VIZIUNEA FACTORILOR DE DECIZIE DIN MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII PRIVIND DERULAREA SI IMPLEMENTAREA PROCESULUI BOLOGNA

Prof. univ. dr. IOAN ION LADOR

Inspector Ministerul Educatiei si Cercetarii, Bucuresti

 Cuvinte cheie: M.E.C., invatamant superior, proces Bologna

 I. EVOLUTIA CONCEPTULUI

 „Edificiul european a cunoscut in ultimul timp progrese insemnate, dar oricat de evidente ar fi aceste progrese ele nu trebuie sa ne faca sa uitam ca Europa pe care o construim nu este numai aceea a monedei euro, a bancilor si a economiei; ea trebuie, de asemenea, sa fie aceea a unei Europe.' Asa a inceput, s-a elaborat si s-a promovat Declaratia comuna privind armonizarea structurii sistemului european de invatamant superior a celor patru ministri in functie pentru invatamant superior din Germania, Franta, Italia si Marea Britanie la 25 mai 1998 in Paris, la Sorbona.

 In acest cadru, s-a subliniat necesitatea folosirii, in aceasta constructie, a dimensiunilor culturale, intelectuale, sociale si tehnice ale continentului nostru. Ele au fost modelate in mare parte de catre universitati, care continua sa joace un rol esential in dezvoltarea lor.

 S-a subliniat faptul ca un spatiu european deschis al invatamantului superior ofera numeroase perspective, recunoasterea internationala si potentialul atractiv al sistemelor de invatamant sunt legate direct de credibilitatea lor interna si internationala. In acest context, ia nastere un sistem in care trebuie recunoscute doua cicluri principale: pre–licenta si post–licenta pentru facilitarea comparatiilor si echivalentelor la nivel international. La cele doua nivele, studentii trebuie sa fie incurajati sa invete cel putin un semestru in universitatile din strainatate. In acelasi timp, un numar tot mai mare de cadre didactice si de cercetatori, ar trebui sa lucreze in alte tari europene decat cea de origine.

 Trebuie sa fie folosit din plin sprijinul tot mai mare acordat de Uniunea Europeana pentru mobilitatea studentilor si a profesorilor. Conferintele ministrilor, rectorilor din Europa, a grupurilor de experti si de universitari s-au angajat intr-un vast proces de reflectie pe aceasta tema.

 La Lisabona, in anul 1997, a fost semnata conventia privind recunoasterea calificarilor academice in Europa. Exista deja multe puncte comune pentru recunoasterea reciproca a diplomelor de invatamant superior in scopuri profesionale pe baza directivelor Uniunii Europene. Armonizarea progresiva a structurilor de ansamblu ale diplomelor si a ciclurilor noastre de studii va fi posibila prin consolidarea experientei actuale prin diplome comune – proiecte – pilot si dialoguri cu toate partile implicate.

 Evolutiv, pentru consolidarea locului Europei in lume, prin imbunatatirea si modernizarea permanenta a educatiei cetatenilor, se lanseaza un apel tuturor statelor membre si candidate ale Uniunii, pentru a se uni in acest scop:

 II. PROCESUL BOLOGNA

 Declaratia comuna a ministrilor educatiei din Europa convenita la Bologna, 19 iunie 1999, a fost semnata de catre ministrii educatiei din 29 de tari europene.

 O Europa a cunoasterii este acum unanim recunoscuta drept factor de neinlocuit pentru dezvoltarea sociala si umana si drept o componenta indispensabila pentru consolidarea si imbogatirea calitatii de a fi cetatean al Europei, capabila de a oferi cetatenilor sai competentele necesare pentru a face fata provocarilor noului mileniu, impreuna cu constientizarea ideii de a imparti valorile si de a apartine unui spatiu social si cultural comun.

 Institutiile europene de invatamant superior au acceptat provocarea de a juca un rol important in construirea spatiului European de invatamant superior, ca si aplicarea principiilor stipulate in Bologna Magna Charta Universitatum, din 1988. Acest lucru este de maxima importanta, dat fiind faptul ca independenta si autonomia universitatilor asigura adaptarea continua a invatamantului superior si a sistemelor de cercetare la nevoile si la cerintele societatii si la progresele stiintifice.

