POSIBILITATE DE IMBUNATATIRE A INALTIMII DE DESPRINDERE PE VERTICALA, LA VARSTA DE 13-14 ANI FETE SI 14-15 ANI BAIETI, PRIN FOLOSIREA MIJLOACELOR LOCALIZATE

Conf. univ. dr. RATA GLORIA

FEFS, Universitatea Bacau

Cuvinte cheie : inaltimea sariturii pe verticala, mijloace localizate

Argumentare

Pentru acest experiment, mijloacele de pregatire au fost formate din: mijloace pentru pregatirea analitica numite si mijloace localizate si mijloace pentru pregatirea globala. Prin „mijloace localizate de pregatire' se inteleg mijloacele cu ajutorul carora se urmareste pregatirea analitica a grupelor musculare, in cazul de fata, de la nivelul gleznei, genunchiului si soldului.

Scopul, sarcinile si ipoteza cercetarii

Experimentul a avut ca scop cunoasterea posibilitatilor de dezvoltare a detentei la varsta considerata de noi ca varsta optima de dezvoltare folosind mijloace localizate.

Sarcinile cercetarii au fost: stabilirea duratei cercetarii si a esantionului cercetat, stabilirea probelor de control, verificarea initiala, planificarea si realizarea procesului de pregatire, verificarea finala, prelucrarea, analiza, interpretarea datelor si stabilirea concluziilor.

Ipoteza cercetarii a avut la baza ideea ca executarea unui program de pregatire adecvat, cu mijloace si efecte localizate, contribuie la dezvoltarea detentei peste nivelul de manifestare normala.

Organizarea si desfasurarea cercetarii

Experimentul a fost organizat cu doua grupe a cate 12 de subiecti nesportivi: 12 fete (6 fete de 13 ani si 6 fete de 14 ani) si 12 baieti (6 baieti de 14 ani si 6 baieti de 15 ani): una a fost considerata grupa de experiment, iar cealalta grupa, de control. Procesul de pregatire la grupa de experiment a tinut 8 saptamani.

Probe de control

Pentru realizarea acestui studiu, au fost efectuate urmatoarele teste:

Ø Testul pentru evaluarea dezvoltarii somatice a cuprins probele de :

· Greutate si inaltime a corpului.

Ø Testul pentru evaluarea dezvoltarii detentei cu ajutorul platformei a inclus urmatoarele probe:

· Proba de 15 sarituri legate de pe ambele picioare determina elementele definitorii ale calitatilor neuromotorii intr-un efort maximal de forta-viteza-rezistenta la nivelul triplei extensii si consta din realizarea a 15 sarituri 'ca mingea' pe ambele picioare. Subiectii nu trebuie sa tina evidenta sariturilor, aceasta este facuta automat de calculator. Ei se situeaza in partea centrala a covorului si trebuie sa execute sariturile fara a depasi suprafata acestuia. Sariturile se fac cu genunchii intinsi. Subiectul poate sa respire in timpul probei si sa se ajute cu bratele. 

· Proba de saritura in adancime, urmata de o desprindere cat mai rapida (S.v.a.), cunoscuta in literatura de specialitate straina sub denumirea de ‚Drop Jump' (D.J.), evalueaza ansamblul calitatilor neuromusculare ale membrelor inferioare. Subiectul, plasat pe o banca inalta de 40 cm, in pozitia de plecare ,,stand', cu genunchii intinsi si mainile pe solduri, se lasa sa cada in adancime pe platforma de contact. Aterizarea pe platforma se realizeaza pe ambele picioare odata, intr-o pozitie flexata la nivelul genunchilor si este urmata de o desprindere cat mai inalta si o noua aterizare.

· Proba de saritura pe verticala precedata de o flexie rapida (S.v.f.), consemnata in literatura straina de specialitate sub denumirea de Countermouvement jump (C.M.J.), evalueaza capacitatea de coordonare si de elasticitate neuro-musculara a membrelor inferioare. Subiectul se plaseaza pe mijlocul platformei in pozitia de plecare ,,stand', cu genunchii intinsi si mainile pe solduri. Din aceasta pozitie, dupa o flexie rapida se desprinde in urma actiunii de impingere si extindere pe ambele picioare cat mai sus dupa care aterizeaza din nou pe platforma.

