AUTOCONTROLUL IN CORECTIILE NEAJUNSURILOR FIZICE, FACTOR DE AMELIORARE A STARILOR PSIHICE

MELANIA CAMPEANU

BOGDANA MARA CAMPEANU

Universitatea 'Babes-Bolyai' Cluj-Napoca, FEFS

Cuvinte cheie: autocontrol, adulti, activitate corporala, sanatate psihica

Ansamblul de reguli morale ce privesc capacitatea de autocontrol reprezinta punctul culminant al constructiei sociale a omului modern. De fapt, a fi in stare sa-ti controlezi aspectul fizic, profilul intelectual si etic reprezinta scopul real al vietii. 'Capacitatea de a-ti controla conflictele interne si propria-ti viata publica intarzie fenomenul de uzura fizica si morala si inlatura frica de a-ti asuma responsabilitati care sa te ajute sa-ti atingi idealurile' (Loland, 1999 ).

 Suntem cu totii supusi presiunilor sociale ce ne cer sa demonstram calitati obiective conforme cu energia reglata de normele sociale. Reusita modelarii noastre fizice in concordanta cu cerintele modei fac dovada practica si evidenta a puterii noastre de autocontrol. Convingerea ca avem puterea sa ne corectam neajunsurile fizice prin intermediul activitatilor corporale ne incurajeaza sa dorim un corp agreabil.

 Astfel body building-ul a ajuns in tarile vest-europene si putem aprecia ca in ultima perioada chiar si la noi exista un fenomen foarte semnificativ in acest sens. Acest fel de activitate fizica te invata cum sa actionezi asupra tuturor grupelor musculare cu o precizie tehnologica care sa-ti permita 'sculptarea' dorita a intregului corp. Consecinta acestui fapt este ca, din ce in ce mai multi oameni sunt convinsi ca trupurile lor pot fi influentate pozitiv de exercitiile fizice, iar daca doresc intr-adevar acest lucru il pot obtine fara mari probleme.

Acest fenomen priveste trupul uman ca pe un corp perfectibil care poate fi modelat relativ usor prin gimnastica si dieta.

Toate aceste mesaje fac ca mitul autocontrolului sa fie din ce in ce mai puternic. Dar partea intunecata a modelarii corporale consta in consecintele faste ale unei practici neinformate, prost controlate, ce poate avea rezultate fatale determinate de dependenta de exercitii, de pierderea simtului estetic, de dereglari alimentare etc.

O informare si o indrumare buna are drept urmare o capacitate laudabila de autocontrol care sa influenteze corpul in functie de cerintele sociale, dar numai in masura in care consecintele acestui lucru sunt constructive, fara sa afecteze integritatea psihica si fizica a individului.

 Valoarea sociala a femeii este apreciata in asociere cu prezenta ei fizica, cu conceptia ei de aparitie publica. Pentru orice femeie. infatisarea trebuie sa fie foarte importanta pentru ca o prezenta placuta si atractiva o va ajuta sa-si castige mult mai usor locul de munca, statutul social, popularitatea, prietenii, relatiile si posibilii parteneri doriti.

 Excesul de greutate corporala, atitudinile deficitare, debilitatea fizica etc. reflecta inadaptabilitate morala sau personala, lipsa de vointa, dezordine interioara, si este un semn al disconfortului emotional moral si spiritual.

Adevarata fateta a modelului omului de succes este reprezentata, de fapt, de conexiunile dintre perfectiunea estetica si evolutia etica a persoanei. Deci, corpul ideal nu este doar estetica, ci si etica. 'Intr-o societate ce idolatrizeaza modelul ideal, indivizii ce nu se pot apropia de acest ideal si cei ce nu sunt interesati sa-si mentina sub control fizicul depreciat devin dezapreciati' (Hannaford, 1985). De regula, acestia vor fi cei ce nu pot si nu doresc sa urmeze diete si sa practice sportul in scopul mentinerii unei prezente fizice agreabile.

In functie de personalitatea si capacitatea individuala de a reactiona la semnalele din mediul social, se produce o scadere a increderii in sine, o considerabila crestere a starii de anxietate sau chiar o stare de depresie datorita dezaprecierii semenilor.

• Dietele si activitatile fizice sunt cele mai bune cai de a-ti dirija propriul corp si, implicit, propria-ti viata. Controlul si corectiile asupra infatisarii fizice este considerata o activitate etica, fara de care nu se poate ajunge la o integritate morala. Pe langa aceasta, antrenamentul regulat si constient nu este o activitate neutra, ci stimulatoare, rezultatele obtinute maresc increderea in fortele proprii. O persoana de succes trebuie sa-si mentina conditia fizica si silueta chiar daca este pusa in situatia de a apela la dieta si exercitii fizice.
• Cercetari sistematice desfasurate in tarile occidentale avansate au demonstrat ca toate persoanele care practica activitatile fizice recreative si sportul cunosc beneficii marcante pentru sanatate fizica si psihica.
• Cateva beneficii psihice ale practicarii activitatilor corporale si implicit al cresterii autocontrolului asupra propriului corp:
• Intarirea stimei de sine, incredere in fortele proprii si a placerii.
• Cresterea nivelului de noradrenalina ce duce la scaderea depresiei.
• Cresterea stapanirii de sine si a capacitatii de autocontrol.
• Stabilirea si imbunatatirea climatului relatiilor interpersonale.
• Modificarea intregului stil de viata al persoanei.
• Reducerea anxietatii si depresiei.
• Cresterea valorii imaginii despre sine si a sentimentului valorii personale.

