DEZVOLTAREA CAPACITATII DE FORTA-VITEZA A FOTBALISTILOR JUNIORI (varsta 16-17 ANI)

Lect. univ. drd. CONSTANTIN PLOESTEANU

FEFS, Universitatea 'Dunarea de Jos' Galati

Cuvinte cheie: fotbal, antrenament sportiv, programare, proces de pregatire, mijloace de pregatire, pregatire fizica, pregatire tehnica, pregatire diferentiata

       Rezumat

     Antrenamentul sportiv modern abordeaza conceptul de calitate motrica combinata prin amestecul realizat din doua calitati de baza. Caracteristic jocului de fotbal este indemanarea in regim de viteza, forta si rezistenta.

       Pentru atingerea cercetarii propuse se vor rezolva urmatoarele obiective majore:

• Aprecierea nivelului de dezvoltare a capacitatii de forta-viteza a fotbalistilor juniori, varsta 16-17 ani.
• Determinarea continutului planificarii dezvoltarii diferentiate capacitatilor de forta-viteza in pregatirea fotbalistilor.

Baza metodologica a cercetarii are ca suport aspectul teoretic si experienta practica care se bazeaza pe conceptiile antrenamentului sportiv.

Introducere

In literatura de specialitate din tara noastra si din alte tari, se acorda importanta pregatirii antrenamentului sportiv. In acest sens, tema prezinta importanta atat pentru aria de cunoastere a particularitatilor de varsta, in cazul nostru a fotbalistilor juniori, varsta 16-17 ani, cat si pentru implicatiile practice in antrenamentul sportiv.

Scopul cercetarii consta in perfectionarea antrenamentului sportiv la fotbalistii juniori in varsta de 16-17 ani prin intermediul folosirii calitatilor motrice combinate, forta - viteza.

        Pentru jocul de fotbal, capacitatea de a accelera rapid nu este suficienta. Jucatorii trebuie sa poata schimba directia si, in special, sa reduca rapid acceleratia (sa decelereze), sa execute intoarcerea si imediat sa accelereze in directia opusa. Cu cat forta picioarelor este mai mare, cu atat mai rapid va executa jucatorul aceasta actiune. In consecinta, sportivul trebuie sa faca antrenament de forta, simultan cu pregatirea de viteza.

      Rezolvarea sarcinilor propuse in cercetare a avut la baza adoptarea unui complex de metode de colectare si prelucrare a datelor a caror valoare si eficienta consta in folosirea imbinata a metodelor de cercetare pentru stabilirea concluziilor.

Ipoteza cercetarii

Se presupune ca folosirea mijloacelor propuse (ridicari de greutati, sarituri pliometrice, alergari maximale) va contribui la imbunatatirea (cresterea) pregatirii fizice generale si specifice precum si la potentialul tehnic (executia asociata cu precizia), va permite selectarea celor mai eficiente mijloace in pregatirea de forta-viteza la fotbalistii juniori, varsta 16-17 ani, si, implicit, va creste performanta sportiva.

Ipoteza de lucru a fost confirmata prin calculul statistic, care demonstreaza ca progresul grupelor experimentale, fata de grupa de control, sunt semnificative; p < 0,01 si p < 0,05 la toate probele si normele de control utilizate in cadrul experimentului.

Organizarea cercetarii

        Experimentul pe care l-am organizat pe o perioada de 10 luni are la baza verificarea unei ipoteze de lucru, privind imbunatatirea capacitatii de forta-viteza, adresat fotbalistilor juniori in varsta de 16-17 ani, iar mijloacele folosite se compun din ridicari de greutati, sarituri pliometrice, alergari maximale si, desfasurat pe 2 grupe experimentale (n = 32) si una martor, aceeasi pentru ambele grupe. 

 Alcatuirea proiectului de program propus are in vedere antrenarea calitatii combinate de forta-viteza la fotbalistii juniori in varsta de 16-17 ani prin folosirea de mijloace (exercitii) accesibile acestei varste, cat si necesitatea biologica a unei dozari corespunzatoare.

