Reviste 2003/33-2

OPTIMIZAREA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTOR PRIN PROGRAME CARE SOLICITA O INTENSA SI SUSTINUTA CONSTIENTIZARE CORPORALA

Lect. univ. drd. LILIANA BECEA

Universitatea Politehnica - Bucuresti

Cuvinte cheie: optimizare, comportament, reglare psihica, psihomotricitate, constientizare, Hatha-Yoga

Rezumat

Aceasta cercetare a urmarit sa evidentieze efectele unor programe care sa solicite simultan si intens subsistemul fizic si subsistemul psihic. Prin executarea unor complexe de tehnici psihomotrice Hatha Yoga in partea initiala si finala a lectiei, s-a constatat o ameliorare statistic semnificativa a unor capacitati coordinative – mobilitate-, a unor activitati cognitive – memorie – si a unor procese psihice reglatorii – atentie.

Introducere

Solutii alternative pentru optimizarea randamentului uman sunt cautate permanent de toate domeniile in care se lucreaza cu fiinta umana. Astfel, o stiinta veche, Hatha Yoga, a fost redescoperita si adaptata particularitatilor si nevoilor omului contemporan. Specialisti din diferite domenii au studiat-o prin metode riguros stiintifice pentru a vedea daca aceasta sau forme simplificate ale ei pot fi utile omului contemporan. Ei au atestat valoarea anumitor practici si astfel s-a ajuns ca unele tehnici Hatha-Yoga sa fie preluate, adaptate si folosite in domenii in care fiinta umana este pusa in situatii extreme, sau in care doreste sa-si imbunatateasca performantele si sa-si depaseasca limitele.

Sportul de performanta a utilizat din plin cunostintele acestei stiinte stravechi. Astfel, preluand principiul intinderilor musculare mentinute (caracteristica de baza a pozitiilor psihosomotrice din Hatha-Yoga) si adaptandu-l necesitatilor si particularitatilor sportului, s-au a pus bazele stretching-ului, metoda care, datorita eficientei sale, este folosita curent in pregatirea organismului pentru efort si in recuperarea dupa antrenament. In cadrul acestei metode, 70% din pozitiile utilizate sunt similare sau sunt variante ale tehnicilor psihomotrice.

Actualitatea temei de cercetare consta in faptul ca isi propune, pentru prima data in Romania, sa implementeze in lectia de educatie fizica un program de tehnici psihomotrice si sa obiectiveze efectele pe care aceasta le produce.

Consideram ca aceasta cercetare este importanta prin doua aspecte:

Prin aceea ca isi propune sa mareasca efectele pe care lectia de educatie fizica din invatamantul superior le are, prin ameliorari simultane ale sferei fizice si psihice, contribuind astfel la un transfer pozitiv spre latura profesionala.
Pune la dispozitia studentilor un complex de mijloace pe care il vor putea folosi in viitor pentru a contrabalansa solicitarile intense, mai ales de natura intelectuala, la care vor trebui sa faca fata eficient.

Scopul si motivatia abordarii temei

Titlul acestei cercetari precizeaza si scopul ei, acela de a oferi solutii pentru optimizarea lectiei de educatie fizica si sport din invatamantul universitar. Ne propunem sa realizam aceasta prin introducerea unui program de tehnici psihomotrice Hatha-Yoga.

Interesul pentru aceasta tema deriva din dorinta de a aduce in permanenta o imbunatatire a activitatii pe care o desfasuram. Aceasta dorinta a avut suportul informational si practic pe care ni l-au dat stagiile de pregatire in domeniul Hatha Yoga pe care le-am efectuat in Franta, in baza carora am obtinut calitatea de profesor de Hatha Yoga, precum si intalnirea directa cu aceasta stiinta milenara pe care am avut-o in 1993, cand am putut vedea ce inseamna si cum se intelege aceasta activitate in India (in doua din cele mai cunoscute centre ale ei in acest domeniu: Bihar School of Yoga-Munger si Divine Life Society Rishikesh

Ipoteze

In practica, constientizarii corporale i se acorda o mica atentie, de cele mai multe ori actiunea in plan fizic se face automat, reflex. In aceasta situatie, emitem ipoteza ca, daca vor fi practicate anumite programe care ar solicita o permanenta constientizare corporala, pot aparea ameliorari la nivelul capacitatii cognitive-memorie si procesului reglator-atentie.
Daca se va practica un program de tehnici psihomotrice, se va obtine o ameliorare mai rapida a mobilitatii articulare si a elasticitatii musculare

Obiectivele cercetarii

Cum am precizat deja, cercetarea noastra prezinta o identificare a posibilitatilor de optimizare a lectiei de educatie fizica in invatamantul superior prin introducerea unui program de tehnici psihomotrice Hatha-Yoga.
In acest context, partea operationala a cercetarii a avut urmatoarele obiective:
1. Evaluarea nivelului aptitudinii coordinative- mobilitate.
2. Evaluarea calitatilor proceselor cognitive atentie si memorie.
3. Investigarea nivelului de sugestibilitate.
4. Desfasurarea procesului de instruire dupa doua programe diferite dupa cum urmeaza:

Experimentarea unor lectii de educatie fizica in care au fost introduse in partea initiala si in partea finala programe de tehnici psihomotrice Hatha-Yoga
4.2.Grupa de control desfasoara procesul de pregatire din cadrul lectiei de educatie fizica dupa un program traditional.