 Obiective

Adaptarea unui sistem de diplome usor de comparat si de recunoscut in vederea puterii de angajare a cetatenilor Europei si competitivitatii internationale a sistemului educational superior european.

Adaptarea unui sistem bazat in mod esential pe doua cicluri, de subabsolvire si de absolvire.

Stabilirea unui sistem de credite la fel ca sistemul ECTS – ca o maniera oportuna de a promova ideea de mobilitate a studentilor peste tot in lume.

Promovarea mobilitatii si a liberei circulatii cu accent pe:

– pentru studenti – accesul la studii si oportunitati de formare

 – pentru profesori, cercetatori si personalul administrativ – recunoastere si valorificare.

Promovarea cooperarii europene in asigurarea calitatii.

Promovarea dimensiunilor europene necesare, legate de invatamantul superior, mai ales in ceea ce priveste dezvoltarea curriculara, cooperarea inter-institutionala, schemele de mobilitate si programele integrate de studiu, formare si cercetare.

 III. EVOLUTIA EUROPEANA

 Evolutia „catre o arie europeana de invatamant superior a fost dezvoltata la intalnirea de la Praga, in data de 19 mai 2001 si in comunicatul ministrilor europeni responsabili cu invatamantul superior.

 In continut, cei 32 de ministri reuniti la Praga:

•  au monitorizat cele sase obiective ale procesului Bologna;
•  au adoptat solutia unui sistem de diplome usor de citit si comparat;
•  au adoptat solutia unui sistem bazat pe doua cicluri de studii;
•  au stabilit un sistem de credite;
•  au reafirmat maxima importanta in ceea ce priveste promovarea mobilitatii, a cooperarii europene pentru asigurarea calitatii.

 Evolutia in „Formarea spatiului european de invatamant superior' a constituit dominanta Conferintei ministrilor responsabili pentru invatamantul superior de la Berlin, 19 septembrie 2003. Comunicatul Conferintei de la Berlin, a celor 33 de ministri a scos in evidenta progresele obtinute si a stabilit prioritatile si noile obiective pentru anii urmatori cu scopul de a accelera formarea spatiului european de invatamant superior.

 In unanimitate, au convenit asupra urmatoarelor principii si prioritati:

• – asigurarea calitatii;
• – structura titlurilor: adoptarea unui sistem bazat pe doua cicluri;
• – promovarea mobilitatii;
• – implementarea sistemului de credite;
• – recunoasterea titlurilor: adoptarea unui sistem de titluri comparabile si bine definite;
• – promovarea dimensiunii europene in invatamantul superior;
• – invatamantul continuu;
• – spatiu european de invatamant superior si spatiu european de cercetare;
• – continuitate;
• – structura de implementare;
• – program 2003–2005.

 IV. EVOLUTIA IN ROMANIA

 In acest context de dezvoltare fara precedent pe plan european a procesului Bologna, Romania universitara a pregatit si a prezentat la Conferinta Europeana a Ministrilor Educatiei de la Berlin, septembrie 2003: „RAPORTUL DE TARA'.

 Lucrarea 'Raportul de tara', un material deosebit de complex, de profund in continut, a prezentat in fata Europei universitare elementele de forta in dinamica sistemului de invatamant superior romanesc, intre altele elaborarea si promovarea primei legi a invatamantului superior din Romania, precum si premisele extrem de favorabile privind implementarea ciclurilor preconizate in Declaratia de la Bologna, ca o carta fundamentala a schimbarilor in invatamantului superior romanesc.

 Acestea vizeaza:

• – structura invatamantului superior pe cicluri;
• – stadiul implementarii Diplomei Supplement;
• – sistemul de credite transmisibile;
• – asigurarea calitatii invatamantului superior;
• – mobilitatea internationala a studiilor;
• – dimensiunea sociala a invatamantului superior romanesc;
• – educatia si formarea –concepte fundamentale, prioritare pentru tarile U.E., sunt si pentru Romania, prioritare si de stringenta actualitate.
• – Prioritati in directia implementarii recomandarile din Declaratia de la Bologna.

 Conferinta a dezbatut materialul ca un document programatic in continutul caruia s-au evidentiat ca dominante distincte ale strategiei dezvoltarii invatamantului superior din Romania intre altele:

 – o noua politica universitara;

 – invatamantul superior – valoare nationala;

 – increderea in universitati;

 – integrarea europeana;

 – transformarea ca dezvoltare.