· Proba de saritura pe verticala din pozitia semiflexat (S.vs), intalnita in literatura de specialitate straina sub denumirea de Squat jump (S.J.), permite evaluarea fortei explozive a membrelor inferioare. Subiectul se plaseaza pe mijlocul platformei in pozitia de plecare ,,stand cu genunchii flexati la 90 si mainile pe solduri. Din aceasta pozitie, fara alta flexie, se desprinde in urma actiunii de impingere si extindere pe ambele picioare cat mai sus dupa care aterizeaza din nou pe platforma.

Pe toata durata de executie a celor trei sarituri, subiectul trebuie sa tina mainile pe sold si sa-si mentina trunchiul pe verticala.

Masuratorile executate au inregistrat date cu privire la:

Ø puterea unitara a desprinderilor, inaltimea de zbor (H), viteza de repetitie prin proba celor 15 sarituri;

Ø durata desprinderii, inaltimea desprinderii si puterea desprinderii pentru executia probelor de control pe platforma tip: saritura in adancime urmata de o desprindere cat mai rapida saritura pe verticala precedata de o flexie rapida si saritura pe verticala din pozitia semiflexat;

Ø durata contactului pentru saritura in adancime urmata de o desprindere cat mai rapida.

Durata experimentului

Masuratorile initiale si probele de control au fost sustinute in februarie 2000, respectiv aprilie 2000, in conditii asemanatoare pentru toti subiectii. Experimentul a avut o durata de 10 saptamani. Acest interval de timp a fost folosit astfel:

Ø in prima saptamana, s-a efectuat o pregatire a modalitatii de sustinere a probelor de control si sustinerea acestora;

Ø in urmatoarele 8 saptamani, subiectii grupelor de experiment au fost supuse unui program de antrenament care a avut drept scop imbunatatirea detentei la nivelul membrelor inferioare;

Ø ultima saptamana a avut drept scop resustinerea probelor de control.

Sistemul de pregatire si mijloacele folosite pentru experimentul propriu-zis

In principal, procesul de pregatire s-a desfasurat in sala de atletism. Sistemul mijloacelor de pregatire pentru experimentul propriu-zis a fost format din: mijloace pentru pregatirea analitica localizate la nivelul gleznei, genunchiului si soldului si mijloace pentru pregatirea globala.

A. Mijloacele pentru pregatirea analitica vizeaza intarirea analitica musculo-articulara localizata la nivelul articulatiilor: gleznelor, genunchilor, soldurilor. 

1. Mijloace folosite cu localizare la nivelul articulatiei gleznei:

a) flexia si extensia labei pe gamba cu autorezistenta, realizata cu coarda la

varful labei;

b) ridicari pe varfuri cu rezistenta opusa de partener;

c) sarituri la coarda cu genunchii intinsi:

· libere;

· cu ingreuiere.

2. Mijloace folosite cu localizare la nivelul articulatiei genunchiului:

a) stand semiflexat cu mainile pe solduri extensia rapida a genunchilor:

· fara rezistenta partenerului;

· cu rezistenta partenerului;

b) stand pe plan inclinat (30), semiflexiune si desprindere pe verticala cu trunchiul drept fara a flexa soldului:

· fara rezistenta partenerului;

· cu rezistenta partenerului.

Mijloace folosite cu localizare la nivelul articulatiei soldului:

a) sprijin pe genunchi flexia si extensia rapida a soldului si desprindere pe verticala cu trunchiul drept, fara flexia soldului:

· fara rezistenta partenerului;

· cu rezistenta partenerului.