5. Aprecierea rezultatelor la testele motrice si psihologice prin prisma indicilor statistici de sinteza.
Compararea rezultatelor obtinute la cele doua faze ale testarii (initiala si finala) prin intermediul indicilor statistici de analiza, pentru constatarea modificarilor care s-au produs in urma perioadei de pregatire.
Confirmarea (infirmarea) ipotezelor experimentale emise si validarea sau o eventuala modificare in consecinta a programului propus.

Metode si tehnici de cercetare

In cercetarea intreprinsa, am folosit urmatoarele metode de cercetare:
Documentarea bibliografica
Pentru edificarea in aceste domenii, am consultat carti si periodice in limbile romana, engleza, franceza, avand permanent ca obiectiv principal calitatea si noutatea informatiei.

Documentarea prin Internet: Am cautat cum se regasesc aceste domenii pe Internet, obtinand in acest mod informatii valoroase.

Metoda experimentala

Am utilizat metoda experimentala pentru verificarea ipotezelor de lucru, optand pentru un experiment de verificare.

Obiectivele urmarite de experiment sunt de ordin constatativ si, mai ales, ameliorativ.

Am folosit un plan de experiment de baza cu o grupa de experiment si o grupa de control.

Metoda de evaluare si masurare
In cadrul cercetarii noastre, am utilizat doua tipuri de masuratori, dupa cum urmeaza: motrice generale si psihice. Prezentam, in continuare, aceste doua tipuri de masuratori.

Calitati motrice:

Testul de mobilitate

Acest test a avut ca obiectiv evaluarea mobilitatii coxofemural..

B. Calitati psihice:

Testul Praga - pentru evaluarea capacitatii de distributie a atentiei
Testul Toulouse-Pieron - pentru evaluarea capacitatii de concentrare
Testul Ray - pentru evaluarea capacitatii de memorare
Testul Lalaume - pentru evaluarea memoriei vizuale
Scala de imaginatie creatoare Wilson-Barber - pentru evaluarea nivelului sugestibilitatii

Metoda statistico-matematica

Datele culese au fost prelucrate folosind acei parametri statistici cei mai relevanti care permit o analiza completa si complexa.

In prelucrarea datelor, am folosit programul Statistica 6.0 - sub Windows.

Indicatorii statistici calculati au fost:

Indicatori statistici de sinteza: medie, mediana suma, limita superioara a sirului de date, limita inferioara a sirului de date, deviatia standard, coeficientul de variabilitate.
Indicatori statistici de analiza : testul T dependent corelat

Subiectii, locul desfasurarii si etapele cercetarii

Elementele fundamentale ale cercetarii (scop, obiective, ipoteze) au fost precizate in perioada ianuarie-august 1999.

In perioada 1-15 octombrie 1999, am format grupele de experiment.

Pentru formarea esantioanelor necesare acestui experiment, am selectionat, aleatoriu, respectand principiul egalitatii pe perechi, 46 de studente din anul I, facultatea Tehnologie Chimica a Universitatii Politehnica Bucuresti, pe care le-am impartit in doua grupe: grupa experimentala si grupa de control. Ele fac parte din aceeasi populatie statistica, subiectii care le formeaza au acelasi sex (feminin) si varsta cuprinsa intre 19-21 ani.

Cele mai importante momente ale cercetarii, care s-a desfasurat la sala de sport a Universitatii Politehnica Bucuresti, sunt prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1

Graficul desfasurarii principalelor activitati

ETAPA

ACTIVITATEA

INITIAL

FINAL

MASURATORI

I

MOTRICE

11-17 oct 2000

15-21 mai 2000

TESTARI

II

PSIHOLOGICE

18-24 oct 2000

22-28 mai 2000

EXPERIMENTUL

III

PROPRIU-ZIS

18 oct 2000

28 mai2000

Continutul si desfasurarea cercetarii

Continutul sistemului de actionare

In acest experiment, variabila independenta au constituit-o tehnicile psihomotrice din Hatha-Yoga executate:

la inceputul lectiei - tehnica dinamica: SURYA NAMASCARA - Salutul soarelui (fig. 1)

in partea finala a lectiei - tehnici statice

Viparita Karani - Postura inversa
(fig. 2)
Figura 2
SARVANGASANA - Postura lumanarii