 Conferinta a stabilit prioritatile politicilor educationale la nivel national si international asigurand sistemul de autonomie, libertate si finantare.

 Declaratia Conferintei Nationale a Invatamantului Superior, a scos in evidenta decizia in stabilirea prioritatilor:

• 1.  Considerarea educatiei ca o adevarata prioritate nationala
• 2.  Trecerea de la reforme reparatorii la reforma sistemica
• 3.  Organizarea programelor de studii pe trei cicluri, conform schemei de la Bologna. LEGE privind organizarea studiilor universitare.
• 4.  Corelarea mai stransa a sistemului de invatamant din Romania cu sistemele europene de invatamant
• 5.  Asigurarea unitatii sistemului national de invatamant
• 6.  Utilizarea pe scara larga a programelor de mobilitati
• 7.  Finantarea invatamantului superior: un cadru institutional pentru o noua calitate academica
• 8.  Diversitatea resurselor de finantare
• 9.  Programe de investitii in invatamantul superior
• 10. Investitii in cercetare
• 11. Concentrarea universitara si formarea de consortii zonale. LEGE privind infiintarea consortiilor universitare
• 12. Adecvarea invatamantului la tehnologiile informatiei si comunicarii
• 13. Asigurarea calitatii invatarii si a serviciilor educationale
• 14. Perfectionarea managementului invatamantului superior
• 15. Asigurarea unei echitati reale in educatie
• 16. Autonomie, libertate si finantare.

 Organizarea studiilor universitare

 In viziunea MEC, prezenta intentie reglementeaza organizarea studiilor universitare pe trei cicluri, respectiv studii universitare de licenta, studii universitare de masterat si studii universitare de doctorat. Fiecare ciclu de studii este delimitat de celelalte prin proceduri distincte de admitere si de absolvire. Duratele ciclurilor de studii pe specializari se stabilesc de Ministerul Educatiei si Cercetarii, cu avizul consultativ al Consiliului National al Rectorilor si se supun spre aprobare guvernului.

 Organizarea studiilor universitare care pregatesc pentru profesiile reglementate prin norme europene speciale se realizeaza in concordanta cu cerintele acestora.

 Finantarea ciclurilor de studii prevazute la alin. (1) se realizeaza conform prevederilor din Legea invatamantului nr.84/1995, republicata cu modificarile si completarile ulterioare.

 Organizarea fiecarui ciclu de studii este in competenta institutiilor de invatamant superior cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetarii, care se acorda pe baza analizelor care dovedesc performantele si resursele acestora.

 Ministerul Educatiei si Cercetarii, impreuna cu Ministerul Muncii, Solidaritatii sociale si Familiei urmaresc adaptarea ofertei educationale in invatamantul universitar, pe cicluri, in functie de cerintele pietei muncii si de dezvoltarea vietii sociale, pe baza rezultatelor unor analize pe termen mediu si lung efectuate in colaborare cu institutiile de invatamant superior si cu partenerii sociali.

 Ciclul I – Studii universitare de licenta

 Studiile universitare de licenta corespund unui numar de credite de studiu transferabile in sistemul european ECTS – European Credit Transfer System, * – cuprins intre minimum 180 si maximum 240 (in educatie fizica si sport–180). La invatamantul de zi, durata normala a studiilor universitare de licenta este de 3-4 ani, corespunzatoare obtinerii de catre studenti in fiecare an universitar a cate 60 de credite de studiu transferabile.

 La invatamantul seral, durata studiilor pentru obtinerea numarului de credite de studiu transferabile necesare absolvirii este mai mare cu un an fata de cea de la invatamantul de zi, in domeniul respectiv.

 Durata studiilor pentru obtinerea creditelor de studiu transferabile la invatamantul cu frecventa redusa si la distanta se reglementeaza prin hotarare a guvernului.

 Studiile universitare de licenta asigura un echilibru intre cunostintele si competentele generale si de specialitate obtinute, in vederea calificarii absolventilor pentru profesie sau pentru ciclul de studii urmator.

 In cadrul studiilor de licenta, este obligatorie efectuarea unor stagii de practica studiile universitare de licenta ofera cunostinte si competente largi, pe domenii de studii.