    Mijloacele folosite pentru dezvoltarea fortei-vitezei pun accent pe: distantele parcurse, greutatile ridicate, sariturile, intervalul (pauza), acestea fiind repartizate astfel:

        1. Cate un set de exercitii separat pentru cele doua grupe experiment (A-B) prin intermediul lucrului diferentiat.

Grupa A - prin ridicari de greutati  30% din posibilitati

 a) Genuflexiuni cu haltera pe umeri

        Lucru - 30 sec   Intervalul intre repetari - 1min     Total: 1min 30 sec

 b) Flexo-extensii ale picioarelor cu genunchii intinsi, haltera pe umeri

        Lucru - 30 sec   Intervalul intre repetari - 1min    Total: 1min 30 sec

  c) Impingeri de la piept, din culcat pe spate 

        Lucru - 30 sec   Intervalul intre repetari - 1min    Total: 1min 30 sec

  d) Ridicarea exploziva a greutatii la piept cu indreptarea trunchiului, apoi ridicarea barei deasupra capului. Lasarea barei de la piept pe sol (lucru excentric-intindere)

        Lucru - 30 sec    Intervalul intre repetari -1min     Total: 1min 30 sec

e) Semigenuflexiuni cu haltera pe umeri

        Lucru - 30 sec   Intervalul intre repetari - 1min   Total: 1min 30 sec

Serii  3:     

  Lucrul efectiv intr-o serie - 2 min si 30 sec;

  Pauza intre repetari - 4 min;

  Recuperarea intre serii - 4 min si 30 sec

 Total: 11min  (11 min x 3 serii = 33 min)

Continutul antrenamentului :

 - 15 min, pregatirea organismului pentru efort, mobilitate, exercitii tehnice cu bara de haltera ;

 - 33 min, lucru cu greutati ;

- 12 min, exercitii de revenire - stretching. Total: 60 min

 Antrenamentele s-au efectuat in aceeasi zi a fiecarei saptamani.

Grupa B - antrenamentul de sarituri

 a. Saritura inalta pe lada, la 60 cm, apoi la 40 cm, cu cate o hantela tinuta in maini, urmata de saritura in adancime, precedata de lovirea mingii cu capul:

        Repetari - 6-8    Intervalul intre repetari - 1min    Lucru - 2 min

•   b. Sarituri cu genunchii sus peste garduri inalte de 50 cm.
•    Distanta intre garduri - 40 cm.

  c. Saritura in adancime urmat de:

• - aterizare, continuata cu o saritura in lungime fara elan,  
• - aterizare, continuata cu sprint 3 m inainte, 
• - aterizare, continuata cu o saritura din ghemuit in extensie,  
• - aterizare, continuata cu sprint 3 m inapoi,  
• - aterizare, continuata cu o saritura pe verticala, alternativ pe cate un picior,  
• - aterizare, continuata cu sprint 3 m in lateral.  

      Repetari - 6.  Intervalul intre repetari - 2 min 30 sec.  Lucru - 4 min.

 e. Sarituri laterale cu picioarele intinse din genunchi, peste garduri inalte de 30-40 cm

      - 10 sarituri cu plecare din pozitia lateral-stanga,

      - 10 sarituri cu plecare din pozitia lateral-dreapta

      - Lucru 1 min.

Serii 3: 

Lucrul efectiv intr-o serie - 4 min, 30 sec  Pauza intre repetari - 6 min, 30 sec   

   Recuperarea intre serii - 4 min 30 sec  Total:15 min 30 sec (15',30' x 3 serii = 46'30').

Continutul antrenamentului:

- 15 min pregatirea organismului pentru efort, exercitii din scoala alergarii, mobilitate, exercitii din scoala sariturii;

- 46 min 30 sec - sarituri pliometrice;

  - 18 min 30 sec - exercitii de revenire, eliminarea oboselii coloanei vertebrale, stretching;

Total lucru pentru o lectie = 80 min.

Antrenamentele s-au efectuat in aceeasi zi a fiecarei saptamani.