(fig. 3) Figura 3

HALASANA - Postura plugului

(fig. 4) Figura 4

PASCHIMOTANASANA - Postura clestelui

(fig. 5)

Figura 5

SAVASANA – Postura cadavrului

(fig. 6)

Figura 6

Continutul parametrilor de control

Parametrii de control care au constituit variabila dependenta au fost:

Mobilitatea (la nivelul articulatiei coxofemurale)
Procese psihice cognitive superioare:

Sugestibilitate - Scala de imaginatie creatoare;

Wilson-Barber - pentru evaluarea sugestibilitatii;

memoria sub doua din formele ei de manifestare:

vizuala - Testul Lalaume;
auditiva - Testul Ray ;

Proces psihic reglator: atentia prin doua din formele sale:

puterea de concentrare - Testul Toulouse-Pieron;
atentie distributiva - Testul Praga.

Controlul variabilelor nerelevante

Am urmarit controlul variabilelor nerelevante prin:

asigurarea acelorasi conditii din punct de vedere al locului, timpului si atmosferei atat la pretest, cat si la posttest la ambele grupe;
conditii egale de incalzire pentru testul de mobilitate coxofemurala atat la pretest, cat si la posttest.

Proiectul instructional experimental

In realizarea proiectului instructional, am urmarit sa existe o legatura directa intre obiective - continuturi - metodologie - evaluare.

Am elaborat un proiect instructional, cu o structura axata pe obiective instructionale, prin care toate operatiile, continutul, metodele si sistemul de actionare sunt subordonate obiectivelor didactice.

Obiective instructionale generale, intermediare si operationale

Obiective generale:

Optimizarea starii de sanatate.
Dezvoltarea potentialului biologic si psihologic.
Dobandirea de cunostinte teoretice si practice pentru practicarea independenta a tehnicilor psihomotrice Hatha Yoga in scop ameliorativ si compensator.

Obiective intermediare si operationale specifice pe componente ale pregatirii

PREGATIREA FIZICA

Dezvoltarea fizica armonioasa
Dezvoltarea aptitudinilor motrice

PREGATIRE TEHNICA

Invatarea si consolidarea tehnicilor psihomotrice dinamice
Invatarea si consolidarea tehnicilor psihosomotrice statice

PREGATIRE PSIHOLOGICA

Formarea deprinderilor de autocontrol
Formarea deprinderilor de constientizare corporala

PREGATIRE TEORETICA

Prezentarea sistemului Hatha-Yoga

Continutul programului de instruire

PREGATIRE FIZICA
Dezvoltarea mobilitatii coloanei vertebrale

Dezvoltarea mobilitatii coxofemurale

PREGATIRE TEHNICA
Tehnici psihomotrice dinamice

Invatarea si consolidarea tehnicii Surya Namascara - Salutul soarelui

Tehnici psihomotrice statice
Invatarea si consolidarea tehnicii Vipareeta - Karani - Jumatate stand pe omoplati;
Invatarea si consolidarea tehnicii Sarvangasana - Stand pe omoplati

Invatarea si consolidarea tehnicii Paschimotanasana - Postura clestelui
Invatarea si consolidarea tehnicii Bujangasana - Postura cobrei
Invatarea si perfectionarea tehnicii de relaxare Savasana.

PREGATIRE PSIHOLOGICA

Formarea deprinderii de constientizare corporala
Formare deprinderilor atentionale
Invatarea tehnicilor de relaxare

PREGATIRE TEORETICA

Cunoasterea terminologiei specifice tehnicilor Hatha Yoga
Cunoasterea caracteristicilor tehnicilor Hatha Yoga
Cunoasterea particularitatilor de executie a tehnicilor Hatha Yoga
Cunoasterea efectelor tehnicilor Hatha Yoga

Structuri operationale de instruire

Program de pregatire pentru insusirea si consolidarea tehnicilor psihomotrice Hatha Yoga

Subiectilor cuprinsi in acest experiment li s-a predat un program special conceput de tehnici psihomotrice atat dinamice, cat si statice care sa angreneze simultan structura fizica si psihica intr-un mod clar si bine precizat. Programul de tehnici dinamice a fost executat in prima parte a lectiei. Programul de tehnici statice a fost executat in ultima parte a lectiei.

Am introdus in acest program o tehnica psihomotrica dinamica unanim recunoscuta de specialisti pentru valentele ei multiple. Aceasta se numeste Surya Namascara sau Salutul soarelui (fig.1). Aceasta reprezinta o trecere succesiva prin douasprezece pozitii prin care se actioneaza progresiv asupra tuturor articulatiilor membrelor inferioare, a membrelor superioare, solicitand coloana in doua directii fundamentale - cea de extensie si cea de flexie. In acelasi timp, aceasta trecere prin cele douasprezece pozitii angreneaza si aproape toate grupele musculare. Aceste miscari sunt sincronizate cu actul respirator, introducand si o faza de apnee.

