PREFERINTELE POPULATIEI ADULTE IN CEEA CE PRIVESTE ACTIVITATILE CORPORALE RECREATIVE

MELANIA CAMPEANU

Universitatea „Babes-Bolyai', FEFS, Cluj-Napoca

Cuvinte cheie: stil de viata, activitati corporale recreative, ierarhizare, adulti

Expansiunea practicii sportive, incepand cu anii '80, este cu siguranta semnul cel mai evident al grijii fata de sine si reflectarea cea mai concreta a transformarii semnificatiei corpului, transformare in care se imbina raporturi sociale, relatii de putere, simboluri, traditii, stereotipii, utopii, fantasme.

Dar conceptul insusi de practica sportiva nu este unul pur. Acest concept face trimiteri, pe de o parte, la o exersare a corpului foarte diversificata in functie de sex, varste, grupuri sociale si, pe de alta parte, el se articuleaza pe o varietate foarte mare de circumstante care se schimba mereu si ascund strategii de limitare care nu sunt legate neaparat nici de gusturi, nici de caracteristicile tehnice ale sportului in discutie. Chiar mai mult, datele care sa permita in acelasi timp trasarea unei evolutii a practicilor sportive si desprinderea incidentei diferitelor discursuri despre corp si imaginea sa sunt rare si adesea aproximative.

Faptul ca se observa o ruptura a practicii sportive o data cu sfarsitul scolaritatii, in special la populatia feminina, releva incapacitatea scolii de a inocula o practica durabila a activitatilor fizice.

Totusi, se poate considera ca in ultimii 10 ani practica sportiva s-a dublat. Aceasta atrage dupa sine si reinnoirea activitatilor prin acomodarea lor la categoria de varsta din ce in ce mai inaintata. Astfel, ciclismul, gimnastica, drumetiile sunt practicate de persoane a caror varsta este de peste 55 de ani. Sub efectul diverselor curente, s-au conturat noi delimitari in modul de practicare a sportului. Acestea au contribuit la impartirea adeptilor nu numai in functie de capacitatile noi fizice si de capitalul financiar, dar, si din ce in ce mai mult, de moda vietii.

Asa dupa cum remarca Michel de Certeau (1982) in articolul „Histoires de corps', „... Fiecare societate are corpul sau, asa dupa cum are limba sa. (...) La fel ca si o limba, corpul este supus unei gestiuni sociale. El se supune unor reguli, unor ritualuri de interactiune, unor regii cotidiene.' Ca un ecou rezonant al unui univers de semnificatii socio-culturale, imaginea corpului se sprijina, in fapt, pe trei secvente: corpul in sine, corpul pentru sine si corpul pentru altii. Altfel spus, toate practicile sportive cu tehnicile lor stabilite si validate de societate se bazeaza pe calitatea individuala a unui corp ce trebuie pazit de boala, uzura, de agresiunea mediului inconjurator si de ratacirile imaginii sociale.

Dorinta de a ajunge la un echilibru personal capabil sa reziste lumii exterioare a stimulat practicarea noilor sporturi individuale, care semnifica adesea o pregatire rationala si organizata in apararea sinelui. Jogging-ul „energic dance', gimnastica tonifianta „gym tonic', body building-ul si alte variante ca „low impact aerobic' sau gimnastica acvatica „aqua gym' sunt intr-adevar construite pe economie de energie prin controlul absorbtiei si utilizarea maximala a oxigenului. Aceste sporturi implica folosirea corpului punand in centru propria persoana si, in acelasi timp, o eficacitate calculata. Aceasta categorie de sporturi individuale actioneaza ca o lupta impotriva imbatranirii, degradarii fizice, dar mai degraba pentru fasonarea unui corp sanatos care sa ramana tanar.

Expansiunea sportului se grefeaza si pe temelia curentului ecologic sensibilizand populatia fata de tot ceea ce este natural, autentic, armonios intre individ si natura. Acest curent a deschis orizonturi catre doua tipuri de practici diametral opuse:

– prima este legata de explorarea mediilor inaccesibile sau ostile ce cere o competenta tehnica foarte avansata si o varsta inca tanara (sporturi extreme),

– cea de-a doua este centrata pe adaptarea corpului la practici sportive blande in care placerea sa primeze asupra efortului, accesibil la orice varsta.

