REVISTA "STIINTA SPORTULUI" 2004

CONFIRMARI EXPERIMENTALE PRIVIND MENTINEREA PREGATIRII FIZICE
LA FOTBALISTI IN PERIOADA DE TRANZITIE DE IARNĀ

 

Lect. univ. drd. CONSTANTIN PLOESTEANU

Universitatea „Dunarea de Jos', FEFS, Galati

 

Cuvinte cheie: proces de pregatire sportiva, mijloace de pregatire, pregatire fizica de mentinere

 

Rezumat

Fotbalul se caracterizeaza printr-o structura competitionala anuala cu perioada de toamna si primavara si de aceea se organizeaza printr-o dubla periodizare de pregatire.

Pregatirea de tranzitie in perioada de iarna este continuata relativ diferit (in cea mai mare parte aproape deloc) de echipele de fotbal din prima si a doua divizie. Astfel, unele echipe isi continua pregatirea de mentinere prin organizarea sau participarea la competitii de minifotbal in sala. Aceste jocuri sunt indicate pentru continuarea pregatirii cu jucatorii care au jucat mai putin in meciurile din campionat, in schimb pentru jucatorii titularii aceasta competitie nu este o solutie deoarece:

  • jucatorii depun in continuare efort intensiv nu de recuperare activa pentru mentinerea pregatirii;
  • se joaca pe suprafata tare de joc, jucatorii fiind expusi in continuare la accidentari in special cele articulare;
  • competitia insasi creeaza asupra jucatorului si efort psihologic, ceea ce face ca din acest punct de vedere refacerea si recuperarea la factorii stresanti sa se prelungeasca.
  •  

    Dupa Bompa T. (2001), o buna instruire, desfasurata pe baze stiintifice, are la baza un program de pregatire bine organizat si planificat, aspect care elimina hazardul si confera un scop fiecarui lucru intreprins.

     

    Introducere

    Fotbalul actual presupune ca pregatirea sa fie desavarsita, in asa masura incat jucatorii sa suporte in conditii optime si fara repercursiuni eforturile mari ale jocului modern.

    Intre nivelul pregatirii fizice si legile mentinerii formei sportive exista o relatie reciproca in care specialistii (Zamfirescu N.R., Szögy A., 1970; Belloiu M ., 1972; Atanasiu C., 1993; Epuran M., 1993; Dragan I. si colab., 1994 ) mentioneaza ca pregatirea fizica inglobeaza un intreg sistem de masuri care asigura:

    • o stare optima de sanatate;
    • o capacitate functionala ridicata;
    • valori optime din punct de vedere morfologic;
    • capacitatea de a actiona la factori stresanti.
  • Calitatile fizice necesare sustinerii efortului intr-un joc de fotbal sunt: forta, viteza, rezistenta si agilitatea. Aceste calitati daca nu au continuitate in pregatire isi pierd capacitatea de lucru dupa cum afirma specialistii (in 7 zile viteza, 14 zile forta si in 21 de zile rezistenta).
  • Scopul

    Scopul acestui studiu consta in continuarea pregatirii la fotbalisti dupa terminarea turului de campionat, dupa un program planificat prin lucrul independent, individual sau colectiv, in perioada de tranzitie de iarna, in vederea mentinerii unei pregatiri fizice corespunzatoare (la pragul de stady-state). Aceasta pregatire este necesara .

     

    Obiectivele

    • dezvoltarea independenta a capacitatii de lucru conform programului propus;
    • mentinerea greutatii corporale optime pentru antrenament (nu se admit cresteri in greutate mai mult de 1 kg);
    • mentinerea unei capacitati functionale la un prag de pregatire de nivel mediu (150 / 160 bat/min).
  • Ipoteza cercetarii

    Se presupune ca in urma antrenamentului propus se va mentine, chiar se va imbunatati atat componenta de anduranta, cat si a fortei musculare la fotbalistii in varsta de 18 ani.

     

    Organizarea cercetarii

    Experimentul pe care l-am organizat are in vedere verificarea ipotezei de lucru efectuat pe 2 grupe:

    • grupa experiment fiind echipa de juniori I a Liceului sportiv, Galati,
    • grupa de control fiind echipa de juniori I a Clubului de fotbal Otelul Galati.
  • In acest sens, am alcatuit un program de antrenament pentru fotbalistii profesionisti care vizeaza lucrul independent (in cazul cercetarii, programul de antrenament a fost dirijat), efectuat in perioada 08 decembrie 2003 – 09 ianuarie 2004, cu o pauza de o saptamana in perioada 30 decembrie 2003 – 04 ianuarie 2004.
  • Mijloacele folosite au in vedere mentinerea calitativa a eforturilor fizice si psihice intr-un program de efort mediu efectuat de 4 ori pe saptamana dupa cum urmeaza:

    Luni Jogging 5 km: 2 km alergati la un puls de 120/130 bat/min,

      3 km alergati la un puls de 150 bat/min.