Simultan cu coordonarea respiratiei cu miscarea, ceea ce implica un autocontrol permanent, aceasta tehnica solicita si o permanenta constientizare corporala, fiecarei pozitii fiindu-i caracteristica o constientizare a anumitor zone.

Datorita caracteristicilor sale, aceasta tehnica a fost executata la inceputul lectie de educatie fizica, fiind foarte potrivita pentru realizarea obiectivelor acestei parti a lectiei.

Tehnica Surya Namascara a fost abordata in urmatoarea succesiune metodica (simbolurile corespunzatoare se regasesc in planificarea prezentata in continuare):

(SN 1) Invatarea succesiunii de pozitii din stand.
(SN 2) Invatarea succesiunii de pozitii cu sprijin pe sol si din culcat facial.
(SN 3) Invatarea integrala a tehnicii.
(SN 4) Consolidarea executarii intregului complex in forma sa finala in tempo lent.
(SN 5) Coordonarea miscarilor cu respiratia in succesiunea de pozitii din stand.
(SN 6) Coordonarea miscarilor cu respiratia in succesiunea de pozitii din culcat facial.
(SN 7) Coordonarea miscarilor cu respiratia in timpul executii intregului complex.
(SN 8) Invatarea constientizarii corporale coordonata cu respiratia pentru pozitiile din stand.
(SN 9) Invatarea constientizarii corporale coordonata cu respiratia pentru pozitiile din culcat frontal.
(SN 10) Invatarea constientizarii corporale coordonata cu respiratia pentru intregul complex.
(SN 11) Consolidarea executarii intregului complex in forma sa finala in tempo lent.
(SN 12) Consolidarea executarii intregului complex in forma sa finala in tempo rapid.

Dintre tehnicile psihomotrice statice, am ales pentru acest program cinci pe care le-am considerat importante. Acestea sunt:

Vipareeta Karani - Jumatate stand pe omoplati.
Sarvangasana - Stand pe omoplati - reprezentativa pentru grupului de asane inverse, in care corpul este mentinut cu membrele inferioare spre in sus
Paschimattanasan - Postura clestelui - reprezentativa pentru grupul de asana care solicita flexia coloanei.
Bujangasana - Postura cobrei - reprezentativa pentru grupul de asane care solicita extensia coloanei vertebrale.
Savasana – postura psihosomatica specifica pentru realizarea relaxarii.

Aceste tehnici psihomotrice se executa in ultima parte a lectiei de educatie fizica in urmatoarea succesiune:

Vipareeta Karani - Postura jumatate stand pe omoplati - in prima parte a experimentului.
Sarvangasana - Postura stand pe omoplati - in a doua parte a experimentului.
Paschimotanasana - Postura clestelui.
Bujangasana - Postura cobrei.
Savasana - Postura cadavrului.

Tehnica psihomotrica Vipareeta Karani. Postura jumatate stand pe omoplati (fig. 2) a fost abordata in urmatoarea succesiune (simbolurile se regasesc in planificarea prezentata in continuare):

(VK 1) Invatarea tehnicii
(VK 2) Invatarea tehnicii coordonata cu respiratia
(VK 3) Invatarea tehnicii coordonata cu respiratia si constientizare corporala
(VK 4) Consolidarea tehnicii coordonata cu respiratia si constientizare corporala

Tehnica psihomotrica Sarvangasana. Postura stand pe omoplati (fig. 3) a fost abordata in urmatoarea succesiune (simbolurile corespunzatoare se regasesc in planificarea prezentata in continuare):

(S 1) Invatarea tehnicii
(S 2) Invatarea tehnicii coordonata cu respiratia
(S 3) Invatarea tehnicii coordonata cu respiratia si constientizare corporala
(S 4) Consolidarea tehnicii coordonata cu respiratia si constientizare corporala

Tehnica psihomotrica Paschimottanasana. Postura clestelui (fig. 4) fost abordata in urmatoarea succesiune (simbolurile corespunzatoare se regasesc in planificarea prezentata in continuare):

(P 1 ) Invatarea tehnicii
(P 2) Invatarea tehnicii coordonata cu respiratia
(P 3) Invatarea tehnicii coordonata cu respiratia si constientizare corporala
(P 4) Consolidarea tehnicii coordonata cu respiratia si constientizare corporala

Tehnica psihomotrica Bujangasana. Postura cobrei (fig.5) a fost abordata in urmatoarea succesiune (simbolurile corespunzatoare se regasesc in planificarea prezentata in continuare):

(B 1 ) Invatarea tehnicii
(B 2) Invatarea tehnicii coordonata cu respiratia
(B 3) Invatarea tehnicii coordonata cu respiratia si constientizare corporala
(B4) Consolidarea tehnicii coordonata cu respiratia si constientizare corporala

In cadrul acestui program, unul din elemente importante este timpul de executie. Acesta a fost dozat in functie de etapa din planul instructional si este specificat in planificare. In prima etapa, aceste tehnici psihosomatice se mentin pentru o perioada mai mica de timp si se executa de mai multe ori. In etapele urmatoare, creste durata si scade numarul de repetari.

