 |
 |
 |
 |
FENOMENE SI EFECTE PSIHOSOCIALE IN ARIA COMPETITIONALA
CP III RODICA DRAGAN CORNIANU
INTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE PENTRU SPORT
Cuvinte cheie: comunicare, relatii interpersonale, cauzalitate psihologica, modelare
Key words: psychoslogy, comunication, interpersonal relationships,
Campusul sportiv, terenul de antrenament si arena competitionala sunt in mod egal scena unde se construiesc si dezvolta, se impun si se retrag, se nasc si mor CAMPIONII.
La prima vedere, s-ar parea ca urmand schema standardizata de excelenta selectie, pregatire, asistenta tehnica si medicala, am 'echipat' sportivul pentru inalta performanta si doar o nesansa greu sau imposibil de controlat il va intoarce din drumul victoriei.
Daca am fi doar promotori ai campului de cauzalitate vizibila, ar insemna sa apreciem succesul sportiv numai ca efect a ceea ce am exprimat in paragraful de mai sus.
Si daca asa ar sta faptele, cum am mai putea explica momentele de 'criza' ale sportivului de exceptie cand, aproape magic, rezultatele lui 'cad' pentru ca, spune el, tribuna nu l-a sustinut, privirile antrenorului nu l-au incurajat, sau cum am explica situatiile de 'aur' cand zambetul complezent, dar prietenos al arbitrului, obisnuitul ceai de plante, recomandat de acel medic care asista marii campioni, ceai baut cu o ora inainte de concurs si devenit 'rutina', i-a pus 'aripi la picioare' si s-a trezit trecand primul linia de sosire?
Oare ce sunt aceste 'ceva-uri' care par a guverna din unghiuri nevazute dispozitia de antrenament si competitie a sportivului, modul concret de exprimare a formei in care acesta se afla, astfel incat sunt rasturnate uneori in mod ultraspectaculos asteptari si prognosticuri solid argumentate?
Oare cheia recormanului sa fie ancorata de o amuleta numita simbolic PSY?
Psihologia, stiinta explicativa a imaterialului exprimat organic si comportamental, prezinta intr-un larg capitol ' Fenomenele si efectele psihosociale', responsabile s-ar parea pentru a interpune intre cauza si efectul actiunii umane, necontestatii PSY.
Iata cateva exemple:
Sa ne imaginam sau sa retraim impreuna cateva momente din viata de relatie interpersonala a antrenorului cu doi dintre sportivii sai, numiti aici Marius si Dragos. Marius si Dragos sunt colegi de echipa sportiva. Performantele, stradania, potentialul si atitudinea lor fata de pregatire sunt asemanatoare.
Atitudinea antrenorului este diferita
Antrenorul: '- Bine Marius, imi place cum lucrezi, mai ai de finisat cate ceva, mai faci greseli, dar imi dovedesti prin tot ceea ce faci ca esti serios si ai perspective. Esti increzator in fortele tale si ai toate sansele sa te urci pe podium.'
Antrenorul: ' Rau, foarte rau Dragos, tot ce ai lucrat bine se vede clar ca se duce pe apa sambetei. Du-te acasa si maine nu vii la antrenament decat daca te-ai gandit serios ce ai de facut ca sa-ti corectezi greselile. Esti bun, dar s-ar parea ca nu pot avea incredere in tine.'
Sarcina cititorului
Multiplicati aceste moduri diferite de adresare ale antrenorului catre cei doi sportivi la o unitate de timp suficient de mare ca sa poate fi definita ca maniera de atitudine constanta.
Va reamintim ca ambii sportivi se straduiesc, au potential si atitudine fata de pregatire asemanatoare.
Nota psihologului
Candva, demult in antichitatea prafuita de vreme si intelepciune un artist talentat a sculptat marmura o femeie. Si-a fi dorit-o vie, iubitoare, sincera, sotie devotata si mama copiilor sai. Si pentru ca aceasta sa devina aievea, Pygmalion, cu rabdare si perseverenta, 'a suflat' asupra creatiei sale cuvinte magice: vei fi buna si inteleapta, vei fi dreapta si calda, vei fi cea mai frumoasa si cea mai apreciata.
Efectele vorbelor sale au avut puterea de 'a remodela' femeia cladita din marmura aleasa, de a-i da viata si de a o infatisa lumii triumfand de calitati.
Intrebare pentru cititor:
Marius sau Dragos se va urca pe podium?
Important pentru cititor:
Sa nu uite ca atitudinea si cuvantul sunt incarcate teribil de forta modelatoare.