    Marti Exercitiile executate in sala de fitness au urmatoarea alcatuire:

           1.  Balansarea piciorului la banda elastica.

              Se executa 3 balansari pentru fiecare picior x 3 repetari. 

              Lucru  3'   Refacere  3'   Total: 6 min.

           2.  Indreptari cu greutati de 40-50 kg in maini.

              Se executa 5 indreptari x 3 repetari. 

              Pauza intre repetari 1'   Refacerea 3'   Total: 6 min.

        • 3. Flexo-extensii ale picioarelor cu genunchii intinsi cu haltera pe umeri (30% din posibilitatile maxime).
        • Se executa 5 flexo-extensii x 2 repetari.
      •    Pauza intre repetari 1'   Refacerea 3'   Total: 5 min.
      • 4.  Genoflexiuni cu haltera pe umeri:       Total: 5 min
    • se executa 3 repetari cu o greutate ce cantareste 25% din posibilitatile maxime, pauza 1min; 
    • se executa 3 repetari cu o greutate ce cantareste 30% din posibilitatile maxime, pauza 1min;
    • se executa 3 repetari cu o greutate ce cantareste 40% din posibilitatile maxime, pauza 3 min;
        • 5.  Ridicarea halterei la piept cu indreptarea trunchiului. Se executa o singura data cu ridicarea unei greutati maxime posibila a sportivului. Refacere 5'.
  • Antrenamentul de marti se incheie cu un jogging de 3 km. 
  • Continutul antrenamentului:

    20' incalzirea;

    30' antrenamentul planificat din sala de fitness;

    15' jogging - 3 km alergati la un puls de 130 / 140 bat/min;

    20' refacere. Total: 85 minute.   

    Miercuri Liber

    Joi    Jogging  6 km: 1 km alergati la un puls 120/130 bat/min,

       5 km alergati la un puls 150/160 bat/min.

    Vineri    Exercitiile executate in sala de gimnastica au urmatoarea alcatuire:

    1. Sarituri in adancime de pe aparatul inalt de 1,10 m, urmat de saritura in lungime de pe loc. Se executa 10 sarituri x 2 repetari.

    Pauza intre repetari 2'   Refacerea 3'  Total: 5 min.

    2. Aruncari cu mingea medicinala sub diferite forme:

    aruncari in sus si prinderea ei,

    aruncari de la piept inainte sau/si inapoi,

    aruncari inainte si inapoi precedate de balansul bratelor (mingea in mana) intre picioare,

    aruncari cu ambele maini pe deasupra capului.

                   Lucru 3'    Refacere 3'     Total: 6 min.

    3. Sarituri cu coarda.  Se executa 3 repetari x 1min.

     Pauza intre repetari 1'    Refacerea 3'   Total: 5 min.

    4. Abdomene.  Se executa 30 de abdomene x 5 repetari.

     Pauza intre repetari 1'    Refacerea 3'    Total: 7 min 

    5. Sarituri usoare (doua) cu desprindere mica, haltera pe umeri (30% din posibilitati), cu mentineri izometrice in a treia saritura in pozitia semigenuflexiuni, timp de 3 sec s.a.m.d.

    Se efectueaza 6 executii x 2 repetari.

    Pauza intre repetari 2'    Refacere 3'    Total: 5 min.

    Antrenamentul de vineri se incheie cu alergare de jogging pe 3 km. 

    Continutul antrenamentului:

    20' incalzirea;

    30' antrenamentul planificat din sala de gimnastica;

    15' jogging - 3 km alergati la un puls de 130 / 140 bat/min;

    20' Refacere. Total: 85 minute.   

    • Sambata     Liber
    • Duminica     Liber
  • Prin intermediul probelor si normelor de control, in urma testarii initiale si finale, se pot urmari si aprecia evolutia subiectilor din cercetarea propusa.

    Testarile initiale pentru cele 2 grupe s-au efectuat in perioada 4 -5 decembrie 2003.

    Testarile finale s-au efectuat in perioada 12-14 ianuarie 2004, cand majoritatea echipelor de fotbal isi incep pregatirea pentru returul campionatului.

     Analiza rezultatelor

     Din punct de vedere al greutatii corporale, la grupa experiment, se constata mentinerea ei dupa patru saptamani de pregatire, valorile medii fiind cuprinse intre 66,06 la testarea initiala si 66,25 la testarea finala. De mentionat ca in cadrul grupei martor (nu a avut un program planificat de pregatire), valorile medii la testarea initiala au fost de 65,12, aproximativ egal cu al grupei experiment, dar la testarea finala se constata o crestere medie de 69,68 kg, facand diferenta se constata o crestere 4,56 kg, pe sportiv dupa o perioada de 5 saptamani de activitate redusa sau fara un program de nivel mediu de pregatire planificata.