Mentionam faptul ca in timpul de executie precizat in planificare intra si faza de revenire insotita de constientizare corporala.

Tehnica psihomotrica Savasana – Postura cadavrului (fig. 6) fiind o tehnica specifica de relaxare a fost introdusa in partea finala a programului si a lectiei. Simbolul prin care este prezentata este - S

Planificarea si programarea pregatirii

Prezentam, in continuare, incarcatura procesului de pregatire si graficele celor doua mezocicluri.

Tabelul 2

Incarcatura procesului de pregatire

Mezo-

Numar

Total

Durata

Continut

Continut

Continut

Continut

Numar

Durata

ciclu

Luna

prog.

prog.

prog.

preg

preg

preg

preg

micro

minute

fizica

tehnica

psiho

teoretic

cicluri

OCTOMBRIE

2

15'

15'

10'

10'

1

NOIEMBRIE

4

9

25'

10'

50'

30'

10'

3

225 '

DECEMBRIE

3

10'

35'

30'

IANUARIE

3

20'

25'

20'

10'

350'

FEBRUARIE

-

-

-

-

-

2

MARTIE

4

14

25'

20'

30'

50'

4

APRILIE

4

20'

30'

50'

MAI

3

20'

15'

40'

TOTAL

23

23

115'

200'

230'

30'

7

575'

Tabelul 3

Graficul mezociclului I

OBIECTIVE

LUNA

OCTOMBRI E

NOIEMBRIE

DECEMBRIE

TOTAL

INTERMEDIARE

Pregatire:

SAPT

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Dezv. mobilitatii

NR. PROG

1

1

1

1

1

1

1

1

1

9

Insusirea teh. psihomo-

DURATA

trice dinamice & statice

PROG

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

225

MIJLOACE GENERALE

DINAMICA UTILIZARII

SI SPECIFICE

MIJLOACELOR

SN 1

2'

1'

3'

SN 2

2'

1'

3'

SN 3

1'

3'

5'

9'

SN 4

2'

1'

3'

SN 5

2'

1'

3'

SN 6

1'

3'

5'

9'

SN 7

2'

1'

3'

SN 8

2'

1'

3'

SN 9

1'

3'

5'

9'

VK1

3X1'

1X1'

4'

VK2

2X1'

2X1'

1X1'

5'

VK3

2X1'

4X1'

5X1'

11'

S 1

3X1'

1X1'

4'

S 2

2X1'

2X1'

3X1'

1X1'

8'

S 3

2X1'

2X1'

4X1'

5X1'

13'

P1

5X1'

3X1'

8'

P2

2X1'

5X1'

3X1'

2X1'

1X1'

13'

P3

2X1'

3X1'

4X1'

5X1'

5X1'

5X1'

24'

B1

5X1'

3X1'

8'

B2

2X1'

5X1'

3X1'

2X1'

1X1'

13'

B3

2X1'

3X1'

4X1'

5X1'

5X1'

5X1'

24'

SAVASANA

5'

5'

5'

5'

5'

5'

5'

5'

5'

45'

TOTAL

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

225'

Tabelul 4

Graficul mezociclului II

OBIECTIVE

LUNA

IANUARIE

MARTIE

APRILIE

MAI

TOTAL

INTERMEDIARE

Pregatire:

SAPT

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

Dezv. mobilitatii

NR. PROG

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

14

Consolidarea teh. psiho-

DURATA

motrice dinamice & statice

PROG

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

350'

MILJOACE GENERALE

DINAMICA UTILIZARII

SI SPECIFICE

MILJOACELOR

SN 10

3'

3'

3'

2'

2'

2'

1'

1'

1'

1'

19'

SN 11

2'

2'

2'

3'

3'

3'

4'

4'

4'

4'

5'

5'

5'

5'

48

S1

1

1

S 2

2

2

S 3

2

1

2

2

2

2

1

1

1

1

15

S 4

2X2

3

3

3

3

4

4

4

4

5

5

5

5

52

P1

1

1

P 2

2

2

P 3

2

1

2

2

2

2

1

1

1

1

15

P 4

2X2

3

3

3

3

4

4

4

4

5

5

5

5

52

B 1

1

1

B 2

2

2

B 3

2

1

2

2

2

2

1

1

1

1

15

B.5.