Indicatii : - ingreuierea sa permita executia rapid a miscarilor;

se foloseste centura cu saculete cu nisip;

fiecare exercitiu se repeta de 6 ori in 4 serii. (4 x 6 repetari);

pauza va fi de 1 minut intre serii si 2 minute intre exercitii;

conditia reusitei este localizarea perfecta a fiecarui exercitiu si miscarea rapida.

B. Mijloacele de pregatire globala vizeaza intarirea analitica musculo-articulara la nivelul triplei extensii, gen pliometrie, realizat cu leganare pendul, prin respingere de la perete:

- Leganari suspendate la o distanta convenabila de perete pentru a se crea un soc de amortizare suficient de mare, prin tripla-flexiune si o respingere rapida de la perete prin tripla-extensie completa.

Pe baza combinarii acestor mijloace intr-o abordare tip - de la usor la greu - s-a programat procesul de antrenament, ce a avut la baza trei sedinte saptamanal. S-a urmarit, indeosebi, realizarea exercitiilor cu accent pe executia corecta la nivelul articulatiilor si, in special, pe solicitarea a grupelor musculare implicate.

Rezultate

Pentru elucidarea scopului lucrarii noastre, rezultatele initiale si cele finale au fost inregistrate si prelucrate. Media aritmetica (prezenta in tabelul de mai jos) a fost analizata.

Tabelul 1

 Progresia mediilor aritmetice dintre testarea initiala si cea finala

 si diferenta de progresie dintre grupa experiment si grupa de control

Indici	I	G.	15 srt.				S.v.a.			S.v.f.			S.v.s
			P.u.	H.	V.repet.	D.sol	D.aer	H	P	D.aer	H	P	D.aer	H	P
X FEx	1.587	47.18	4.384	31.2	0.192	0.236	0.497	30.4	11.94	0. 4 8 2	28.6	11.590	0.464	26.5	11.164
X IEx	1.572	47.07	4.043	26.6	0.187	0.281	0.462	26.5	11.12	0. 4 5 0	25.5	10.921	0.433	23.2	10.428
Dif Ex f-i	0.015	0.113	0.341	4.6	0.005	0.055	0.035	3.9	0.827	0. 0 3 2	3.1	0.669	0.031	3.3	0.736
X F M	1.588	46.72	3.98	25.7	0.26	0.30	0.45	25.4	10.82	0.441	24.5	10.62	0.426	22.6	10.25
X IM	1.578	46.10	3.976	25.6	0.181	0.307	0.450	25.4	10.82	0. 4 4 4	24.6	10.699	0.426	22.5	10.279
Dif M i-f	0.010	0.616	0.012	0.1	0.082	0.002	0	0	-0.001	-0.003	-0.1	-0.078	0	0.1	-0.020
Dif prog.	0.005	0.858	0.174	3.6	-0.001	0.053	0.035	3.9	0.826	0. 0 2 9	3	0.591	0.031	3.2	0.716

Legenda: P.u. = puterea unitara

- H = inaltimea de desprindere

- V. rep.= viteza de repetitie

- D. sol = durata timpului pe sol

- D. aer = durata zborului

- P = puterea de desprindere

Urmarind rezultatele inregistrate, prelucrate si realizand diferenta dintre media testarii initiale si a celei finale, in urma procesului de pregatire realizat pe durata celor opt saptamani, se evidentiaza urmatoarele aspecte:

· valorile individuale au crescut la toti cei 24 de subiecti la toate probele. Exceptie face proba de greutate, care, in multe cazuri, a inregistrat valori putin mai mici decat in testarea initiala, atat la grupa de experiment, cat si la grupa de control.

· valorile mediilor aritmetice au crescut la toate probele, intr-o proportie determinata de specificul posibilitatilor de evolutie, in special la grupa de experiment. La grupa de control cresterile au fost aproape imperceptibile.