Antrenorul catre sportivii sai:
'- Incepand de astazi, din categoria celor care, peste doua saptamani, se vor urca pe cantarul de control inainte de competitie, nici un sportiv nu mai coboara la masa de seara si nu mai consuma nici un aliment in afara celor indicate de medic. De ce? Pentru ca, daca vreti sa concurati, trebuie, intre altele, sa va abtineti de la mancare, dulciuri, sucuri. Masa de seara va fi inlocuita cu a merge la culcare mai devreme. Punct.'
1, 2, sau mai multi sportivi din grupul numit:
'Hei baieti, cine merge la chiosc sa aduca ceva provizii de croisante, biscuiti si cola?'
Concluzia dupa aproape doua saptamani:
O buna parte din sportivi nu s-a inscris in graficul de pierdere constanta a kilogramelor in plus, motiv pentru care sacrificiul de 'infometare pe suta de metru din ultimele zile' va fi extrem, iar o parte din forma lor sportiva se va diminua, refacerea pentru ziua competitiei fiind incompleta.
Sarcina cititorului:
De a identifica ce anume din discursul antrenorului a fost formulat nepotrivit in acest fel declansand efectul invers asteptarilor.
Mentiunea explicativa a psihologului:
Limitarea in mod imperativ si insuficient sustinuta explicativ a satisfacerii trebuintelor de tip primar, in cazul de fata foamea, produce la subiectii expusi acesteia declansarea de mecanisme compensatorii care, de cele multe ori, prin efectele lor contravin asteptarilor, neproducandu-se schimbarea scontata sau intarindu-se opozabilitatea.
Intrebare pentru cititor:
Ar fi existat solutia eficienta ca grupul de sportivi supusi interdictiei alimentare sa respecte intocmai cerinta impusa?
Important pentru cititor:
Sa nu uite ca interdictia mareste trebuinta.
ATENTIE!
Nenumarate situatii competitionale au aratat lumii intregi ca sportivii sunt de multe ori capabili ca, in pofida unei invalidari fizice confirmate de medic (de exemplu, o intindere musculara severa), sa continue proba si sa iasa campioni, chiar daca durerea si suferinta dupa aceea ar urma sa fie mult mai severe.
Legea lui Mowrer isi marcheaza si in acest context prezenta, in sensul ca intervine in a sustine si intari motivational manifestarea comportamentala catre obiectivul cel mai apropiat, resimtit puternic gratifiant.
Intrebare pentru cititor:
Nu cumva este necesar ca in organizarea activitatilor sportive antrenorii sa creeze sub auspiciul diversitatii cat mai multe momente care sa ofere sportivilor satisfactii imediate?
Nota psihologului
Recompensa sau succesul contribuie la consolidarea si repetarea comportamentului recompensat.
Important pentru cititor
Cel dintai psiholog al sportivului este antrenorul, care, cu vorbe si atitudini bine gandite, va ajuta sportivul sa-si construiasca si dezvolte dimensiunile atitudinale de invingatori.
Sa ne imaginam scena salii, terenului, bazinului, cercului sau plansei de antrenament. Secundul urmareste atent si consiliaza antrenamentul sportivului, sa presupunem un aruncator de disc. Insista asupra exercitiilor de rotatie, apreciind ca fiind foarte buna pozitia si viteza pivotarilor. Pare a fi un antrenament reusit.
Catre final, apare antrenorul principal care remarca: ' Nici acum, in al noualea ceas,
nu-ti iese pirueta ! Ia-o de la inceput si gandeste-te bine ce ai de facut'.
Sportivul nu mai stie cine are dreptate si exersarile sale devin din ce in ce mai dezorganizate.
Sarcina cititorului
Cititorul trebuie sa isi propuna si sa reuseasca ca, in orice situatie cu tema educationala sau formativa in care se va situa pe pozitia educatorului, profesorului sau antrenorului, sa faca efortul de a nu se contrazice cu posibilul 'educator paralel' de fata cu subiectul care trebuie sa se formeze, sa invete, sa fie corectat.
Mentiunea explicativa a psihologului
Valentele mecanismelor psihologice de conditionare prin recompensa si pedeapsa a comportamentelor sportivilor sunt determinate calitativ de abilitatea modului cum acestea sunt realizate.
Nota psihologului
'Ping-pong-ul comunicational' trebuie condus cu mare arta pentru a avea efecte eficiente.
Sportivii s-au intrunit pentru trei luni in cantonament in vederea pregatirii pentru campionatele europene de handbal seniori.
