DISPONIBILITATI FINANCIARE ALE POPULATIEI ADULTE CLUJENE PENTRU PRACTICAREA ACTIVITATILOR CORPORALE

MELANIA CAMPEANU

FEFS, Universitatea 'Babes-Bolyai', Cluj-Napoca

Cuvinte-cheie: activitate corporala, adulti, calitatea vietii, cheltuieli

 Mots clé: activité corporelle, adultes, qualité de la vie

De regula, activitatile corporale ale populatiei adulte au un caracter recreativ sau recuperator si sunt materializate prin activitati fizice organizate sau improvizate, sistematice sau sporadice, optionale si facultative cu scopul promovarii beneficiilor exercitiului fizic atat de necesare la varsta adulta si mai cu seama la varsta a III-a indiferent de categoriile sociale.

M. Epuran (2001) formuleaza obiectivele acestui gen de activitati dupa cum urmeaza:

- mentinerea si intarirea sanatatii si calitatea organismului,

- mentinerea dezvoltarii armonioase a organismului,

- mentinerea dezvoltarii psihomotorie,

- mentinerea sau formarea obisnuintei de practicare sistematica a exercitiilor corporale,

- mentinerea atitudinii si conduitei pozitive in colectivitate,

- contributia la inlaturarea unor efecte negative ale lipsei de activitate fizica sau ale activitatii unilaterale,

- instruire fizica recreativa.

Prin practicarea exercitiilor fizice si a sportului de catre persoanele adulte, se poate ajunge la reversibilitatea unor procese: se pot inlatura procesele de atrofiere musculara, depunerile nedorite si repartizarea neuniforma a tesutului adipos, imbunatatirea tinutei, marirea tonusului vital general. In general, nu exista contraindicatii pentru activitatea corporala daca aceasta este adaptata la posibilitatile fiecarui individ si daca este desfasurata in urma unui control medical.

Mijloacele culturii fizice pentru persoanele adulte sunt variate in functie de pregatirea fizica generala si reprezentate de diferite ramuri de sport (body building, gimnastica aerobica, jogging, inot, schi, tenis de camp, petanque, golf, turism etc.).

Practicarea majoritatii acestor activitati corporale presupune o anumita sustinere materiala, determinata de cheltuieli pentru achitarea diferitelor abonamente sau sedinte (gimnastica aerobica, body building, inot etc.), pentru procurarea echipamentului necesar (schi, tenis de camp, inot, golf, excursii etc.), pentru deplasarea si sederea in cadrul natural specific diferitelor ramuri de sport etc.

Obiective

Studiul intreprins a fost proiectat ca o ancheta sociologica de tip transversal si corelational, cu unele elemente cvasi-experimentale si a fost realizat pe un esantion neprobabilistic din populatia municipiului Cluj-Napoca. Cu ajutorul unui instrument psihometric folosit in ancheta, un chestionar original al autoarei pentru evaluarea activitatilor corporale ale populatiei municipiului Cluj-Napoca, am cercetat impactul efectiv al exercitiilor fizice asupra sanatatii fizice si psihice a subiectilor. In acelasi timp, am explorat efectul variabilelor socio-demografice asupra activitatilor corporale a subiectilor participanti, precum si capacitatea lor discriminanta. Mai exact, am urmarit existenta unor diferente intre variabilele cantitative studiate in functie de gen, stare civila, profesie si statutul social.

In proiectarea studiului, am emis ipoteza ca practicarea sistematica a activitatilor corporale are un impact favorabil asupra sanatatii fizice si psihice a subiectilor. Intrucat esantionul este alcatuit din doua loturi unul de fitness si celalalt populational, am presupus ca cele doua loturi difera semnificativ in privinta variabilelor cantitative principale (sanatate, intensitatea exercitiilor fizice, beneficiile fizice si psihice pentru sanatate), in cazul de fata sumele de bani disponibile lunar pentru a fi investite in activitatile corporale.

Metodologia cercetarii in directia aprecierilor asupra disponibilitatilor financiare si a cuprinderii activitatilor corporale recreative constituie o strategie desfasurata in vederea surprinderii unor aspecte legate de noile conditii social-istorice postrevolutionare.

Subiecti si metode

Studiul a fost proiectat pentru a fi reprezentativ pentru populatia municipiului Cluj-Napoca cel putin in privinta caracteristicii gen, in felul acesta putand fi reprezentativ si pentru celelalte caracteristici ale populatiei: profesie si statut social (Rotariu, 1991, 1997, 1999) .