 Absolventii studiilor universitare de licenta isi pot exercita profesia, conform competentelor si drepturilor corespunzatoare diplomei dobandite, sau pot continua studiile universitare prin masterat.

 Ministerul Educatiei si Cercetarii elaboreaza anual lista actualizata a domeniilor si specializarilor de licenta si o supune spre aprobare guvernului.

 Universitatile pot organiza, cu finantare din resurse proprii, si studii in alte specializari decat cele prevazute la alin. (3), cu respectarea procedurilor de autorizare si acreditare.

 Diplomele de licenta atesta ca titularii acestora au dobandit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si abilitati cognitive specifice.

 Cunostintele generale se refera la capacitati superioare de comunicare efectiva, orala si scrisa, in domeniul de specialitate si in contexte culturale diverse.

 Cunostinte de specialitate se refera la procesele de cunoastere, reproducere si intelegere specifica domeniului de studiu considerat ca un tot, a modului de stabilire si de relatii cu cunoasterea din alte discipline si arii profesionale, familiarizarea cu cele mai recente dezvoltari ale cunoasterii si ale aplicatiilor profesionale din domeniu, precum si intelegerea si aplicarea principiilor si metodelor fundamentale de investigare specifice.

 Competentele generale se refera la:

• a) culegerea, analiza si interpretarea de date si informatii din punct de vedere cantitativ si calitativ, din diverse surse alternative, respectiv din contexte profesionale reale si din literatura disponibila in domeniu;
• b) utilizarea unor moduri diverse de comunicare scrisa si orala, inclusiv intr-o limba straina;
• c) competente superioare in utilizarea tehnologiilor informatice;
• d) asumarea responsabilitatii de a elabora un program personal de autoperfectionare.

• a) aplicarea cognitiva si profesionala a conceptelor, teoriilor si metodelor de investigare fundamentale din domeniul de studiu;
• b) capacitati de sintetizare si interpretare a unui sistem de informatii, de rezolvare a unor probleme de baza si de evaluare a concluziilor posibile;
• c) analiza independenta a unor probleme si capacitatea de a comunica si demonstra solutiile alese;
• d) capacitatea de a evalua probleme complexe si de a comunica in mod demonstrativ rezultatele evaluarii proprii;
• e) spirit de initiativa in analiza si rezolvarea de probleme.

 In anumite domenii, unde studiile universitare de licenta nu sunt continuate de studii de masterat, absolventii pot opta, in conditiile stabilite de universitati, pentru studii de masterat organizate in alte domenii academice.

 Modulul psiho-pedagogic

 Pentru competentele didactice, se va urma modului pedagogic de 30 credite (invatamant primar si gimnazial) si de 60 credite (invatamant liceal si universitar).

 Ciclul II – Studii universitare de masterat

 Studiile universitare de masterat corespund unui numar de credite de studiu transferabile in sistemul ECTS – European Credits Transfer System – cuprins intre maximum 120 si minimum 60.

 La invatamantul de zi, durata normala a studiilor universitare de masterat este de 1-2 ani, corespunzatoare obtinerii de catre studenti in fiecare an universitar a cate 60 de credite de studiu transferabile.

 Durata totala cumulata a ciclului I – studii universitare de licenta si a ciclului II – studii universitare de masterat trebuie sa corespunda obtinerii a cel putin 300 credite de studiu transferabile.

 Pentru profesii reglementate prin norme sau recomandari europene speciale, ciclul intai si ciclul al doilea pot fi oferite comasat intr-un program unitar de studii universitare cu o durata intre 5 si 6 ani, la invatamantul de zi, corespunzator unui numar minim de 300 de credite de studiu transferabile ECTS, diplomele obtinute fiind echivalente titlului de master.

 Studiile universitare de masterat sunt de cercetare sau profesionale.

 Studiile universitare de masterat se organizeaza, de regula, la invatamantul de zi.

 Studiile universitare de masterat de cercetare vizeaza dezvoltarea capacitatilor de cercetare stiintifica a studentilor si constituie totodata o faza premergatoare obligatorie pentru studiile doctorale.

 Studiile universitare de masterat profesional asigura aprofundarea unei specializari dintr-un domeniu, fiind axate, in primul rand, pe competentele cu continut aplicativ ale acesteia.