2X2

3

3

3

3

4

4

4

4

5

5

5

5

52

SAVASANA-

5'

5'

5'

5'

5'

5'

5'

5'

5'

5'

5'

5'

5'

5'

70'

TOTAL

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

25'

350'

Rezultate cercetarii

In tabelul 6, sunt prezentate pentru fiecare dintre parametrii care au constituit variabilele dependente ale acestui experiment indicii statistici relevanti. In acest tabel, grupa de experiment este notata cu A, grupa de control este notata cu B, media aritmetica de la testarea initiala cu X_1,media aritmetica de la testarea finala cu X_{2 ,}abaterea standard de la testarea initiala cu S₁, abaterea standard de la testarea finala cu S₂, valoarea „t" a testului Student pentru esantioane dependente corelate cu „t", pragul de semnificatie pentru valoarea lui „t" cu P si diferenta exprimata in procente intre media aritmetica de la testarea finala fata de media aritmetica de la testarea initiala cu dM%.

Tabelul 5

Prezentarea comparativa a indicatorilor statistici semnificativi la testarile motrice si la testarile psihologice

TESTARI

Grupa

X₁

X₂

S₁

S₂

„t"

P

dM%*

MOBILITATE

A

-11

-14,61

8,58

7,33

4,44

0,0002

33%

COXOFEMURALA

B

-9,83

-10,52

7,84

7,2

1,64

0,15

7%

TEST

Semne

A

71

81,91

18,96

16,2

4,44

0,0003

15%

TOULOUSE-PIERON

corecte

B

72,08

72,69

14,58

13,58

1

0,33

1%

atentie

Coefic.

A

0,91

0,96

0,06

0,03

5,18

0,0003

5%

distributiva

exact.

B

0,89

0,9

0,07

0,05

1

0,33

1%

TEST PRAGA

A

68,61

81,39

10,76

10,57

3,86

0.001

19%

atentie concentrata

B

75,3

77,13

11,49

12,66

0,59

0.115

2%

TEST RAY

A

15,43

20,26

2,27

3,69

6,65

0,0001

31%

memorie auditiva

B

15,26

15,6

2,59

2,27

1,24

0,225

2%

TEST

Faza

A

7,86

1148

2,13

2,74

7,17

0,001

46%

LALAUME

A

B

9,15

9,11

2,44

2,39

0,24

0,8

0%

memorie

Faza

A

10,7

13,72

2,64

2,37

7,38

0,001

28%

vizuala

B

B

11,4

11,13

2,58

2,39

0,51

0,61

1%

TESTUL WILSON-BARBER

A

25,13

25,17

5,58

4,52

0,04

0,96

0%

sugestibilitate

B

24,6

24,8

5,23

5,59

0,34

0,73

1%

Analizand evolutia grupelor de experiment si de control pe baza indicilor statistici prezentati in tabelul 6, putem face urmatoarele aprecieri:

Introducerea in lectia de educatie fizica a programului de tehnici psihomotrice (variabila independenta a acestui experiment) provoaca o imbunatatire semnificativ statistica a:

mobilitatii coxofemurale;
a volumului atentiei –obiectivat prin indicatorul "Numar de semne corect barate" al testului Toulouse-Pieron
a preciziei atentiei – obiectivate prin indicatorul „Coeficient de exactitate" al testului Toulouse-Pieron
ameliorarea capacitatii de concentrare a atentiei, obiectivata prin testul Praga;
memoriei auditive (a cuvintelor) , obiectivata prin testul Ray;
memoriei vizuale (a figurilor), obiectivat prin testul Lalaume

practicarea programului de tehnici psihosomatice nu provoaca modifica in domeniului sugestibilitatii.

Se verifica ipoteza experimentala prin care „practicarea unor programe care solicita o permanenta constientizare corporala provoaca ameliorari la nivelul capacitatii cognitive"

Ameliorarea semnificativ statistica obtinuta de grupa de experiment a mobilitatii coxofemurale verifica ipoteza emisa prin care introducerea in lectia de educatie fizica a unor tehnici psihosomatice provoaca o ameliorare mai rapida a mobilitatii si elasticitatii articulare.

Ameliorarea statistic semnificativa a capacitatii cognitive si a proceselor reglatorii verifica ipoteza prin care se afirma ca introducerea in lectia de educatie fizica si sport din invatamantul superior a unui program de tehnici psihosomatice are ca rezultat un transfer pozitiv in optimizarea factorilor psihici implicati in activitatea profesionala a studentilor.

