preteaza cel mai usor la evaluare si prelucrare statistica. Din motive de organizare au fost inregistrate si prelucrate statistic doar actiunile de serviciu, desi au fost vizate ambele actiuni.
• Primul scop pe care ni l-am propus a fost acela de a creste gradul de constientizare a perceptiilor senzoriale. Imaginile pe care sportivele urmau sa le foloseasca erau cele formate pe baza experientei proprii. Cu cat sportivele vor vedea mai bine, vor auzi si vor simti mai puternic senzatiile, cu atat vor putea constientiza mai bine emotiile si starile lor, iar imaginile mentale pe care si le vor fabrica vor fi mai vii, mai clare. Pentru aceasta, am alocat o perioada de 3 saptamani in care de trei ori pe saptamana timp de 20 de minute, la sfarsitul antrenamentului, dupa exercitiile de relaxare sportivele erau rugate sa se imagineze executand actiunile vizate: serviciul, respectiv preluarea in conditii diverse.
• Sportivelor li s-a indicat sa acorde atentie unor detalii, precum pozitia corpului, miscarea bratelor, blocarea articulatiei cotului in momentul lovirii mingii si sa incerce sa adauge si o serie de perceptii vizuale, auditive, kinestezice cum ar fi: zgomotul produs de lovirea mingii, lumina din sala, senzatia de usoara usturime din momentul contactului cu mingea la preluare etc.
• In urmatoarea etapa, am introdus in program repetarea mentala a executiei serviciului in conditii de joc, iar obiectivul nostru a fost acela de a creste gradul de intensitate a imaginilor mentale. Pentru asta, pe langa exercitiile de repetare a actiunii de joc, sportivele au fost rugate sa incerce sa-si aminteasca cu multe amanunte anumite experiente sau locuri pe care le considerau importante pentru ele.
• In legatura cu repetarea mentala a actiunilor li s-a cerut sa se imagineze executand aceste actiuni in diferite situatii: cand echipa este in avantaj, la final de set, atunci cand este condusa si in situatia in care greseala ar duce la pierderea setului sau meciului, in sala de antrenament obisnuita sau in alte sali unde au jucat etc.
• Timp de 3 luni aceste tehnici au fost exersate de trei ori pe saptamana timp de 20 de minute (10 minute relaxare si 10 minute repetarea imaginilor mentale) la sfarsitul antrenamentului. S-a cerut, de asemenea, fiecarei sportive ca inaintea executiei propriu-zise a actiunii sa-si alcatuiasca un "ritual" inaintea executarii serviciului: cateva miscari la alegere pentru a atinge un grad mai mare de concentrare: lovirea mingii in podea, sau aruncarea mingii in aer si reprinderea ei, sa respire profund de doua-trei ori si abia apoi sa execute serviciul.
• Prin analizarea propriilor senzatii si cu ajutorul observatiilor realizate impreuna cu antrenorul echipei, am sugerat fiecarei sportive sa-si formuleze cateva "indicatii" personale pe care sa si le repete de cate ori simte nevoia sau dupa o executie nereusita. Aceste indicatii se refera la acel aspect din executie care este cunoscut ca deficitar in momentul respectiv. Formularile au fost concepute laconic si au incercat sa se armonizeze cu caracteristicile personale ale jucatoarelor.
• Saptamanal, la unul dintre antrenamente sportivele efectuau cate o serie de servicii si preluari care erau inregistrate pentru a monitoriza progresele, iar la finalul etapelor se executa o testare controlata care consta intr-un numar de 30 de servicii ( 2 serii a cate 15 servicii dirijate pe zone prestabilite) care erau inregistrate. A fost stabilita o scala de evaluare prin atribute, in felul urmator:
• Ø Serviciu excelent – actiune corecta din punct de vedere tehnic, dificil de preluat de catre adversar sau punct direct din serviciu;
• Ø Serviciu corect - actiune corecta din punct de vedere tehnic, care nu pune probleme serioase de preluare adversarului;
• Ø Serviciu gresit – actiune incorecta din punct de vedere tehnic, care duce la pierderea punctului de catre echipa.
• In etapa de perfectionare, repetarea imaginilor mentale s-a efectuat la fiecare antrenament inainte de se trece la executarea seriilor de serviciu si preluare din cadrul antrenamentului respectiv, imediat dupa efectuarea incalzirii, timp de 10 minute, fara relaxare. La fel ca si in prima parte a programului la una dintre lectii se inregistrau cele doua serii de servicii de control.
• Analiza rezultatelor
• S-au realizat cinci serii de testari ale actiunilor de joc care au fost prioritare, dar din motive tehnice au fost inregistrate doar actiunile de serviciu (vezi tabele statistice). Analiza acestor inregistrari evidentiaza faptul ca pe parcursul derularii programului sportivele au realizat un progres semnificativ: numarul de servicii cotate cu calificativul "Excelent" a crescut de la etapa la etapa ( T1-4,36, T2-5,63, T3-7,27, T4-8,90, T5-9,54). Daca la prima testare, la nivelul echipei, numarul de servicii excelente reprezenta doar 15% din totalul executiilor, la ultima testare acest procent a crescut la 32. De remarcat ca aceasta crestere semnificativa a eficientei serviciului s-a realizat prin scaderea la fel de semnificativa a numarului de servicii gresite (T1- 13,90, T2-11,90, T3-10,18, T4-8,81, T5-7,81), adica de la 46% la 25%, in timp ce numarul de servicii corecte a ramas aproape constant (T1-11,72, T2-12,45, T3-12,54, T4-12,09, T5-12,63). Prelucrarea statistica a datelor obtinute in urma inregistrarilor confirma diferentele semnificative si cresterea accentuata a gradului de stapanire a acestei actiuni de joc la nivelul intregii echipe.
• Analiza foilor de arbitraj ale meciurilor oficiale sustinute de echipa in perioada martie - aprilie 2002, comparativ cu cele din perioada octombrie-noiembrie 2001 a scos, de asemenea, in evidenta progrese semnificative.
• Aceste rezultate au fost confirmate si de performanta deosebita realizata de echipa CSS Unirea la cea mai importanta competitie la care a participat in anul 2002, adica castigarea turneului final al Campionatului National la categoria cadete si obtinerea titlului de campioana nationala.