 Studiile universitare de masterat profesional se pot organiza si cu frecventa redusa sau la distanta, pentru care, de regula, durata studiilor nu poate depasi cu mai mult de un an pe cea de la invatamantul de zi.

 Studiile universitare de masterat cuprind un stagiu obligatoriu de practica in laboratoare, unitati, institutii sau organizatii de specialitate.

 Absolventii cu diploma de masterat profesional se pot inscrie la doctorat, cu conditia obtinerii unor credite suplimentare de studii, stabilite de universitate, din programele de masterat de cercetare.

 Studiile universitare de masterat psiho-pedagogic, prin care se formeaza la nivel superior personalul didactic care poate lucra in invatamant, fac parte din categoria studiilor universitare de masterat profesional.

 Studiile universitare de masterat psiho-pedagogic pot fi urmate, concomitent, cu un masterat de cercetare sau cu un alt masterat profesional, una dintre specializari fiind in regim cu taxa, conform legii.

 Studiile universitare de masterat psiho-pedagogic corespund unui numar de 120 de credite de studiu transferabile, respectiv unei durate de studii de doi ani la invatamantul de zi, din care 60 de credite pentru pregatirea teoretica si 60 de credite pentru practica pedagogica.

 Absolventii cu diploma a studiilor universitare de masterat de cercetare pot ocupa posturi didactice in invatamantul superior cu conditia parcurgerii unui modul de pregatire psiho-pedagogica care sa corespunda unui numar de minimum 30 de credite de studiu transferabile, in cadrul stagiului obligatoriu de practica.

 Diplomele de master atesta ca titularii acestora au dobandit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si abilitati cognitive specifice.

 Cunostintele generale se refera la:

• a) familiarizarea cu cele mai noi si avansate dezvoltari ale cunoasterii in domeniu;
• b) abilitati superioare de cercetare independenta;
• c) capacitatea de a aplica teoria in situatii noi si care nu au putut fi prevazute.

• a) acumularea unei cantitati substantiale de cunostinte noi;
• b) identificarea, abordarea si solutionarea de probleme cognitive si profesionale noi;
• c) compararea cunostintelor noi cu cele traditionale si capacitatea de a stabili relatii intre acestea in vederea sesizarii directiilor noi de crestere a cunoasterii si de dezvoltare a profesiei.

• a) aplicarea creativa a tehnicilor de cercetare si rezolvare de probleme;
• b) elaborarea de studii si rapoarte publicabile sau aplicabile profesional;
• c) capacitatea de a conduce grupuri de lucru si de a comunica in contexte din cele mai diverse;
• d) capacitatea de a actiona independent si creativ in abordarea si solutionarea problemelor, de a evalua obiectiv si constructiv stari critice, de a rezolva creativ probleme si de a comunica rezultate in mod demonstrativ;
• e) abilitati de conducator si angajare clara pe calea propriei dezvoltari profesionale.

• a) evaluarea critica a rezultatelor unor noi cercetari;
• b) formularea de alternative interpretative si demonstrarea relevantei acestora;
• c) aplicarea creativa a metodelor de cercetare.

 Institutiile de invatamant superior sunt autonome si isi asuma responsabilitatea pentru proiectarea, aplicarea si dezvoltarea de specializari academice si programe de studii corespunzatoare.

 La programele de studii universitare de masterat finantate in conditiile alin. (5) al art.1, se pot inscrie cel putin 50% din numarul de absolventi cu diploma de licenta.

 Ministerul Educatiei si Cercetarii poate incredinta institutiilor de invatamant universitar initierea, aplicarea si dezvoltarea de programe de studii pentru specializari de masterat de interes public, asigurand finantarea in conformitate cu legislatia in vigoare.

 La negocierea contractelor anuale de finantare intre Ministerul Educatiei si Cercetarii si institutiile de invatamant superior, participa delegatul sindicatului reprezentativ din universitate.

 Studii universitare de doctorat

 Studiile universitare de doctorat au, de regula, o durata de 3 ani. In situatii speciale, cand tematica abordata necesita o perioada mai mare de studiu sau experimentare, durata poate fi prelungita cu 1-2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducatorului de doctorat.

 Studiile universitare de doctorat cuprind o componenta importanta de cercetare, urmarind crearea de noi cunostinte, interpretarea si aplicarea acestora intr-un domeniu.