Concluzii

Folosirea integrala a posibilitatilor fizice si psihice ale fiintei umane ridica o gama variata de aspecte si probleme. In acest context si, mai ales, in concordanta cu ipotezele emise si supuse verificarii noastre, se desprind urmatoare concluzii cu caracter general:

Caracteristica tehnicilor psihomotrice este ca obliga subiectul sa-si opreasca agitatia fizica, sa-si aseze corpul intr-o pozitie si sa-l mentina nemiscat o perioada de timp. Aceasta produce prin transfer pozitiv la nivel psihic diminuarea „agitatiei" mentale cu multiplele sale aspecte ce deriva de aceasta.
La nivel universitar, exercitiile psihosomatice isi gasesc intelegerea si recunoasterea ca valoare (fapt constatat din experiment).
Prezumtia acestui experiment prin care aceste tehnici psihosomatice Hatha Yoga prin caracteristicile lor de a solicita o permanenta constientizare corporala si un continuu control respirator pot avea o influenta pozitiva asupra parametrilor psihice s-a dovedit reala. In urma experimentului efectuat, s-a constatat o ameliorare semnificativa (statistic) a memoriei (vizuale si auditive) si a atentiei (distributiva si concentrata) paralel cu pastrarea nivelului de sugestibilitate initial.
Deoarece memoria si atentia sunt direct implicate in comportarea optima a studentilor in activitatea profesionala, faptul ca ele s-au imbunatatit in urma unei abordari speciale a lectiei de educatie fizice si sport, ne ofera suportul sa afirmam ca, prin introducerea in aceasta a unor programe judicios concepute si corect conduse, lectia de educatie fizica in invatamantul superior poate sa asigure un transfer pozitiv semnificativ pentru ameliorarea activitatii profesionale a studentilor.

Abstract

This research was geared towards putting in evidence a number of programs aimed at soliciting in a simultaneous manner both the physical and mental sub-systems. A significant improvement of the capacity of coordination - mobility, of cognitive processes - memory, and of mentally regulating processes - attention was noticed as a result of the execution of a complex of psycho-motrical Hatha Yoga techniques in the initial and final stages of a physical education class.

Bibliografie selectiva

Davis, Martha; Robbins Eshelman, Elizabeth; McKay, Matthew, The Relaxation. Stress Reduction Workbook. New York, New Harbinger Publications, Inc., 1995

Dragnea, Adrian, Masurarea si evaluarea in educatie fizica si sport. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1984

Epuran, Mihai; Holdevici, Irina; Tonita Florentina, Psihologia sportului de performanta. Teorie si practica. Bucuresti, Editura FEST, 2001

Epuran, Mihai; Horghidan, Valentina, Psihologia educatiei fizice. ANEFS, Bucuresti, 1994

Epuran, Mihai, Modelarea conduitei sportive. Bucuresti, Editura Sport Turism, 1990

Feuerstein, Georg, Encyclopedic Dictionary of Yoga. London, Unwin Paperbacks, 1990

Golu, Mihai, Fundamentele psihologiei (Vol. I-II). Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2000

Holdevici, Irina; Vasilescu, Ilie, Activitatea sportiva. Decizie, autoreglare, performanta. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1987

Horghidan, Valentina; Mitrache, Georgeta; Tudos, Stefan, Psihologie normala si patologica. Bucuresti, Editura Globus, 2001

Popescu-Neveanu Paul, Dictionar de psihologie. Bucuresti,Tipografia Universitatii 1977 Satyananda, Sarasswati Paramahansa Health Benefits of Backward Bending Asanas. India, Bihar School of Yoga, Munger, nov. 1993

Satyananda, Saraswati Swami, Health Benefits of Forward Bending Asanas. India, Bihar School of Yoga, Munger, 1985

Satyananda, Saraswati Swami, Surya namaskara (a technique of solar vitalization). , India, Bihar School of Yoga, Munger1973.

Thomas, Jerry; Nelson, Jack, Metodologia cercetarii in activitatea fizica (vol.I-II). Bucuresti,Ministerul Tineretului si Sportului, Centrul de Cercetari pentru Probleme de Sport, 1996

Wieneck, Jurgen, Biologie du sport. Paris, Editura Vigot, 1992

Yesudian, Selvarayan; Haich, Elisabeth, Sport et Yoga. Lausanne, Editions Foma, 1973.

ETAPA	ACTIVITATEA	INITIAL	FINAL
	MASURATORI
I	MOTRICE	11-17 oct 2000	15-21 mai 2000
	TESTARI
II	PSIHOLOGICE	18-24 oct 2000	22-28 mai 2000
	EXPERIMENTUL
III	PROPRIU-ZIS	18 oct 2000	28 mai2000

Mezo-		Numar	Total	Durata	Continut	Continut	Continut	Continut	Numar	Durata
ciclu	Luna	prog.	prog.	prog.	preg	preg	preg	preg	micro	minute
					fizica	tehnica	psiho	teoretic	cicluri
	OCTOMBRIE	2			15'	15'	10'	10'
1	NOIEMBRIE	4	9	25'	10'	50'	30'	10'	3	225 '
	DECEMBRIE	3			10'	35'	30'
	IANUARIE	3			20'	25'	20'	10'		350'
	FEBRUARIE	-			-	-	-	-
2	MARTIE	4	14	25'	20'	30'	50'		4
	APRILIE	4			20'	30'	50'
	MAI	3			20'	15'	40'
TOTAL		23	23		115'	200'	230'	30'	7	575'