Pe baza datelor disponibile ale recensamantului populatiei din 2002, comunicate de Serviciul de sinteza al Directiei Regionale de Statistica Cluj, prezentam date comparative in ce priveste componenta esantionului nostru privitoare la caracteristicile de gen fata de cele ale populatiei municipiului Cluj-Napoca. Diferentele proportiilor sunt prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1

Componenta caracteristicilor privitoare la gen ale esantionului fata de populatia municipiului Cluj-Napoca (date 2002)

Variabila	Nr. populatie	Procent populatie	Nr. esantion	Procent esantion
1. Populatie totala stabila	318027 locuitori	100,00 %
2. Populatie de gen masculin	150410 locuitori	47,29 %	61	45,19 %
3. Populatie de gen feminin	167617 locuitori	52,53 %	74	54,81 %

Sursa: Directia Regionala de statistica, august 2002 si ancheta sociologica pe esantion din iulie 2002.

Esantionul investigat a fost alcatuit din 135 persoane, cu varsta medie de 35,02 ani, varsta mediana de 33 ani si varsta modala de 25 ani, din care 71 (52,59%) alcatuiesc lotul de fitness si 64 (47,41%) lotul populational. Dupa gen, 74 (54,81%) sunt persoane de gen feminin, iar 61 (45,19%) de gen masculin. In esantion, au fost incluse persoane din 36 profesii si ocupatii, cu o pondere mai insemnata fiind inginerii (20,74%), economistii (11,85%) si studentii (7,41%). Studiul nostru s-a extins asupra a doua loturi de populatie:

1 - lotul de „fitness' este alcatuit din persoane care desfasoara sistematic si organizat activitati corporale;

2 - lotul populational - persoane care nu desfasoara sistematic si organizat activitati corporale.

Tabelul 2

Distributia din punctul de vedere al statutului social al persoanelor din intregul esantion

Statut social	Numar	Procente
Intelectuali	76	56,29 %
Studii medii	35	25,29 %
Muncitori	14	10,37 %
Studenti	10	7,40 %

Tabelul 2.1

Distributia din punctul de vedere al statutului social al lotului de fitness

Statut social	Numar	Procente
Intelectuali	40	56,33 %
Studii medii	22	30,98 %
Muncitori	3	4,22 %
Studenti	6	8,45 %

Tabelul 2.2

Distributia din punctul de vedere al statutului social al lotului populational

Statut social	Numar	Procente
Intelectuali	36	56,25 %
Studii medii	13	20,31 %
Muncitori	11	17,18 %
Studenti	4	6,25 %

Prin codificarea datelor din tabelul 2, am ajuns la concluzia ca din punctul de vedere al statutului social 76 (56,29 %) dintre subiectii cuprinsi in esantion sunt intelectuali, 35 (25,29%) au studii medii, 14 (10,37%) sunt muncitori si 10 (7,40%) sunt studenti. Mentionam ca procentajul redus de studenti prezenti in studiul de fata se datoreaza faptului ca acestia reprezinta numai studentii clujeni (cu domiciliul stabil in Cluj-Napoca). Studiul s-a efectuat in vacanta studentilor si s-a desfasurat in anul 2002 in Cluj-Napoca:

- Municipiul Cluj-Napoca - 9 centre de fitness si gimnastica aerobica (lotul „fitness') din totalul de 27 centre de acest gen si 71 de baze sportive puse la dispozitia celor ce doresc sa le utilizeze.

- Populatia municipiului Cluj-Napoca (lotul „populational' neprobabilistic).

Practicarea activitatilor corporale pentru sanatate si recreere este imposibila fara existenta unor baze sportive adecvate (care sa nu necesite mult timp pentru deplasare si care sa poata fi utilizate oricand in cele mai bune conditii, dar pentru care, de regula, se plateste o taxa de inchiriere si o taxa pentru servicii). Aceasta pentru ca mai putine activitati sportive pot fi desfasurate in afara unui „loc' amenajat in acest scop (drumetia, turismul).

Centrelor sportive le revine rolul de a oferi servicii in sensul de a facilita in mod organizat si profesionist-coordonator activitati cu acest spectru. Personalul calificat din aceste centre isi asuma responsabilitatea indrumarii populatiei in activitatea sportiva pentru care a optat.