Totusi, cele doua tipuri de practici se intrepatrund asociindu-se unei anumite forme de ascetism (prohibitia alcoolului, a tutunului, promovarea unei alimentati sanatoase si usoare).

Actualmente, practica sportiva este o cale deschisa a populatiei de peste 40 de ani care a abandonat exercitiile fizice o data cu iesirea din scoala, iar acum intelege sa-si revizuiasca calitatea vietii instaurand o noua arta de a trai care va incetini uzura. Mai mult de jumatate din persoanele de peste 65 de ani care au practicat candva exercitiul fizic se consacra acum drumetiilor.

 Pierre Bourdieu (1978) spunea: „Practica sportiva se insereaza in spatiul stilurilor de viata, diferentiind pozitia diferitelor clase in societate si pozitia fiecarui individ in sanul unei clase sociale si se asociaza cu un antagonism rigid intre practicile elitei si practicile populare.' Din punct de vedere istoric, se stie ca acest tip de impartire nu s-a verificat intotdeauna. Din punct de vedere sociologic, situatia este mult mai complexa. Sub efectul vedetismului exacerbat de mijloacele media, de publicitate, de strategiile comerciale, perceptia diverselor practici sportive se dezvolta inegal. Anumite discipline considerate selective isi extind publicul, in timp ce altele isi pierd din puterea de atractie sub efectul concurentei practicilor noi.

Marea diversitate a practicantilor se polarizeaza catre activitatile a caror invatare este putin costisitoare si rapida. Astfel, in cadrul unui studiu desfasurat in Franta, raspunsurile la intrebarea deschisa asupra tipurilor de sporturi practicate pune clar in capul listei natatia, marsul, ciclismul, jogging-ul, fotbalul, altfel spus, activitati indreptate catre conditia fizica si mai putin catre indemanare, tehnica sau performanta.

Sporturile care cer un antrenament intens si indelungat cum ar fi dansul, patinajul, artele martiale, judo intrunesc scoruri foarte slabe. Se pune intrebarea care este evolutia sporturilor cele mai raspandite in randul populatiei. O ancheta interuniversitara realizata in 1979-1980, in special asupra populatiei adulte tinere, confirma extinderea unei practici sportive mai degraba individualizata si axata pe dobandirea conditiei fizice. Aceasta datorita faptului ca, daca natatia ramane stabila, marsul, gimnastica, tenisul, ciclismul si-au marit numarul de practicanti in timp ce jocurile de echipa l-au restrans.

Aceasta polarizare catre sporturile individuale nu este neaparat insotita de o tendinta spre izolare. Desigur, intalnirea cu alte persoane nu este prioritara, desi dimensiunea afectiva implicata in practicarea sporturilor celor mai raspandite este un factor de atractie deloc neglijabil. Activitatile corporale puse in relatie cu dorinta de defulare si de a fi in forma pot suferi modificari (tehnice, de regulament) in procesul de popularizare a noilor practici sportive. Ele sunt insotite de o distantare fata de codul sportiv, asa incat nu se mai impun antrenamente rigide si intense. Chiar si in acest mod, corpul reuseste sa translateze sau sa alunece incet si natural de la o forma estetica catre una atletica.

Obiective

Cercetarea de fata face parte dintr-un studiu mult mai amplu in ce priveste activitatea corporala la populatia adulta. Studiul intreprins a fost proiectat ca o ancheta sociologica de tip transversal si corelational, cu unele elemente cvasiexperimentale si a fost realizat pe un esantion neprobabilistic din populatia municipiului Cluj-Napoca.

Am emis ipoteza ca practicarea activitatilor corporale se afla in permanenta sub efectul diverselor curente care contureaza noi delimitari in modul de practicare a sportului, nu numai in functie de capacitatile noi fizice si de capitalul financiar, dar si din ce in ce mai mult de moda vietii. Marea diversitate a practicantilor se polarizeaza catre activitatile a caror invatare este putin costisitoare si rapida. Sporturile care cer un antrenament intens si indelungat intrunesc scoruri foarte slabe.

