Portret Gheorghe Zapan (1897 – 1976)

Asistent cercetare SIMINA CALU, INCS

 Cuvinte cheie: portret, Gheorghe Zapan

 In primii 30 de ani de invatamant superior de specialitate, dezvoltarea psihologiei educatiei fizice si sportului in tara noastra este legata de personalitatea profesorului Gheorghe Zapan.

Savant de formatie pluri- si interdisciplinara (psiholog, matematician, cibernetician, pedagog, filosof si jurist), Gheorghe Zapan este unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai psihologiei experimentale romanesti.

Gheorghe Zapan s-a nascut in 8 martie 1897 la Dorohoi. Incepand cu anul 1919, urmeaza cursuri de drept si, in paralel, audiaza cursuri de matematica si filosofie, iar in 1923 devine absolvent al Universitatii din Iasi.

In 1923, este numit director de studii si profesor de pedagogie si psihologie la Institutul National de Educatie Fizica din Bucuresti.

Studiaza din 1930, in Germania, psihologia experimentala cu W. Kohler, psihologia muncii cu H. Rupp, matematica cu R. von Wrises si fizica cu A. Einstein. Din 1934, este numit conferentiar la Catedra de psihologie a Universitatii din Bucuresti

Un fapt mai putin cunoscut este acela ca Zapan a fost si fondatorul ciberneticii calitative in plan mondial, dezvoltand cibernetica sistemelor evolutive calitative, o cibernetica superioara teoriilor lui Wiener si Shanon si avand aplicabilitate, mai ales, in sistemele fizice.

Laureat al premiului Herder, doctor in stiinte si filosofie al Universitatii din Berlin (1932) si membru al Academiei de Stiinte din New York, Zapan a fost intemeietorul multor discipline si ramuri stiintifice noi precum taxiologia sau stiinta organizarii activitatilor umane prin factori de progres, cibernetica pedagogica si pedagogia structurala. De asemenea, a fost creatorul unor teorii stiintifice foarte originale si importante pentru cercetarile viitoare:

teoria orientarii si selectiei profesionale;

o noua teorie a exercitiului si invatarii;

teoria relativitatii sistemelor psihofizice, a spatiului si timpului psihologic, expusa in ipoteza campurilor somatice neomogene care este o teorie a relativitatii universului psihic, similara celei elaborate de A. Einstein pentru universul fizic;

teoria factorilor de progres educativ;

teoria modelarii matematice si psihologice a profesiunilor si activitatilor umane;

teoria psihologica a procesului de inventie matematica etc.

In domeniul psihologiei, Zapan a elaborat si experimentat metode de cunoastere si de educare a activitatii psihice, precum metoda aprecierii obiective si metoda programarii taxiologice, a construit un sistem al temperamentelor si o metodologie de diagnostic proprie, a descoperit legi fundamentale ale functionarii psihicului (legea memorarii, legile organizarii stereotipului dinamic etc.).

De asemenea, s-a dovedit un promotor al utilizarii aparatului statistico-matematic in stiintele despre om, stabilind numeroase formule si coeficienti biometrici, antropometrici si statistici (formula structurala, formula sociala, formula gradului de dezvoltare a vietii psihice, media aritmetica si geometrica ponderata etc.).

Perioada de la infiintarea Institutului National de Educatie Fizica si pana in anul 1938 este ilustrata de personalitatea marelui savant Gheorghe Zapan, titular al cursurilor de psihologie si pedagogie experimentala si statistica aplicata la educatia fizica.

In cadrul Institutului National de Educatie Fizica se ocupa de problematica biometriei, propunand formule simple si operative de calcul a coeficientului toracic si a coeficientului de proportie.

In toamna anului 1930, infiinteaza Laboratorul de psihologie al Institutului Superior de Educatie Fizica pentru cercetari de psihologie si pedagogie aplicate in educatia fizica. In urma activitatii desfasurate in cadrul acestui laborator, Zapan realizeaza lucrarea „Problema exercitiului" prin care demonstreaza ca probele bine structurate prezinta un grad mare de exercitabilitate.

In 1934, la Congresul international de psihotehnica din Praga, prezinta comunicarea cu titlul „Exercitiul cu si fara autocontrol in probe psihice si sportive", prin care face cunoscut cercetarea experimentala care a urmarit constatarea gradului de influentare a autocontrolului in exercitiu, in diferite domenii de activitate, si formularea unei teorii si legi generale conform careia autocontrolul este un factor de progres in orice activitate pe care individul o repeta cu intentia de a se perfectiona.

La o reuniune de medicina sportiva (1937), prezinta comunicarea „Modificari psihice in oboseala".

Realizeaza cercetari experimentale asupra diferentelor psihice dintre sportivi si nesportivi privind iluziile optice, iluzii de greutate, iluzii tactile, constanta marimii, vederea spatiala, inteligenta, frecventa bolilor psihice. („Diferentieri psihice intre sportivi si nesportivi cu concluzii psihologice si pedagogice"- comunicare aparuta in 1938)

Astfel, dezvolta ideea diferentierii tipurilor omenesti in omogen si diferentiat, oferind astfel o noua explicatie mecanismului psihofiziologic al fenomenelor de deformari psihice. Zapan concluzioneaza ca fenomenele de deformare nu se datoreaza unor cauze exterioare si nici unor cauze subiective, ca lipsa de discernamant sau eroarea de apreciere, asa cum se credea, ci unor deformari ale proceselor psihofizice care au loc in campul somatic. Tipul sportiv este denumit ca tip omogen, iar cel nesportiv este tip diferentiat. In cazul sportivilor, Zapan constata tendinta de omogenizare a proceselor psihofizice, cu exceptia celor motrice, acestia tinzand spre posibilitati de diferentieri psihice mai reduse. Astfel, sportivul prezinta o atenuare a iluziilor optico-geometrice, de greutate si tactile, apreciind aceste aparitii mai aproape de realitatea fizica decat nesportivul.

Gheorghe Zapan a adus contributii fundamentale psihologiei si ciberneticii, iar prin spiritul sau vizionar si interdisciplinar a initiat noi directii de cercetare stiintifica in domeniul stiintelor despre om.

Abstract

A multi- and interdisciplinary scientist (psychologist, mathematician, cybernetician, educationalist, philosopher and jurist), Gheorghe Zapan is one of the most important representatives of experimental Romanian psychology. In the psychology domain, Zapan elaborated and experimented knowledge and education methods of physical activity, as well as the method of objective evaluation. He developed a tempers system and a sole methodology of diagnosis and discovered fundamental rules (laws) of psychic function. 

Bibliografie

ZAPAN, G., Cunoasterea si aprecierea obiectiva a personalitatii. Bucuresti, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1984