 Diplomele de doctor atesta ca titularii acestora au dobandit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si abilitati cognitive specifice.

 Cunostintele generale se refera la acumularea, interpretarea si dezvoltarea cunoasterii de varf din domeniu de doctorat.

 Competentele generale se refera la:

• a) dezvoltarea tehnicilor de cercetare si aplicarea lor in contexte diverse si specifice;
• b) constructie teoretica si aplicare profesionala;
• c) constructii discursive de tip academic pentru publicatii de prestigiu in domeniu si de tipul cunoasterii comune pentru comunicare publica;
• d) asumarea responsabilitatii de a elabora un program de cercetare, spirit critic, creativitate, inventivitate.

 Reglementarile specifice organizarii studiilor universitare de doctorat se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii si se supun spre aprobare guvernului.

• Corelarea sistemului de invatamant din Romania
  cu sistemele europene de invatamant

 Sistemul de descriere a programelor educationale prin credite acordate componentelor sale este Sistemul European de Credite de Studiu Transferabile ECTS (European Credit Transfer System), prin care se urmareste comparabilitatea si acumularea cunostintelor obtinute in cadrul unui program de studii, indiferent de institutia de invatamant superior.

 Aplicarea in toate universitatile a Sistemului European de Credite de Studiu Transferabile (ECTS) este obligatorie.

 Incepand cu anul universitar 2005 –2006, universitatile elibereaza gratuit fiecarui absolvent Suplimentul la diploma, inclusiv in limba engleza (Diploma Supplement), pentru promovarea dimensiunii europene a invatamantului din Romania.

 Pentru stimularea dezvoltarii de programe de studii integrate, care sa conduca la obtinerea de diplome comune (joint degrees), Ministerul Educatiei si Cercetarii elaboreaza si supune spre aprobare guvernului metodologia cadru pentru aplicarea acestei prevederi, in conformitate cu prevederile legale.

 Invatamantul superior de scurta durata, care se desfasoara in prezent in colegiile universitare existente la data publicarii prezentei legi, se reorganizeaza in studii universitare de licenta, ca invatamant universitar de ciclul I, in domeniile academice existente sau apropiate.

 Invatamantul superior de scurta durata care, in acest moment, ofera o profesionalizare distincta si un bun plasament pe piata fortei de munca in domenii in care nu se ofera, in prezent, invatamant superior de lunga durata, precum si in domenii reglementate prin norme europene, se reorganizeaza in studii universitare de licenta de ciclul I, cu 180 de credite de studiu ECTS.

 Absolventii cu diploma obtinuta prin invatamant superior de scurta durata pot continua studiile pentru a obtine licenta in cadrul ciclului I – studii universitare de licenta.

 Institutiile de invatamant superior stabilesc modul de obtinere a creditelor de studiu transferabile pe baza carora se admite inscrierea la examenul de licenta a absolventilor invatamantului superior de scurta durata.

 Organizarea programelor de studii in institutiile de invatamant superior care pregatesc specialisti in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale se stabileste prin hotarare de guvern.

 Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabilesc, avand in vedere prevederile prezentei legi, corespondenta dintre calificarile academice si Nomenclatorul ocupatiilor, precum si modificarile necesare in sistemul de salarizare, in conditiile legii.

 Diplomele absolventilor de invatamant superior sunt recunoscute si ofera drepturi in conditiile stabilite de legislatia in vigoare la data obtinerii actului de finalizare a studiilor.

 Diplomele de licenta, master si de doctor asigura accesul la profesii si ocupatii diferite, care vor fi stabilite prin lege.

 Prevederile acestea se aplica incepand cu anul universitar 2005/2006 pentru studentii admisi in anul I.

 Pana in anul 2010, noua structura se va generaliza in intreg invatamantul superior. 

• Nota redactiei: La data publicarii acestui studiu, nu se cunosc hotararile Parlamentului Romaniei.

Bibliografie

• Korka, Mihail Strategy and actions in the reform of education in Romania. Editura Paideia, 2000
• Perspective son the reform of higher education in eastern Europe. MEC, Hochschul Rektdren Konferenz, 1997
• Recognition and equivalence of study diplomas in Europe. Recent evolutions of the concept and practices (coordinator Daniela Garbea). MEC, 2000