A trecut o saptamana si componentii echipei nationale care provin din diverse colturi ale tarii apartinand diverselor cluburi dovedesc, spre nemultumirea antrenorilor, ca nu respecta cu rigurozitate standardele de pregatire impuse: unii intarzie la antrenament, altii la sedintele tehnice, cativa se sustrag partial de la incalzire, inca 2 - 3 nu merg la masaj s.a.m.d.
Observatia si analiza atenta remarca faptul ca nu este vorba de rea credinta, ci de obiceiuri individuale, caracteristice fiecarui sportiv.
Insa, ca prin miracol, nu trec prea multe zile si aceiasi sportivi care le dadusera 'dureri de cap' antrenorilor devin o echipa in sensul complex al cuvantului.
Mentiunea explicativa a psihologului
Oare ce s-a intamplat? Nimic mai mult decat ca sportivii aflati intr-o noua situatie colectiva au parcurs si depasit perioada de adaptare la normele acesteia, s-au obisnuit cu ele si, 'de buna voie', le-au inclus in sistemul de referinta personal.
Sarcina cititorului
De a identifica si confirma pentru diferite situatii de viata manifestari asemanatoare celei descrise mai sus.
Nota psihologului
Individul este ceea ce contextul social in care se dezvolta in diferite etape de viata ii impune sa fie!
Atentie! Emotiile se iau!
Antrenorul: ' De dimineata, inainte de concurs, am simtit ca ceva nu este in regula, motiv pentru care am fost agitat, nervos si chiar nemultumit. Aceasta m-a facut morocanos si ce sa mai vorbim despre buna dispozitie sau optimismul pe care sportivul astepta ca de obicei sa le 'soarba de la mine'. Nu am avut stare, ba chiar la un moment dat nu m-am mai putut stapani cand masa arbitrilor m-a chemat pentru a lamuri impreuna cu sportivul neclaritati de ultim moment. Am fost teribil de agitat, nervos, am tipat si mi-am varsat nervii pe toti si pe toate. Cred ca s-a observat din plin, eram ca o supapa sub presiune, parca simteam eu ca nu o sa iasa bine, sentiment pe care l-am exteriorizat obsesiv. '
Si sportivul a fost intr-o 'forma neasteptat de proasta, ivita parca din senin in ultim moment'.
Sarcina cititorului
Determinati de unde a venit aceasta stare a sportivului, lipsa formei, a 'foamei' de succes? De unde s-a ivit neasteptata neputinta a sportivului exprimata in cel mai nepotrivit moment, momentul competitiei?
Explicatia psihologului
Contagiunea mentala si desigur afectiva este poate cel mai evident, rapid si puternic fenomen psihologic.
Atentie! 'Particulele' contagioase emana din priviri, gesturi, intonatie, cuta dintre sprancene si, pe cai imposibil de contracarat, ajung la sportiv. Il invadeaza, il coplesesc, ii pot domina suflarea si fiinta. Este aproape imposibil sa lupte cu 'ele', consumul fizic si psihic fiind foarte mare.
Nota psihologului
Inductia unor manifestari psihice de la o persoana la alta sau altele se refera si la: entuziasm, ras, libertate fata de presiune, panica, consum de alcool, euforie, hiperemotivitate, isterie, groaza etc.
Rezumat
Considerand psihologia stiinta explicativa a imaterialului exprimat organic si comportamental, ne-am propus sa prezentam si sa analizam succint, dar cu exemplificari specifice din viata sportiva, unele dintre aspectele fenomenelor si efectelor psihosociale regasite in aria competitionala.
Parcurgand randurile de mai jos, cititorul, antrenorul, sportivul, medicul, specialisti din oricare alt domeniu, vor gasi, speram noi, inca o explicatie a unora dintre comportamentele indivizilor umani cu care la un moment dat comunica.
Si poate, intelegand ca in dezvoltarea unei relatii interpersonale maniera de comunicare este uneori esential responsabila pentru declansarea unor anumite categorii de comportamente, fiecare dintre noi vom fi mai atenti cu cei din jur.
Abstract
Psychology is that science witch explains the immaterial expressed organically and behaviorally. The psychosocial phenomena and effects are responsible for individual ways of expressing athlets' behaviour when they find themselves at the intersection of a multitude of interpersonal relationships.
Bibliografie
Rosenthal, R, Jacobson, l, The social psychology of Psychological Research. New York, The Free Press, 1972
Cosmovici, A, Iacob, L, Psihologia scolara. Iasi, Polirom, 1998
Tucicov, Bogdan, A, Chelcea, S, Golu, M, Dictionar de psihologie sociala. Bucuresti, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1981