Gradul de ocupare a salilor, conform relatarilor instructorilor sportivi, este relativ mare din luna septembrie pana in luna iunie, aproximativ 100-200 persoane inscrise lunar (in functie de capacitatea salilor), iar din iulie – septembrie numarul inscrisilor lunar scade la aproximativ 50-70 de inscrisi lunar, datorita perioadei de concedii si vacante. In general, programul de functionare a salilor este stabilit intre orele 9-22, de luni pana sambata.

Costurile necesare acestui gen de activitate sunt urmatoarele:

• - intre 30.000 - 50.000 lei/ora, in functie de dotarile salilor;
• - intre 200.000 - 300.000 lei/abonament lunar. Costurile cresc direct proportional cu alte servicii oferite (sauna, solar, masaj). 

Pe acest esantion, am aplicat o baterie de instrumente psihometrice alcatuita din:

1. Chestionarul original propus de autoare pe care il numim MELCIL (Campeanu, 2003), compus din 26 de itemi care evalueaza activitatea corporala a populatiei clujene, din care itemul 19 este pus aici in discutie si se refera la suma disponibila pentru practicarea exercitiilor fizice lunar si care este formulat in felul urmator:

 Cat va puteti permite sa cheltuiti lunar pentru practicarea exercitiilor fizice ?

 Chestionarul contine rubrici speciale pentru auto-raportarea de catre subiecti a datelor socio-demografice privitoare la: gen, stare civila, varsta, profesie, inaltime, greutate. Chestionarele au fost anonime si au fost completate de catre subiectii care au consimtit sa participe la cercetare dupa ce li s-au explicat clar natura si obiectivele studiului, precizandu-se ca datele comunicate raman confidentiale si servesc exclusiv scopurilor unei cercetari stiintifice.

 Rezultate comentate

 Prin cotarea variabilelor cantitative si calitative, datele brute obtinute au fost prelucrate succesiv cu ajutorul pachetelor statistice Excel, Epiinfo-6, Statistica si SPSS-8.0.

 Diferente semnificative privitoare la variabilele cantitative in functie de variabilele calitative studiate:

- Persoanele care practica exercitii sistematice isi pot permite sa cheltuiasca sume mai mari pentru activitatea sportiva in comparatie cu persoanele care nu practica sportul in mod sistematic, cum se poate remarca in imaginea din figura 1.

Figura 1 - Diagrama de comparatie a valorilor medii ale sumelor (mii lei) alocate lunar pentru efectuarea exercitiilor fizice in functie de practicarea sau nu a exercitiilor fizice sistematice de catre subiecti (p = 0,000)

- Cei care practica exercitiile fizice in urma unui control medical isi pot permite sa cheltuiasca si mai multi bani pentru sport decat persoanele care nu fac un control medical inainte de inceperea unui program de exercitii fizice. Diferenta este puternica, semnificativa statistic si vizibila in figura 2.

Figura 2 - Diagrama de comparatie a valorilor medii ale sumelor (mii lei) alocate lunar pentru efectuarea exercitiilor fizice in functie de practicarea exercitiilor fizice dupa un control medical (p = 0,054)

- Persoanele care asociaza practicarea sportului cu dieta cheltuiesc mai mult pentru activitatile fizice lunar decat persoanele care nu realizeaza aceasta asociere, asa cum se poate remarca in figura 3.

Figura 3 - Diagrama de comparatie a valorilor medii ale sumelor (mii lei) alocate lunar pentru efectuarea exercitiilor fizice in functie de practicarea exercitiilor fizice asociate cu o dieta alimentara (p = 0,014)

 - Cei care declara ca resimt efecte favorabile ale practicarii activitatilor corporale pe plan psihic cheltuiesc mai mult pentru sport decat cei care sustin ca nu resimt beneficiile psihice ale practicarii sportului. Diferenta este importanta si semnificativa statistic si se poate observa in figura 4.

Figura 4 - Diagrama de comparatie a valorilor medii ale sumelor (mii lei) alocate lunar pentru efectuarea exercitiilor fizice in functie de efectele psihice ale practicarii sportului (p = 0,024)

 Cum era de asteptat, persoanele cu ocupatii nonintelectuale (muncitorii) cheltuiesc considerabil mai putin lunar (150.000 lei) pentru activitatile corporale decat intelectualii (persoane cu ocupatii nonmanuale) care cheltuiesc 314,128 mii lei. Diferenta importanta si semnificativa statistic este vizibila in imaginea din figura 5.