     Un alt indicator important cercetat l-a constituit masurarea capacitatii de efort aerob prin proba Astrand, efectuata la scarita. Calculul pentru aflarea puterii maxime aerobe (VO2 max) pentru fiecare jucator s-a facut in functie de greutate, la o intensitate de lucru de 150W, inregistrandu-se valorile frecventei cardiace din ultimile 10 sec ale minutului 6 (exemplu, 22 puls x 6 = 132 bat/min), indicandu-ne astfel un consum de O2 (in cazul nostru intre 4400 – 3400 ml). Pentru a afla cati ml de O2 revin pe kg/corp, impartim consumul de O2 la greutatea sportivului si obtinem valorile standard pentru VO2 kg/max prezentate in tabelul 3.

     Tabelul 3

    VALORI STANDARD PENTRU INTERPRETAREA VO2 / KG MAX

     

    Greutatea
    (kg)

    Slab

    Mediocru 60%

    Bun
    (73,33%)

    Foarte bun (86,67%)

    50–55

    52

    52–63

    63–74

    74–86

    55–60

    50

    50–62

    62–73

    73–84

    60–65

    49

    49–60

    60–71

    71–82

    65–70

    48

    48–59

    59–69

    69–80

    70–75

    47

    47–57

    57–68

    68–78

    75–80

    47

    46–56

    56–66

    66–76

     

     

     

     

     

     Pentru interpretarea obiectiva a puterii maxime aerobe, ne vom folosi atat de datele din tabelul 3, cat si de rezultatele din tabelele 1 si 2.

    La testarea initiala si finala a grupei experiment, valorile medii ale greutatii corporale sunt de 66,06 kg, respectiv 66,25 kg, iar rezultatele (conform tabelului 3) arata ca intre 65 – 70 kg un consum O2 kg/corp este intre 59 – 69 ml, catalogat ca bun, in acest sens mentionam ca valorile medii sunt la testarea initiala de 62,08ml si la cea finala de 64,93 ml, ceea ce arata ca la aceasta grupa nivelul de pregatire s-a mentinut si chiar depasit, incadrandu-se in baremul corespunzator unei pregatiri bune. 

     La grupa martor, un nivel de pregatire bun se incadreaza la testarea initiala (cand s-a terminat pregatirea la data de 04 decembrie 2003) la o greutate de 65,12, inregistrand o valoare de 60,83 ml (buna) spre deosebire de testarea finala care ne arata ca la o greutate de 69,68 kg se inregistreaza 52,32ml, incadrandu-se, conform tabelului 3, la un nivel de pregatire mediocru – chiar aproape de slab.

     

    Reprezentarea grafica privind consumul maxim de O2 la grupele cuprinse

    in studiu experimental
    2004-38-11

    Figura 1. Testarea initiala si finala a puterii maxime aerobe la grupa experiment si martor

     Referitor la proba sariturii in lungime fara elan si aruncarea mingii medicinale, se constata aceiasi parametri de mentinere a valorilor medii dintre testarea initiala si finala la grupa experiment si o scadere la testarea finala de la grupa martor (dupa 5 saptamani de vacanta).

     Cel mai reprezentativ exemplu este cel de rezistenta a carui proba este alergarea de 12 min (testul Cooper). La testarea initiala, valorile medii pentru grupa experiment si martor au fost de 2953 m, respectiv 3021 m, iar la testarea finala se constata o crestere a metrilor parcursi (3034m) la grupa experiment, in schimb, la grupa martor, are loc o scadere (2568m) a distantei de alergare cu 453 m, ceea ce arata importanta si necesitatea continuarii unui program de pregatire de nivel mediu dupa o planificare prestabilita, in asa fel incat efortul sa le faca placere jucatorilor si sa fie lipsit de factori stresanti.

     

     Concluzii

     Cercetarea si-a propus ca efectul motric sa nu fie singurul criteriu de selectare a unei metode de antrenament, intrucat exista si efectul fiziologic, in cazul nostru chiar si psihologic care ulterior poate constitui un avantaj.