· in cadrul probei de ,,15 sarituri pe platforma', media valorii puterii unitare a crescut de la 4,043 W la 4, 384 W, prin urmare cu 0,341 W ceea ce a determinat o imbunatatire a valorii inaltimii de desprindere de la 26.6 cm, in etapa initiala, la 31,2 cm in etapa finala, deci o crestere de 4,6 cm. Acest fenomen nu s-a produs si la grupa de control, noi consideram ca din cauza lucrului ineficient dirijat, nelocalizat;

· in ceea ce priveste viteza de repetitie, din comparatia mediilor aritmetice se observa ca aceasta nu indica existenta unei corelatii directe si pozitive intre valorile puterii unitare si cele ale inaltimii de desprindere, ci mai degraba o relatie indirecta;

· in cadrul probei saritura in adancime urmata de o desprindere cat mai rapida (S.v.a.), media duratei contactului cu solul scade de la testarea initiala la cea finala, cu 0.055 sec la grupa de experiment si cu 0.001 sec la grupa de control, in ciuda faptului ca durata in aer creste cu 0,035 sec la grupa de experiment si se mentine la grupa de control. In cadrul aceleiasi probe, creste puterea de desprindere cu 0,827 W la grupa de experiment si cu 0,001 W la grupa de control, iar inaltimea sariturii cu 3,9 cm la grupa de experiment si stagneaza la grupa de control. Dupa cum se observa, exista o relatie directa intre durata zborului, inaltimea sariturii si puterea de desprindere si o relatie indirecta intre acestea si durata contactului cu solul.

· in cadrul probei de saritura pe verticala precedata de o flexie rapida (S.v.f.), se poate sublinia ca media inaltimii de desprindere creste de la testarea initiala la cea finala cu 3,1 cm la grupa de experiment si cu 1 cm la grupa de control, puterea de desprindere cu 0.669 W la grupa de experiment si cu 0,078 W la grupa de control, iar durata zborului cu 0,032 sec la grupa de experiment si cu 0,003 sec la grupa de control. Asadar, intre acesti indici exista o relatie directa, iar imbunatatirea puterii de desprindere determina cresterea inaltimii de desprindere si durata zborului;

· la proba saritura pe verticala din pozitia semiflexat (S.vs), subliniem faptul ca media de la testarea initiala la cea finala la durata zborului creste cu 0,031 sec la grupa de experiment si stagneaza la grupa de control, la inaltimea de desprindere cu 3,3 cm la grupa de experiment si cu 1 cm la grupa de control, iar puterea de desprindere cu 0,736 W la grupa de experiment si cu – 0.020 W la grupa de control. Ca si la celelalte doua sarituri, se observa existenta unei relatii directe intre inaltimea desprinderii si durata zborului si puterea de desprindere;

· de la testarea initiala la cea finala, inaltimea de desprindere creste de la 26,5 cm la 30,4 cm la saritura in adancime urmata de o desprindere cat mai rapida, de la 25,5 cm la 28,6 cm la saritura pe verticala precedata de o flexie rapida si de la 23,2 la 26, 5 cm la saritura pe verticala din pozitia semiflexat, durata timpului in aer creste de la 0.462 sec de 0.497 sec la saritura in adancime urmata de o desprindere cat mai rapida, de la 0.450 sec la 0.482 sec la saritura pe verticala precedata de o flexie rapida si de la 0.433 sec la 0.464 sec la saritura pe verticala din pozitia semiflexat, iar puterea inregistreaza aceeasi directie crescatoare de la 11.122 W la 11.949 W la saritura in adancime urmata de o desprindere cat mai rapida, de la 10.921 W la 11.590 W saritura pe verticala precedata de o flexie rapida si de la 10.428 W la 11.164 W la saritura pe verticala din pozitia semiflexat.

Comparand cresterile dintre cele trei tipuri de sarituri, se observa ca saltul cel mai mare s-a produs in proba de saritura in adancime urmata de o desprindere cat mai rapida, iar in cazul celorlalte saltul a fost identic.