Tabele statistice

Jucatoarea	T1 E	T2 E	T3 E	T4 E	T5 E	T1 C	T2 C	T3 C	T4 C	T5 C	T1 G	T2 G	T3 G	T4 G	T5 G
S. A	6	7	9	11	11	11	13	13	12	13	13	10	8	8	6
C. I	5	6	8	9	10	12	12	12	12	13	13	12	10	9	7
G. G	5	5	7	9	11	10	14	14	13	14	15	11	9	8	8
M.S	4	6	7	8	9	12	11	12	12	13	14	13	11	10	8
M.C.	5	7	8	9	11	13	12	13	11	14	12	11	9	9	6
C.C	6	7	9	10	10	11	11	12	13	12	13	12	11	8	8
S. A	4	5	8	9	9	10	13	10	12	12	16	12	12	9	7
F.D	6	7	8	9	11	11	13	12	11	12	13	10	9	8	9
C.A	3	5	6	9	9	12	13	13	12	13	15	12	11	9	8
B.S	4	4	6	9	8	13	12	14	13	12	13	14	10	9	8
P.A	3	5	7	8	9	13	14	14	12	13	14	11	9	9	9
M.I	3	5	6	9	8	12	12	12	12	11	15	13	11	9	8
Total	54	69	89	109	116	140	150	151	145	152	166	141	120	105	92

DATE STATISTICE DESCRIPTIVE – SERVICII EXCELENTE
Numarul testarii	T1	T2	T3	T4	T5
Mean	4,36	5,63	7,27	8,90	9,54
Standard Error	0,33	0,30	0,30	0,16	0,34
Median	4	5	7	9	9
Mode	5	5	8	9	9
Standard Deviation	1,12	1,02	1,00	0,53	1,12
Sample Variance	1,25	1,05	1,01	0,29	1,27
Kurtosis	-1,22	-1,13	-0,99	1,86	-1,30
Skewness	0,15	0,22	0,05	-0,15	0,11
Range	3	3	3	2	3
Minimum	3	4	6	8	8
Maximum	6	7	9	10	11
Sum	48	62	80	98	105
Count	11	11	11	11	11
Confidence Level (95,0I)	0,75	0,68	0,67	0,36	0,75
Date statistice DESCRIPTIVE - servicii corecte
Numarul testarii	T1	T2	T3	T4	T5
Mean	11,72	12,45	12,54	12,09	12,63
Standard Error	0,33	0,31	0,36	0,21	0,27
Median	12	12	12	12	13
Mode	12	12	12	12	13
Standard Deviation	1,10	1,03	1,21	0,70	0,92
Sample Variance	1,21	1,07	1,47	0,49	0,85
Kurtosis	-0,92	-0,85	0,56	-0,45	-0,44
Skewness	-0,43	0,14	-0,53	-0,12	-0,02
Range	3	3	4	2	3
Minimum	10	11	10	11	11
Maximum	13	14	14	13	14
Sum	129	137	138	133	139
Count	11	11	11	11	11
Confidence Level (95,0I))	0,74	0,69	0,81	0,47	0,62