     Aceasta modalitate de pregatire independenta (individuala sau in grup) in perioada de tranzitie de iarna desfasurata conform unei planificari, ne-a aratat ca este benefica sub urmatoarele aspecte:

    • Dupa efectuarea controlului medical sportiv, nu mai este nevoie de perioada de readaptare la efort desfasurata in localitate, marind astfel timpul de pregatire fizica generala.
    • Neumann G. (1995) prezinta o evolutie cronologica a proceselor de adaptare in antrenamentul de rezistenta, aratand ca adaptarea reprezinta un proces care necesita timp. Pentru atingerea unui nivel mai inalt, se considera a fi necesare intre 4 si 6 saptamani.
    • Se poate prelungi perioada de pregatire la munte de la 2 la 3 saptamani, ceea ce permite o pregatire corespunzatoare, stiintifica, cu o prima saptamana de readaptare a organismului la efort in conditii de hipoxie, ceea ce face ca intensitatea ulterioara a eforturilor sa fie suportate mult mai bine de catre sportivi, iar acumularile fizice sa se faca si in plan psihic.
    • Oricum am privi jocul de fotbal, in primul rand, el este o intrecere a posibilitatilor fizice si dupa aceea a celorlalte pe care le conditioneaza. Pe aceasta baza, A. Demeter. (1972) si M.. Georgescu. (1989) considera ca asigurarea dezvoltarii corespunzatoare a fondului functional trebuie realizat prin exercitii de pregatire fizica generala si multilaterala, cu accent pe rezistenta si dezvoltare fizica generala, respectand principiul incarcarii progresive, in cazul studiului nostru de mentinere a pregatirii. 
    • Din punct de vedere psihologic, aceasta modalitate de pregatire (de mentinere) independenta dar planificata apeleaza la constientizarea sportivului, la cunoasterea mai in profunzime a parametrilor de efort, cat si la atentia acordata procesului educational (Epuran M., 1993).
    • Antrenamentul este guvernat de legi generale, pedagogice, sociale si psihologice, de aceea mijloacele propuse pentru o astfel de pregatire pot fi imbunatatite si planificate in functie de cerintele individuale ale sportivului. 
  • Abstract
  • There is mutual relation betwen the level of physical training and the lows of sportive condition. The physical qualities necessary to support the effort during a football play are: force, speed, resistance and agility. These qualities are gradually lost if the training isn't performed up to the level of performance parametres.

    In this respect, we elaborated a training programme (an experimental study) for the winter transitory oeriod during wich the holliday is very long (five weeks).

    We mention that the training programme eliminates the stress generating elements and it hus an average level, of difficulty, its only object being the maintaining of the sportive condition at an average state-atady level.

    Bibliografie

    1. Atanasiu, C., Particularitati de crestere la copii si juniori si valorificarea lor in antrenamentul sportiv. In: Antrenamentul sportiv modern. Bucuresti, Editura Editis, 1993
    2. Belloiu, M., Cercetarea potentialului biologic la tineri. Bucuresti, Editura Medicala, 1972
    3. Bompa, T., Dezvoltarea calitatilor biomotrice. Bucuresti, Editura Ex Ponto, 2001
    4. Bota, C., Anton, B., Ergofiziologie. Bucuresti, Editura A. Ivireanul, 1998
    5. Buse, I., Ogodescu, D.S., Fotbalul sinergic. Timisoara, 1982
    6. Colibaba, E.D., Bota, I., Jocuri Sportive. Teorie si metodica. Bucuresti, Editura Aldin, 1998
    7. Demeter, A., Bazele fiziologice ale educatiei fizice. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1972
    8. Dragan, I. si colab., Medicina sportiva aplicata. Bucuresti, Editura Editis, 1994
    9. Epuran, M., Horn, E., Mecanisme de influentare a comportamentului in fotbal. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1985
    10. Epuran, M., Metodologia cercetarii activitatii corporale. Bucuresti, I.E.F.S., 1992
    11. Epuran, M., Psihologia sportiva. Bucuresti, Stiinta si Arta, 1993
    12. Garleanu, D., Tanasescu, I., Poliatoane – pregatirea copiilor si juniorilor. Bucuresti, Sport-Turism, 1981
    13. Georgescu, M., Caracteristici medico-biologice esentiale ale antrenamentului fizic in sportul actual de performanta. In: Educatie fizica si sport. Bucuresti, nr. 3,1 989
    14. Israel, S., Sportul la copii si juniori. Bucuresti, CCEFS, vol. LXI, 1985
    15. Neumann, G., Adaptarea in antrenamentul de rezistenta. In: SDP: Teoria antrenamentului, Bucuresti, CCPS, 359-361, 1995
    16. Nicu, Alexe, Antrenamentul sportiv modern. Bucuresti, Editis, 1993
    17. Radulescu, M., Cojocaru, V., Ghidul antrenorului de fotbal. Copii si juniori. Bucuresti, Axis Mundi, 2003
    18. Radulescu, M., Cristea E., Aspecte actuale ale pregatirii juniorilor. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1984
    19. Untea, Gh., Aspecte metodico-biologice in fotbal. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1984
    20. Zamfirescu, N.R, Szögy, A., Studii si cercetari de fiziologie. Bucuresti, 1970

     

    Numai pe SPORTSCIENCE.RO
    @ 2007, INCS. Toate drepturile rezervate
    Webdesign SUPERFIT EXPERT