Subiecti si metode

Esantionul investigat a fost alcatuit din 135 persoane, cu varsta medie de 35,02 ani, varsta mediana de 33 ani si varsta modala de 25 ani. Dupa gen, 74 (54,81%) sunt persoane de gen feminin, iar 61 (45,19%) de gen masculin.

Studiul nostru s-a extins asupra a doua loturi de populatie:

1) lotul de „fitness' este alcatuit din 71 (52,59%) persoane care desfasoara sistematic si organizat activitati corporale;

2) lotul populational 64 (47,41%) este constituit din persoane care nu desfasoara sistematic si organizat activitati corporale.

Cercetarea de fata si-a propus sa evidentieze tipurile dominante de exercitii fizice practicate de populatia activa din punct de vedere fizic din Cluj-Napoca, in urma raspunsurilor la itemul '6', dintr-un chestionar original al studiului amintit mai sus, mult mai amplu, numit MELCIL (Campeanu, 2003).

Item 6. Ce fel de exercitii fizice practicati acum?

• 1) gimnastica aerobica, 2) body building, 3) culturism, 4) jogging, 5) plimbari in ritm alert (minimum 2 km/zo, 6) fotbal, 7) baschet, 8) handbal, 9) schi, 10) tenis de camp, 11) tenis de masa, 12) inot, 13) ciclism, 14) alte exercitii fizice.

 Cotarea si prelucrarea datelor cantitative a permis stabilirea unor interesante ierarhii privitoare la genul de activitati corporale practicate de catre subiectii din esantionul investigat. Variantele de raspuns nu sunt in raport de exclusivitate.

 S-a constatat urmatoarea ierarhizare a genului de exercitii fizice practicate in momentul chestionarii.

Sporturi practicate acum:

• Tabelul 1

• Sportul practicat	Nr. optiuni	%
  1. Body building	42	17
  2. Gimnastica aerobica	29	12
  3. Plimbari in ritm alert	24	10
  4. Jogging	21	9
  5. Inot	20	8
  6. Schi	20	8
  7. Tenis de camp	17	7
  8. Culturism	15	6
  9. Fotbal	14	6
  10. Altele	11	5
  11. Baschet	10	4
  12. Tenis de masa	9	4
  13. Ciclism	7	3
  14. Handbal	5	2

• Tabelul 2. 1

• Sportul practicat	Nr. optiuni	%
  Plimbari in ritm alert	20	21
  Gimnastica aerobica	11	12
  Tenis de camp	10	11
  Schi	9	10
  Inot	8	9
  Fotbal	7	6
  Altele	7	6
  Tenis de masa	7	7
  Jogging	4	4
  Baschet	4	4
  Handbal	3	3
  Culturism	2	2
  Body building	1	1
  Ciclism	1	1
  Sportul practicat	Nr. optiuni	%
  Body building	41	27
  Gimnastica aerobica	18	12
  Jogging	17	11
  Culturism	13	9
  Inot	12	8
  Schi	11	7
  Tenis de camp	7	5
  Fotbal	7	5
  Baschet	6	4
  Ciclism	6	4
  Plimbari in ritm alert	4	3
  Altele	4	3
  Tenis de masa	2	1
  Handbal	2	1

• Tabelul 2.2

• Tabelul 3. 1

• Sportul practicat	Nr. optiuni	% din total
  Plimbari in ritm alert	9	3,69
  Fotbal	7	2,87
  Schi	6	2,46
  Tenis masa	6	2,46
  Tenis camp	5	2,05
  Baschet	4	1,64
  Altele	3	1,23
  Culturism	2	0,82
  Handbal	2	0,82
  Inot	2	0,82
  Jogging	1	0,41
  Ciclism	1	0,41
  Gimnastica aerobica	0	0
  Body building	0	0

• Tabelul 3.2

• Sportul practicat	Nr. optiuni	% din total
  Body building	23	9,43
  Culturism	13	5,33
  Jogging	10	4,10
  Inot	8	3,28
  Fotbal	6	2,46
  Schi	5	2,05
  Tenis camp	5	2,05
  Baschet	4	1,64
  Ciclism	3	1,23
  Handbal	2	0,82
  Tenis masa	2	0,82
  Altele	2	0,82
  Plimbari in ritm alert	1	0,41
  Gimnastica aerobica	0	0