Calculand media inaltimii de desprindere din cele patru tipuri de saritura si realizand diferenta dintre ele dar si diferenta dintre etapa initiala si cea finala, s-au inregistrat rezultatele prezentate in tabelul de mai jos:

Diferenta inaltimii de desprindere intre probe	Etapa initiala	Etapa finala	Diferenta dintre final si initial
H 15 desp. – H S.v.a.	0,1 cm	0,8 cm	0,7 cm
H 15 desp. – H S.v.f.	1,1 cm	2,6 cm	1.5 cm
H 15 desp. – H S.v.s.	3,4 cm	4,7 cm	1,3 cm
H S.v.a.. – H S.v.f.	1,0 cm	2,2 cm	1.2 cm
H S.v.a. – H S.v.s	3,3 cm	3,9 cm	0,6 cm
H S.v.f.. – H S.v.s.	1,7 cm	2,1 cm	0,6 cm

Comparand diferentele dintre mediile tipurilor de sarituri (prezente in tabelul de mai sus), din etapa initiala cu cele din etapa finala, se observa ca in toate cazurile rezultatele sunt mai bune pentru testarile finale si anume dintre S.v.a. – S.v.s. si dintre 15 desprinderi si S.v.s. Aceste cresteri apropiate ca valoare subliniaza faptul ca la nivelul musculaturii se realizeaza o imbunatatire a perceperii nervoase.

Cresterile inregistrate se datoreaza lucrului specific, localizat, realizat cu mijloace pliometrice, simple, cu incarcaturi usoare si a folosirii ,,balansului cu pendul', care au dus la cresterea fortei musculaturii biarticulare, dar si imbunatatirii modalitatii de realizare a comenzii nervoase de la nivelul unitatii motorii.

Conform acestor date, putem sublinia ca diferentele dintre cele patru tipuri de sarituri sunt mai mari dinspre miscarea foarte dinamica spre miscarea statica, adica de la 15 desprinderi pe verticala la saritura pe verticala din pozitia semiflexat si mai mari in cazul testarilor finale comparativ cu cele initiale. Se poate sublinia ca modalitatea in care a fost perceputa miscarea la nivelul membrelor inferioare in cele patru tipuri de saritura in etapa initiala si finala este diferita si influenteaza inaltimea de desprindere.

Concluzii

Din cele prezentate, putem desprinde urmatoarele concluzii:

Rezultatele studiului confirma eficacitatea metodologiei de pregatire, adaptata la particularitatile de varsta ale subiectilor.

Nivelul de pregatire fizica a celor doua esantioane (experiment - Ex, si control - C) a fost apropiat ca valoare la inceputul experimentului, dar ca urmare a programului de pregatire efectuat, in final, esantionul experimental demonstreaza un nivel de pregatire fizica imbunatatit in raport cu esantionul de control.

Luand in consideratie indicatorul principal P.max.i. (puterea maxima instantanee), nivelul initial dintre cele doua esantioane (Ex si C) a fost, de asemenea, relativ apropiat. Dupa experiment, la esantionul experiment, in medie, P.max.i. creste cu 7,27 %, in timp ce la esantionul de control, s-a inregistrat un progres nesemnificativ de 0,66 %. In functie de proba, diferentele fata de nivelul initial sunt intre 34-38 W SI intre 4,7-7,1 W (m).

In raport direct cu P. max. i./ kg corp (P.r), media H (inaltimea) de zbor a crescut la esantionul experiment cu 14,7 % la saritura in adancime urmata de o desprindere cat mai rapida (3,9 cm), cu 12,2 % la saritura pe verticala precedata de o flexie rapida (3,1) si cu 14,2 % la saritura pe verticala din pozitia semiflexat (3,3 cm), la esantionul de control avand aceleasi valori medii ca la faza de preexperiment. Creste si durata zborului in aer (D. aer) la esantionul experiment cu 0,035 m/s, in timp ce la esantionul de control ramane la aceeasi valoare.

Puterea relativa (P.r) nu se modifica la esantionul de control (C), pe cand la esantionul experiment, valorile medii finale sunt semnificativ mai mari dupa programul de pregatire (saritura in adancime urmata de o desprindere cat mai rapida. i = 11,14, f = 11,93, la saritura pe verticala precedata de o flexie rapida. i = 10,89, f = 11,59, si la S.J. i = 10,31, f = 11,16 W/ kg corp).