       2. Un set de exercitii pentru ambele grupe (A-B) experiment, pentru antrenarea alergarilor de viteza maxima :

a. Accelerare-decelerare cu schimbari de directie 

Repetari - 3 x 10 sec        Pauza intre repetari - 25 sec

  b. Alergari de viteza maxima printre 10 jaloane inalte de 1,20m asezate la o distanta de 1m 

      Repetari -3/5 x 6 sec        Pauza intre repetari – 25 sec

      Lucru - 45 – 50 sec          Intervalul intre repetari - 2 min

      Recuperarea intre 2 faze -3 min    Total: 6 min 

   c. Alergare de viteza maxima peste 10 garduri joase, asezate la o distanta de 0,75 m

      Repetari - 3 x 5-6 sec Pauza intre repetari - 25 sec

d. Alergari de viteza maxima pe 30 m

• Cresterea vitezei pe 20 m pana la maxim urmata de mentinerea ei (alergare in apnee).

   Pauza intre repetari - 2 min Recuperarea intre 2 faze - 3 min  Total: 5 min, 35 sec

e. Aruncarea inainte a mingii medicinale in greutate de 1 kg, cu ambele maini deasupra capului, de pe loc, timp de 3 min (15-20 de aruncari).

      Lucru -3 min     Recuperare - 4 min   Total: 7 min

      Se lucreaza in doua serii : 2 x 18 min,35s = 37 min,10 sec (40 min).  

Continutul antrenamentului

 - 20 min, pregatirea organismului pentru efort, exercitii din scoala alergarii, mobilitate, alergari scurte;

 - 23 min, alergari de viteza maxima (experimentul);

 - 14 min, aruncarea inainte a mingii medicinale;

 - 10 min, exercitii de revenire.

Total: 67min.

Antrenamentele sec-au efectuat in ziua de marti a fiecarei saptamani. 

Rezultate

      Media aritmetica a rezultatelor obtinute in urma testarii, eroarea medie a testului, precum si omogenitatea grupelor sunt prezentate in tabelele 1 si 2 si sub forma grafica in figurile 1, 2, 3, 4.

  Analiza si generalizarea rezultatelor, seriilor de valori au fost reprezentate prin t_calculat   raportat ( < sau > ) la t_tabelat  intre nivelul mediu final si nivelul mediu initial a fenomenului cercetat, de asemenea, prin reprezentare grafica.

  Asa cum reiese din tabelele 1 si 2 si din figurile 1,2,3,4, progresul este evident intre testarea initiala si testarea finala la probele fizice si tehnice, ceea ce exprima o crestere a omogenitatii ambelor grupe experimentale.

      Pentru aprecierea nivelului dezvoltarii capacitatii de forta-viteza necesar efectuarii experimentului s-au selectionat urmatoarele baterii de teste:

Testele  fizice

 1. Alergare in viteza pe 30m.               2. Saritura in lungime fara elan.                                             

 3. Saritura pe verticala.                   4. Aruncarea mingii medicinale.  

 5. Pentasalt.                            6. Genuflexiuni cu haltera pe umeri.                   

Testele tehnice

 1. Conducerea mingii cu viteza maxima pe 30m.

 2. Lovirea mingii cu piciorul din suprafata de poarta (5,5m) in terenul de joc.                              

 3. Aruncarea mingii de la margine in terenul de joc.                   

 4. Lovirea mingii cu capul - din suprafata de poarta (5,5m) in terenul de joc, din minge aruncata in sus cu mana de catre executant.                            

 5. Tras la poarta de la 16,5m in locul indicat, spatiul fiind delimitat cu benzi verticale.

 6. Lovirea mingii din corner spre suprafata de pedeapsa intr-un spatiu delimitat.   

      Prin intermediul probelor si normelor de control stabilite, se poate urmari si aprecia, in urma testarii initiale si finale, evolutia subiectilor din cercetarea propusa. 