• Tabelul 4.1

• Sportul practicat	Nr. optiuni	% din total
  Gimnastica aerobica	11	4,51
  Plimbari in ritm alert	11	4,51
  Inot	6	2,46
  Tenis camp	5	2,05
  Altele	4	1,64
  Jogging	3	1,23
  Schi	3	1,23
  Body building	1	0,41
  Handbal	1	0,41
  Tenis masa	1	0,41
  Culturism	0	0
  Fotbal	0	0
  Baschet	0	0
  Ciclism	0	0

• Tabelul 4. 2

Sportul practicat	Nr. optiuni	% din total
Gimnastica aerobica	18	7,38
Body building	18	7,38
Jogging	7	2,87
Schi	6	2,46
Inot	4	1,64
Plimbari in ritm alert	3	1,23
Ciclism	3	1,23
Baschet	2	0,82
Tenis camp	2	0,82
Altele	2	0,82
Fotbal	1	0,41
Culturism	0	0
Handbal	0	0
Tenis masa	0	0

Datele condensate in tabelul 1 cuprind raspunsurile intregului esantion si permit sesizarea unei ierarhii a preferintelor pentru activitatile corporale practicate acum de persoanele investigate. Se poate observa ca pe primele doua locuri in ierarhia preferintelor se situeaza body building-ul si gimnastica aerobica, sporturi care nu necesita un timp lung de invatare, nu necesita un timp lung de deplasare la locul de desfasurare, poate fi practicat la orice ora si in orice zi a saptamanii, nu necesita un echipament special si este o forma organizata de activitate fizica. Se poate afirma ca aceste tipuri moderne de activitate fizica raspunde vietii cotidiene a acelora care nu dispun de prea mult timp liber, dar simt nevoia intensa de practicare a exercitiilor fizice. Pe locurile III si IV se situeaza plimbarile in ritm alert si jogging-ul, sporturi care se pot desfasura oriunde si oricand, intr-un cadru natural, fara amenajari speciale, neorganizat, individual sau nu, care necesita un minim de echipament si care nu necesita nici cea mai mica investitie. Urmeaza apoi sporturi mai complexe care necesita perioada lunga de invatare, echipament din ce in ce mai sofisticat si costuri mari de practicare (inot, schi, tenis de camp etc.). Putem spune ca sporturile colective se situeaza printre ultimele locuri in ierarhia sporturilor preferate de omul modern al timpurilor actuale.

Tabelele 2.1, 2.2 cuprind raspunsurile celor doua loturi: lotul de fitness si lotul populational si pot fi interpretate comparativ.

Lotul populational prezinta ierarhia, cu plimbarile in ritm alert pe primul loc, urmate de gimnastica aerobica, tenisul de camp si schiul, iar pe ultimele locuri situandu-se handbalul, culturismul, body building-ul si ciclismul. De notat ca la lotul populational body building-ul este preferat doar de catre o singura persoana.

La lotul de fitness, pe primele locuri, se afla body building-ul, urmat de gimnastica aerobica, jogging si culturism, iar in coada preferintelor aflam plimbarile in ritm alert, tenisul de masa si handbalul.

Se poate afirma ca populatia care nu desfasoara o activitate corporala sistematica si organizata prefera genul de miscare fizica ce se preteaza ocaziilor sporadice. Spre deosebire de acestia, persoanele din lotul de fitness prefera o activitate corporala organizata si bine planificata, concluzie reiesita din clasamentul tabelului 2.2.

Barbatii din lotul populational prefera plimbarile in ritm alert, fotbalul si schiul, iar barbatii din lotul de fitness sunt angajati mai mult in activitati sportive de body building, culturism, jogging si inot . Femeile din lotul populational sunt mai mult atrase de gimnastica aerobica, plimbarile in ritm alert si inot, iar femeile din lotul de fitness au ca prime preferinte gimnastica aerobica, body building-ul, jogging-ul si schiul. Se poate sesiza faptul ca femeile, indiferent de lot, prefera gimnastica aerobica. Aceasta pentru faptul ca orice femeie este mult mai atrasa de imaginea agreabila a propriului corp decat barbatii.