OBIECTIVE	LUNA	OCTOMBRI E		NOIEMBRIE				DECEMBRIE			TOTAL
INTERMEDIARE
Pregatire:	SAPT	1	2	3	4	5	6	7	8	9
Dezv. mobilitatii	NR. PROG	1	1	1	1	1	1	1	1	1	9
Insusirea teh. psihomo-	DURATA
trice dinamice & statice	PROG	25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	225
MIJLOACE GENERALE		DINAMICA UTILIZARII
SI SPECIFICE			MIJLOACELOR
SN 1		2'	1'								3'
SN 2		2'	1'								3'
SN 3		1'	3'	5'							9'
SN 4					2'	1'					3'
SN 5					2'	1'					3'
SN 6					1'	3'	5'				9'
SN 7								2'	1'		3'
SN 8								2'	1'		3'
SN 9								1'	3'	5'	9'
VK1		3X1'	1X1'								4'
VK2		2X1'	2X1'	1X1'							5'
VK3			2X1'	4X1'	5X1'						11'
S 1						3X1'	1X1'				4'
S 2						2X1'	2X1'	3X1'	1X1'		8'
S 3							2X1'	2X1'	4X1'	5X1'	13'
P1		5X1'	3X1'								8'
P2			2X1'	5X1'	3X1'	2X1'	1X1'				13'
P3					2X1'	3X1'	4X1'	5X1'	5X1'	5X1'	24'
B1		5X1'	3X1'								8'
B2			2X1'	5X1'	3X1'	2X1'	1X1'				13'
B3					2X1'	3X1'	4X1'	5X1'	5X1'	5X1'	24'
SAVASANA		5'	5'	5'	5'	5'	5'	5'	5'	5'	45'
TOTAL		25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	225'

OBIECTIVE	LUNA	IANUARIE			MARTIE				APRILIE				MAI			TOTAL
INTERMEDIARE
Pregatire:	SAPT	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14
Dezv. mobilitatii	NR. PROG	1	1	1	1	1	1	1	1	1	1	1	1	1	1	14
Consolidarea teh. psiho-	DURATA
motrice dinamice & statice	PROG	25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	350'
MILJOACE GENERALE		DINAMICA UTILIZARII
SI SPECIFICE		MILJOACELOR
SN 10		3'	3'	3'	2'	2'	2'	1'	1'	1'	1'					19'
SN 11		2'	2'	2'	3'	3'	3'	4'	4'	4'	4'	5'	5'	5'	5'	48
S1		1														1
S 2		2														2
S 3		2	1	2	2	2	2	1	1	1	1					15
S 4			2X2	3	3	3	3	4	4	4	4	5	5	5	5	52
P1		1														1
P 2		2														2
P 3		2	1	2	2	2	2	1	1	1	1					15
P 4			2X2	3	3	3	3	4	4	4	4	5	5	5	5	52
B 1		1														1
B 2		2														2
B 3		2	1	2	2	2	2	1	1	1	1					15
B.5.			2X2	3	3	3	3	4	4	4	4	5	5	5	5	52
SAVASANA-		5'	5'	5'	5'	5'	5'	5'	5'	5'	5'	5'	5'	5'	5'	70'
TOTAL		25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	25'	350'

TESTARI		Grupa	X₁	X₂	S₁	S₂	„t"	P	dM%*
MOBILITATE		A	-11	-14,61	8,58	7,33	4,44	0,0002	33%
COXOFEMURALA		B	-9,83	-10,52	7,84	7,2	1,64	0,15	7%
TEST	Semne	A	71	81,91	18,96	16,2	4,44	0,0003	15%
TOULOUSE-PIERON	corecte	B	72,08	72,69	14,58	13,58	1	0,33	1%
atentie	Coefic.	A	0,91	0,96	0,06	0,03	5,18	0,0003	5%
distributiva	exact.	B	0,89	0,9	0,07	0,05	1	0,33	1%
TEST PRAGA		A	68,61	81,39	10,76	10,57	3,86	0.001	19%
atentie concentrata		B	75,3	77,13	11,49	12,66	0,59	0.115	2%
TEST RAY		A	15,43	20,26	2,27	3,69	6,65	0,0001	31%
memorie auditiva		B	15,26	15,6	2,59	2,27	1,24	0,225	2%
TEST	Faza	A	7,86	1148	2,13	2,74	7,17	0,001	46%
LALAUME	A	B	9,15	9,11	2,44	2,39	0,24	0,8	0%
memorie	Faza	A	10,7	13,72	2,64	2,37	7,38	0,001	28%
vizuala	B	B	11,4	11,13	2,58	2,39	0,51	0,61	1%
TESTUL WILSON-BARBER		A	25,13	25,17	5,58	4,52	0,04	0,96	0%
sugestibilitate		B	24,6	24,8	5,23	5,59	0,34	0,73	1%