Durata contactului cu solul (D. sol), inregistrata numai la saritura in adancime urmata de o desprindere cat mai rapida, de la valori initiale relativ apropiate la cele doua esantioane, (diferenta – 0,026 m/s, valorile medii finale au scazut cu 0, 069 m/s, putem sublinia ca la esantionul experiment, durata ciclului „intindere scurtare' s-a imbunatatit cu 0,045 m/s.

Coeficientul de rapiditate (Coef. R), tot numai in saritura in adancime urmata de o desprindere cat mai rapida, creste la esantionul experiment de la 0,94 la 1,29 cm. ms¹. La esantionul de control, valorile nu sufera modificari.

Intre durata contactului cu solul (D. sol) si durata zborului (D. aer) exista un raport invers proportional. Exprimat in proportii, la esantionul experiment, valorile medii, initial = 1,67, final = 2,16. La esantionul de control, nu sunt modificari.

Curbele frecventelor, numai la probele saritura in adancime urmata de o desprindere cat mai rapida, atat initial, cat si final, la esantionul experiment, sunt asimetrice pozitiv, aspect amplificat dupa experiment, iar la esantionul de control asimetrice negativ.

Recapituland efectele rezultate la esantionul experiment, dupa programul de pregatire administrat, acestea sunt:

cresterea puterii maxime instantanee (P.max.i.) si a puterii relative (P.r), in functie de proba intre 6,74-7,55 %, respectiv 6,42-7,4 %;

cresterea inaltimii sariturii verticale (H. zbor) cu 14,7 % la saritura in adancime urmata de o desprindere cat mai rapida, 12,1 % la saritura pe verticala precedata de o flexie rapida si cu 14,2 % la saritura pe verticala din pozitia semiflexat, ca si a timpului de zbor (D. aer).

Le résumé

 Cette étude a été réalisée pour les filles de 13-14 ans et les garçons de 14-15 ans et son but est d' analyser le niveau de perfectionnement de la valeur de la hauteur du saut à la verticale, en employant des moyens localisés. Les tests de mesure ont été appliqués initialement, au début de la période, qui a duré 10 semaines. L'analyse des résultats a mis en évidence le fait que „ le saut vertical' se trouve en rapport directement proportionnel avec la force instantanée maximale/ kilogramme corpset en rapport inversement proportionnel avec la durée du contact.

 Les résultats obtenus ont démontré le fait que, en utilisant une méthodologique adéquate, on peut croitre la valeur du 'saut vertical', pour les enfants et les adolescents, au- dessus du niveau atteint pendant le développement relativement naturel.

 Les croissances soulignent le fait qu'on réalise au niveau musculaire une amélioration.

 Bibliografie

Fowler, N.E., Less, A., Traskoma, Z., Wit, A., Iskra, L., A comparison of the training using a pendulum swing and weight-training on lower limb strength. In: Conference communications. Centre Sport and Exercise Siences, Liverpool, John Moores University Byrom Stret Liverpool L3 3AF, UK and Departament of Biomechanics Institute of Sport Warsaw, Poland.

Rata, G., Studiu privind dinamica si dezvoltarea detentei la copii si juniori. Teza de doctorat 2001.

Watkins, J., Instantaneous and average power output in countermovement jumping. In: Conference communications. Scottish of Sport University Studies, University of Stratathclyde, Glasgow, G13 1PP, UK.

Bernardi, M., Felici, F., Maarchetti, M., Montellanico, F., Piacentini, M.F., and Solomonow, M., Motor unit recruitment strategy changes with improvements in strength. In: Conference communications. Department of Phsiology Biophysics and Nutrition ^L., Luciani', University of Rome ^La Sapienza, Italy and Department of Orthopedics, Louisiana State University Medical Center New Orleans, LA, USA.