Figura 5 - Diagrama de comparatie a valorilor medii ale sumelor (mii lei) alocate lunar pentru efectuarea exercitiilor fizice in functie de statutul social al subiectilor (p = 0,018)

 Lunar, persoanele din lotul de fitness cheltuiesc sume mult mai mari pentru practicarea exercitiilor fizice si sportului decat persoanele din lotul populational. Diferenta este foarte puternic semnificativa statistic si este ilustrata in figura 6.

Figura 6 - Diagrama de comparatie a valorilor medii (mii lei) ale sumelor alocate lunar pentru efectuarea exercitiilor fizice in functie de cele doua loturi participante la sondaj (p = 0,000)

Cele mai interesante corelatii dintre variabilele cantitative au fost reprezentate sub forma unor diagrame de dispersie cu dreapta de regresie si ecuatia de regresie atasate, insotite de coeficientul de corelatie Pearson si de semnificatia statistica ce a fost calculata in modulul Probability calculator din pachetul Statistica.

Cu cat cheltuielile disponibile pentru exercitii fizice si sport sunt mai mari, cu atat creste si frecventa saptamanala a exercitiilor fizice. Asocierea statistica pozitiva este puternic semnificativa statistic si se poate vedea in figura 7.

Figura 7 - Diagrama de dispersie a relatiilor de asociere statistica pozitiva dintre cheltuielile (mii lei) lunare individuale pentru practicarea exercitiilor fizice si frecventa exercitiilor fizice cu durata de 20 de minute (r=0,26, p=0,001)

Nivelul cheltuielilor lunare pentru activitatile corporale influenteaza pozitiv si frecventa practicarii exercitiilor fizice de forta. Aceasta relatie de asociere statistica pozitiva este foarte puternica si extrem de semnificativa din punct de vedere statistic si este ilustrata in figura 8.

Figura 8 - Diagrama de dispersie a relatiilor de asociere statistica pozitiva dintre cheltuielile (mii lei) lunare individuale pentru practicarea exercitiilor fizice si frecventa exercitiilor de forta

(r = 0,37, p = 0,000)

Subiectii care cheltuiesc mai mult pentru exercitii fizice si sport sunt mai putin dependenti de televiziune ca mijloc de petrecere a timpului liber si consacra mai multe ore pe saptamana pentru activitati sportive. Asocierea statistica negativa dintre cele doua variabile este semnificativa statistic si vizibila in figura 9.

Figura 9 - Diagrama de dispersie a relatiilor de asociere statistica negativa dintre cheltuielile (mii lei) lunare individuale pentru practicarea exercitiilor fizice si timpul consacrat vizionarii programelor televizate (r = -0,22, p = 0,010)

 Persoanele cu o masa corporala mai mare cheltuiesc mai mult pentru activitatile corporale pe luna, asa cum se poate observa in imaginea din figura 10.

Figura 10 - Diagrama de dispersie a relatiilor de asociere statistica pozitiva dintre cheltuielile (mii lei) lunare individuale pentru practicarea exercitiilor fizice si greutatea in kg a subiectilor

(r = 0,21, p = 0,016)

Concluzii

Ancheta sociologica a pus in evidenta cu intensitate moderata existenta unei asocieri pozitive intre practicarea activitatilor corporale de catre populatia adulta clujeana, in scopul mentinerii starii de sanatate fizica si psihica si sumele de bani alocate acestui scop.

Ca activitatile corporale se dovedesc a face parte din ce in ce mai mult din viata cotidiana a populatiei clujene, o dovedeste numarul mare de sali de body-building, gimnastica aerobica, stepp etc. care functioneaza cu un profit destul de bun, dupa cum relateaza patronii acestora.

Numarul mare a acestor sali private a devenit o problema in atentia DJTS Cluj in sensul reglementarii si indrumarii activitatii in scopul asigurarii sigurantei practicantilor. Conform informatiilor culese de la departamentul 'Sportul pentru toti' al DJTS Cluj, colaborarea cu aceste centre private este inca greoaie din cauza faptului ca majoritatea acestora nu raspund solicitarilor departamentului. Cu toate acestea, prezenta populatiei in aceste sali sugereaza rolul pozitiv al acestor centre in stimularea unui stil de viata activ, opus sedentarismului.

De asemenea, in cadrul programului de autofinantare, majoritatea liceelor si institutiile care detin sali de sport, terenuri, bazine sau alte baze materiale bine dotate le-au introdus cu succes in circuitul de inchirieri pentru doritorii practicarii in mod organizat sau sporadic al activitatilor corporale.