Tabelul 1

Aprecierea indicilor pregatirii fizice

TESTĀRILE  FIZICE
Exercitiile de control		Grupa experimentala A - L.SEC.Galati.				Grupa experimentala B - Otelul Galati
		Testare initiala		Testare finala		Testare initiala		Testare finala
		X1 ± Sx1	V %	X2 ±  Sx2	V %	X1±  Sx1	V %	X2±  Sx2	V %
1	Alergarea de viteza pe 30m (sec)	4',55 ± 0,025	2,19	4',3± 0,017	1,63	4',5 ± 0,02	1,77	4',2 ± 0,01	1,66
2	Saritura in lungime fara elan (m)	2 ± 0,02	4,5	2,20 ± 0,03	5,45	2 ± 0,022	4,5	2,18±0,03	5,5
3	Saritura pe verticala (m)	0,47 ± 0,01	8,51	0,60 ± 0,01	6,66	0,48 ± 0,012	10,41	0,68 ± 0,0075	4,41
4	Aruncarea mingii medicinale(kg)	9,60 ± 0,22	9,16	12,90±0,20	6,20	9,50 ± 0,205	8,63	12,63 ± 0,047	1,50
5	Pentasalt(m)	10,78 ± 0,19	7,23	12 ± 0,28	9,5	10,75± 0,197	7,34	12,25 ± 0,185	6,04
6	Genuflexiuni cu haltera (kg).	56 ± 2,31	16,48	63 ± 2,13	13,54	55 ± 0,94	6,85	62 ± 0,47	3,06

Figura 1- Grupa experimentala A                   Figura 2 - Grupa experimentala B

Reprezentarea grafica a indicilor pregatirii fizice a celor doua grupe experimentale                                   Tabelul 2

Aprecierea indicilor pregatirii tehnice

Figura 3 - Grupa experimentala A                  Figura - 4 Grupa experimentala B

Reprezentarea grafica a indicilor pregatirii tehnice a celor doua grupe experimentale

Tabelul 3

• Rezultatele probelor fizice dintre grupele experimentale si grupa martor ( n= 42)

Dinamica procentajului la testarile fizice

Tabelul 4

Rezultatele probelor tehnice dintre grupele experimentale si grupa martor ( n= 42)

Dinamica procentajului la testarile tehnice

  Este evident ritmul de crestere pentru cele 2 grupe experimentale, raportat la grupa martor (Dacia Unirea Braila). Pentru a stabili in ce masura in cadrul cercetarii acesti indici (fizici si tehnici) prezinta legatura reciproca intre ei si daca se influenteaza unii cu altii, s-a recurs la calcularea coeficientului de corelatie Pearson. Analiza comparativa a testelor fizice, respectiv cu testele tehnice dintre cele 2 grupe, ne ajuta sa identificam (alegem) si sa elaboram mijloacele (unele exercitii) cele mai eficiente.

     Din analiza corelativa, se desprinde faptul ca exista legaturi puternice la ambele grupe:

• intre saritura lungimii fara elan si lovirea mingii, inclusiv a trasului la poarta;
• intre pentasalt si conducerea mingii cu viteza maxima;
• intre mingea medicinala si aruncarea mingii de la margine. 

    - saritura in lungime fara elan si trasul la poarta;                   r = 0,82

    - saritura in lungime fara elan si lovirea mingii cu piciorul;          r = 0,74

    - aruncarea mingii medicinale si aruncarea mingii de la margine.      r = 0,64

 Grupa B

   - saritura in lungime fara elan si trasul la poarta;                   r = 0,77

   - saritura in lungime fara elan si lovirea mingii cu piciorul;          r = 0,87

   - aruncarea mingii medicinale si aruncarea mingii de la margine.      r = 0,66

Deci, putem asocia faptul ca exercitiile selectionate si antrenate la cele 2 grupe se preteaza la dezvoltarea elementelor si procedeelor tehnice mai sus mentionate 

     Dar exista si unele diferente:

 Grupa A

     - viteza si aruncarea mingii de la margine;                    r = - 0,85  

     - viteza si conducerea mingii in viteza pe distanta de 30m;       r =   0,35

     - viteza si trasul la poarta;                                 r =   0,11

     - saritura pe verticala si lovirea mingii cu capul, din saritura      r =   0,28.

 Grupa B

    - viteza si aruncarea mingii de la margine                 r = 0,02  

   - viteza si conducerea mingii in viteza pe distanta de 30m    r = 0,92

   - viteza si trasul la poarta                              r = 0,77 

   - saritura pe verticala si lovirea mingii cu capul, din saritura  r = 0,70

Asadar, putem asocia faptul ca exercitiile selectionate si antrenate la grupa B se preteaza la dezvoltarea priceperii conducerii mingii in viteza, trasul la poarta si lovirea mingii cu capul, din saritura. 