• Date statistice servicii gresite
  Numarul testarii			T1				T2		T3		T4		T5
  Mean			13,90				11,90		10,18		8,81		7,81
  Standard Error			0,36				0,34		0,32		0,18		0,26
  Median			14				12		10		9		8
  Mode			13				12		9		9		8
  Standard Deviation			1,22				1,13		1,07		0,60		0,87
  Sample Variance			1,49				1,29		1,16		0,36		0,76
  Kurtosis			-0,91				-0,06		-1,38		0,41		0,77
  Skewness			0,20				0,21		0,15		0,02		-0,69
  Range			4				4		3		2		3
  Minimum			12				10		9		8		6
  Maximum			16				14		12		10		9
  Sum			153				131		112		97		86
  Count			11				11		11		11		11
  Confidence Level(95,0I))			0,82				0,76		0,72		0,40		0,58
  Anova: Single Factor – servicii excelente
  SUMMARY
  Groups	Count			Sum		Average		Variance
  6	11			48		4,363636		1,254545
  7	11			62		5,636364		1,054545
  9	11			80		7,272727		1,018182
  11	11			98		8,909091		0,290909
  11	11			105		9,545455		1,272727
  ANOVA
  Source of Variation	SS			df		MS		F		P-value		F crit
  Between Groups	207,9273			4		51,98182		53,14126		2,09E-17		2,557179
  Within Groups	48,90909			50		0,978182
  Total	256,8364			54
  Anova: Single Factor – servicii corecte
  SUMMARY
  Groups		Count			Sum	Average		Variance
  11		11			129	11,72727		1,218182
  13		11			137	12,45455		1,072727
  13		11			138	12,54545		1,472727
  12		11			133	12,09091		0,490909
  13		11			139	12,63636		0,854545
  ANOVA
  Source of Variation		SS			df	MS		F		P-value		F crit
  Between Groups		6,254545			4	1,563636		1,530249		0,207702		2,557179
  Within Groups		51,09091			50	1,021818
  Total		57,34545			54
  Anova: Single Factor – servicii gresite
  SUMMARY
  Groups		Count			Sum	Average		Variance
  13		11			153	13,90909		1,490909
  10		11			131	11,90909		1,290909
  8		11			112	10,18182		1,163636
  8		11			97	8,818182		0,363636
  6		11			86	7,818182		0,763636
  ANOVA
  Source of Variation		SS			df	MS		F		P-value		F crit
  Between Groups		260,9818			4	65,24545		64,31004		4,25E-19		2,557179
  Within Groups		50,72727			50	1,014545
  Total		311,7091			54

  Concluzii
• In urma aplicarii programului, s-a consemnat cresterea semnificativa a calitatii si eficientei la nivelul actiunilor de joc care au fost vizate in mod deosebit, adica serviciul si preluarea din serviciu. Este de remarcat ca aceasta crestere s-a realizat mai ales in cazul actiunilor cotate cu calificativul excelent, in dauna serviciilor gresite, cu pastrarea aproximativ in aceleasi limite a numarului de servicii corecte. In contextul actualelor prevederi ale regulamentului de joc prin care s-a eliminat schimbarea de serviciu (toate seturile se joaca in sistemul tie-break), acest fapt este deosebit de important, deoarece orice greseala duce la pierderea unui punct. Aceasta imbunatatire s-a reflectat in mod pozitiv in jocul echipei si in performantele sportive pe care aceasta le-a realizat.
• Insusirea tehnicilor de pregatire psihologica este un proces de durata, exersarea lor timp de cateva saptamani nu poate asigura o buna stapanire. Odata initiat , programul de perfectionare a deprinderii psihice trebuie sa devina parte integranta a procesului de antrenament, inclus in planificarea procesului de instruire si de participare la competitii.
• Tehnicile de pregatire psihologica bazate pe reprezentare mentala se pot folosi cu succes la echipele de volei fete, chiar de la varsta junioratului .

 Abstract

 Mental rehearsal or imagery is terms referring to the creating or recreating an experience in the mind. The process involves recalling from memory pieces of information stored from experience and shaping these pieces into meaningful images. This study  describes  an application of the mental rehearsal in the training process of a volleyball girl's team, with ages between 15-17 years. The objective was to demonstrate that the use of the mental rehearsal provides a development of technique skills  and improve the efficiency.

 Two actions were choosing for: the serve and the serve reception. After three months of program the tests showed a significant improvement in the execution of these actions in the training lessons and also in the official games. 

Bibliografie

Epuran, Mihai; Tonita, Florentina, Aplicatii ale teoriilor comunicarii si programarii neuro-lingvistice in practica psihologiei sportului. In: Stiinta Sportului nr.4,1997

Epuran, Mihai (coord.), Psihologia sportului de performanta. Bucuresti, Editura FEST, 2001

Martens, R., Coaches to sport psychology. Champaign, Illinois, SUA, Human Kinetics, 1995

Missoum, G. ; Minnard, J.L, L'art de reussir – l'esprit du sport aplique a l'entrepise. Les Edition d'Organisation,1991

Missoum, G., PNL aplicata la optimizarea performantei sportive. In : SDP 335/336, Bucuresti, CCPS, 1994

Nideffer, Robert , 1980– Antrenamentul mental – SDP 186

Niedeffer, Robet, Psyched to win. Champaign, Illinois, Leisurre Press, 1992

Robin, Valley, Antrenamentul intern prin reprezentare mentala. In: SDP, Bucuresti, CCPS, nr.315

Weinberg, R.&Gould, D., Foundations of sports and exercise psychology. SUA, Champaign, Illinois, Human Kinetics, 1995