Cheltuielile financiare pentru practicarea activitatilor corporale sunt mult mai mari la lotul de fitness decat la lotul populational. Aceasta concluzie este sesizabila la prima vedere, dar interesant de stiut este ordinul de marime a acestei situatii. Persoanele din lotul populational declara ca si-ar putea permite sa cheltuiasca 150.000 lei/luna, ceea ce si fac, dar in mod sporadic, in timp ce persoanele din lotul de fitness declara ca cheltuiesc sistematic 4.000.000 lei/luna pentru practicarea activitatilor corporale.

Avand in vedere rezultatele la care s-a ajuns in urma anchetei noastre sociologice, putem considera destul de exacta creionarea imaginii activitatilor corporale a populatiei adulte activ fizic din municipiul Cluj-Napoca.

Abstract

Les sciences du sport sont par excellence des sciences multidisciplinaires et interdisciplinaires qui font la liaison entre les sciences dures et les sciences sociales. Les sciences du sport étudient l'homme en mouvement, dans toute sa complexité bio-psyho-sociale.

Nous avons choisi d'analyser la place et la sphère d'intérêt de la pratique des activité corporelles en fonction de disponibilités financieres de la population adulte et la maniére dont ceux-ci s'influencent réciproquement.

La recherche scientifique a été produite comme une enquête sociologique de type transversal et corrélationnel avec des éléments quasi-experimentaux, réalisée sur un échantillon constitué de la population adulte de la municipalité de Cluj-Napoca.

On peut remarquer une difference trés accentuée entre les deux lots. Les sujets du lot 'fitness ' dépensent en moyenne plus d'argent pour des activités corporelles que les sujets du lot 'population'.

Bibliografie

Buchner, D. M., Preserving mobility in older adults. In: Western Journal of Medicine 167(4): 258-264,1997

Campeanu, M., Activitatea corporala la populatia adulta. Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 1993, pg. 189-191

Epuran, Mihai, Activitatile corporale in lumina stiintei educatiei fizice si sportului. In: Educatie fizica si sport, Bucuresti, XXII, 10, 1969

Epuran, Mihai, Stiinta activitatilor corporale –note definitorii. In: Acta Universitatis, Bogdan Voda, Educatie Fizica si Management in sport, anul 1,nr.1, 2001

Epuran, Mihai , Modelarea conduitei sportive. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1990

Epuran, Mihai, Prolegomene pentru o filosofie a activitatilor corporale autotelice.In: Revista Stiinta sportului, Bucuresti, nr.28, 2002

IOM (Institute of Medicine), Health and behavior: The interplay of biological, behavioral, and societal influences, Washington, DC, National Academy Press, 2001

Kanji, K. Gopal, 100 statistical tests. London, Sage Publications, 1993

LaCroix, A.Z., Guralnik, J.M.; Berkman, L.F. et al., Maintaining mobility in late life. II. Smoking, alchohol consumption, physical activity, and body mass index. In: American Journal of Epidemiology 137(8):858-869, 1993

Lupu, Iustin., Zanc, Ioan, Sociologie medicala: Teorie si aplicatii. Iasi, Editura Polirom, 1999

Nelson, M.E., Fiatarone, M.A., Morganti, C.M., et al., Effects of high-intensity strength training on multiple risk factors for osteoporotic fractures: A randomized controlled trial. In: Journal of the American Medical Association 272(24): 1909-1914, 1994

Pate, R.R.; Pratt, M., Blair, S.N., et al., Physical activity and public health: A recommendation from the Centers for Disease Control and Prevention and the American College of Sports Medicine. In: Journal of the American Medical Association 273(5): 402-407, 1995

Rotariu, T., Curs de metode si tehnici de cercetare sociologica (editia a II-a). Cluj-Napoca, Universitatea 'Babes-Bolyai', 1991

Rotariu, T., Petru, Ilut, Ancheta sociologica si sondajul de opinie. Teorie si practica. Iasi, Polirom, 1997

Rotariu, T. (coordonator), Metode statistice aplicate in stiintele sociale. Iasi, Editura Polirom, 1999

U.S. Department of Health and Human Services, Physical Activity and Health: A Report of the Surgeon General. Atlanta, GA: Centers for Disease Control and Prevention (CDC), National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion, 1996

U.S. Department of Health and Human Services, Healthy Peuple 2010: Understanding and improving health. Washington, DS,U.S. Departament of Health and Human Services, (2000)