 Se mai poate remarca prezenta unui element comun pentru toate persoanele din lotul populational care este dat de plimbarile in ritm alert.

Observam ca primele preferinte pentru persoanele de gen diferit din lotul de fitness sunt destul de eterogene, cu doar doua elemente comune: body building si jogging.

Abstract

Nous avons choisi d'analyser la preference du pratique sportive de la population adulte, en ce que concerne les sortes de activités corporelles agrée. L'échantillon étudié a été constitué de 135 personnes, avec un age compris entre 20 et 66 ans et l'age moyen étant de 35,02 ans. L'échantillon a été composé de deux lots:

• 1. Lot 'fitness' constitué de personnes qui pratiquent des activités corporelles de manière systématique et organisée. (71 pers: 33 h. et 38 f.).
• 2. Lot 'population' constitué de personnes qui ne pratiquent pas de manière systématique et organisée des activités corporelles (64 pers. 28 h. et 36 f.).

Les donnés obtenues grace aux cotations des variables quantitatives et qualitatives de la questionnaires ont été traité à l'aide d'outils statistiques Excel, Epiinfo/6, Statistica et SPPSS/8.0.

Bibliografie

1. Bourdieu, P., Sport and social class. In: Social Information, vol. 17, 819-840, 1978
2. Buchner, D. M., Preserving mobility in older adults. In: Western Journal of Medicine, SUA, 167(4): 258-264, 1997
3. Campeanu, M., Activitatea corporala la populatia adulta. Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, p.81-85,133-136, 2003
4. Certeau, M., Histoires des corps. In: Esprit, France, nr.62, p.180, 1982
5. Dumazedier, J., Revolution culturelle du temps libre 1968-1988. In: Meridiens, France,1988
6. Epuran, Mihai, Activitatile corporale in lumina stiintei educatiei fizice si sportului. In: Educatie fizica si sport, Bucuresti, XXII, 10,1969
7. Epuran, Mihai, Stiinta activitatilor corporale –note definitorii. In: Acta Universitatis, Bogdan Voda, Educatie Fizica si Management in sport, anul 1,nr.1, 2001
8. Epuran, Mihai, Modelarea conduitei sportive. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1990
9. Epuran, Mihai, Prolegomene pentru o filosofie a activitatilor corporale autotelice. In: Stiinta sportului, Bucuresti, XII, 2002
10. Furmham, A., Personality and Demographic Determinants of Leisure and Sports Performance. In: Int. Journal Sport Psychology, 21, 218-236, 1990
11. Hahn, E, Psihologia sportului contemporan. Bucuresti, Ed. Stadion, 1974
12. Kleiber, D.A., Roberts, G.C., The effects on sport experience in the development of social character: an exploratory investigation. In: Journal of Sport Psychology, 3, 114-122, 1981
13. Pate, R.R., The evolving definition of fitness. Quest, 1988
14. Roberts, G. C., Motivation in sport and exercise. SUA, Champaign IL: Human Kinetics, 1992
15. Rotariu, T., Curs de metode si tehnici de cercetare sociologica. Editia a II-a. Cluj-Napoca, Universitatea 'Babes-Bolyai', 1991
16. Rotariu, T.; Ilut, P., Ancheta sociologica si sondajul de opinie. Iasi, Editura POLIROM, 1997
17. Rotariu, T. (coordornator), Metode statistice aplicate in stiintele sociale. Iasi, Editura POLIROM, 1999
18. Sage, G,H., Social Development. In: Seefeldt.(Ed.), Physical Activity and Well-being, Reston AAHPERD. P. 343-372, 1986
19. Sage,G.H., Sport, Culture and Society. In: JOPERD., p.34, 1988
20. Selvini Palazzoli, M., Self-starvation. London, Chaucer, 1974
21. Yonnet, P., Jeux, modes et masses. Gallimard, Paris. p. 122, 1985
22. Zeigler, E.F., A model from the optimum development of a social force known as sport. In : International Journal of Physical Education, XIII, 1, 1976