    Concluzii

    In urma cercetarii, se poate argumenta respectarea unor orientari teoretico-metodice, determinate de caracteristicile jocului de fotbal, de asemenea, s-au stabilit documente de planificare (planuri si programa) care vizeaza prioritar dezvoltarea calitatilor motrice combinate de forta-viteza.

Dezvoltarea calitatilor motrice combinate se realizeaza cu mijloace strict specializate, determinate de particularitatile fotbalului, de grupele musculare angajate in efort si de tipul de solicitare. Este necesar sa se acorde atentie calitatilor motrice combinate ca mijloc de modelare a pregatirii la solicitarile specifice jocului de fotbal, insistandu-se pe dezvoltarea calitatilor motrice de forta-viteza in perioada precompetitionala si competitionala.

 Aspectul principal al procesului de antrenament il constituie atentia acordata procesului educational, cat si nivelului calitativ al pregatirii profesionale, teoretice si practice, cerinte esentiale pentru specialistii din domeniu.

    Antrenamentul sportiv modern cere o preocupare pentru marirea vitezei de joc, cerinta esentiala jocului de fotbal, ceea ce presupune o preocupare permanenta pentru marirea fortei generale de joc.   

Abstract

Modern training approaches the concept of motive quality resulting from the combination of two basic qualities. Football is characterised by skill in conditions speed, force and endurance.

In order to achieve the purpose of the research, we will consider the foollowing objectives:

• Assessing the level of development of the force-speed ability of junior footballers, aged 16-17.
• Determining the content of the planned differentiated development of the force-speed abilities in the training of footballers.

The methodological basis of the research is founded on the theoretical aspects and practical experience founded on the concepts of sports training.

LE DÉVELOPPEMENT DE LA CAPCITÉE DE FORCE-VITESSE POUR LES JUNIORS FOOTBALLEURS AGÉS DE 16-17 ANS

 Resumée

L'entrainement sportif approche le concept de la qualités motrices nécessaires pour les footballeurs, comme la force, la vitesse et la résistence. Les objectifs spécifiques de la recherche sont :

• Le niveau de développement de l'habileté force-vitesse des juniors footballeurs, agés de 16-17 ans;
• La détermination du contenu du développement planifié et différentié de l'habileté force-vitesse des footballeurs.

Bibliografie

Baroga, Lazar, Educarea calitatilor fizice combinate. Bucuresti, Sport-turism, 1984

Bompa, T., Dezvoltarea calitatilor biomotrice. Bucuresti, C.N.E.F.A, 2001

Bota, C., Anton, B. Ergofiziologie. Bucuresti, Editura A. Ivereanul, 1998

Buse, I., Ogodescu, D.S., Fotbalul sinergic. Timisoara, 1982

Cojocaru, Viorel, Strategia pregatirii juniorilor pentru fotbalul de inalta performanta. Bucuresti, Ed. Axis Mundi, 2000

Colibaba, E.D., Bota, I., Jocuri Sportive. Teorie si metodica. Bucuresti, Aldin, 1998

Dragnea, A., Teodorescu, M., Teoria sportului. Bucuresti, F.E.S.T, 2002

Dragan, I. si colab., Medicina sportiva aplicata. Editis, Bucuresti, 1994

Epuran, M., Horn, E., Mecanisme de influentare a comportamentului in fotbal. Bucuresti, Sport-Turism, 1985

Epuran, M., Metodologia cercetarii activitatii corporale. Bucuresti, I.E.F.S., 1992

Garleranu, D., Tanasescu, I., Poliatoane - pregatirea copiilor si juniorilor. Bucuresti, Sport-Turism, 1981

Israel, S., Sportul la copii si juniori. Bucuresti, CCFS, vol. LXI, 1985

Nicu, Alexe, Antrenamentul sportiv modern. Bucuresti, Editis, 1993

Radulescu, M., Cojocaru, V., Ghidul antrenorului de fotbal. Copii si juniori. Bucuresti, Axis Mundi, 2003

Radulescu, M., Cristea E., Aspecte actuale ale pregatirii juniorilor. Bucuresti,                           Sport-Turism, 1984

Untea, Gh., Aspecte metodico-biologice in fotbal. Bucuresti, Sport-Turism, 1984