Studiul intreprins a fost proiectat ca o ancheta sociologica de tip transversal si corelational cu unele elemente cvasiexperimentale si a fost realizat pe un esantion neprobabilistic din populatia municipiului Cluj-Napoca.

In proiectarea studiului, am emis ipoteza ca practicarea sistematica a activitatilor corporale are un impact favorabil asupra sanatatii fizice si psihice a subiectilor. Intrucat esantionul este alcatuit din doua loturi unul de fitness si celalalt populational, am presupus ca cele doua loturi difera semnificativ in privinta variabilelor cantitative principale (beneficiile fizice si psihice pentru sanatate).

Subiecti si metode

Esantionul investigat a fost alcatuit din 135 persoane, cu varsta medie de 35,02 ani, varsta mediana de 33 ani si varsta modala de 25 ani, dintre care 71 (52,59%) alcatuiesc lotul de fitness si 64 (47,41%) lotul populational. Dupa gen, 74 (54,81%) sunt persoane de gen feminin, iar 61 (45,19%) de gen masculin. Studiul nostru s-a extins asupra a doua loturi de populatie:

• 1 - lotul de „fitness' este alcatuit din persoane care desfasoara sistematic si organizat activitati corporale;
• 2 - lotul populational - persoane care nu desfasoara sistematic si organizat activitati corporale.

Chestionarul amintit se poate aplica persoanelor in varsta de peste 13 ani si are 9 scale ale simptomelor primare dintre care ne vom referi numai la 4:

• Somatizare – 12 itemi cu scoruri intre 0-48 puncte
• Iritabilitatea – 9 itemi cu scoruri cuprinse intre 0-40 puncte
• Depresia – 13 itemi cu scoruri cuprinse intre 0-52 puncte
• Anxietatea – 10 itemi cu scoruri cuprinse intre 0-40 puncte.

Nivelul de somatizare la persoanele anchetate este considerabil mai ridicat la cele care nu practica exercitii fizice sistematice decat la cele active din punct de vedere fizic. Diferenta este foarte aproape de pragul de semnificatie statistica si este vizibila in figura 1.

Figura 1. Diagrama de comparatie a scorurilor medii la scala de somatizare a chestionarului SCL-90-R in functie de practicarea sau nu a exercitiilor fizice sistematice (p = 0,057292)

Nivelul afectiunilor somatice resimtite de subiectii din esantion difera si in functie de efectele psihice pe care le percep subiectii in urma practicarii activitatilor corporale. Aceste afectiuni sunt mai ridicate la subiectii care declara ca nu resimt efecte psihice in urma practicarii sportului fata de cei care recunosc efectele psihice benefice ale practicarii sportului. Diferenta puternic semnificativa statistic este evidenta in imaginea din figura 2.

Figura 2. Diagrama de comparatie a scorurilor medii la scala de somatizare a chestionarului SCL-90-R in functie de perceperea sau nu a unor efecte psihice benefice de catre subiecti (p = 0,016525)

Persoanele care au declarat ca resimt efecte benefice ale exercitiilor fizice au scoruri mai reduse la scala de somatizare, ceea ce inseamna ca au o stare mai buna a sanatatii decat cei care nu resimt efectele benefice ale practicarii sportului in plan profesional. Diferenta este importanta, semnificativa statistic si vizibila in figura 3.

Figura 3. Diagrama de comparatie a scorurilor medii la scala de somatizare a chestionarului SCL-90-R in functie de perceperea sau nu a unor efecte benefice in planul activitatii profesionale de catre participantii la studiu (p = 0,031724)

Sanatatea somatica a persoanelor cu statutul social de muncitori este mai proasta decat a intelectualilor. Diferenta nu este semnificativa statistic si este vizibila in figura 4.

Asa cum era de asteptat, sanatatea somatica a persoanelor din lotul de fitness este mai buna decat cea a subiectilor din lotul populational, asa cum se poate observa in figura 5.

Figura 4. Diagrama de comparatie a scorurilor medii la scala de somatizare a chestionarului SCL-90-R in functie de statutul social declarat de subiecti
(p = 0,092944)

Figura 5. Diagrama de comparatie a scorurilor medii la scala de somatizare a chestionarului SCL-90-R in functie de structura celor doua loturi ale esantionului investigat (p= 0,095739)

 Iritabilitatea sau sensibilitatea interpersonala evaluata cu ajutorul chestionarului SCL-90-R diferentiaza subiectii in raport cu variabilele calitative. In acest sens, persoanele care declara ca resimt efectele psihice favorabile ale practicarii exercitiilor fizice si sportului au scoruri mai ridicate decat cei care nu resimt sau nu cauta calmul si linistea psihica. Aceasta se explica poate printr-un efect compensatoriu, intrucat persoanele care resimt asemenea efecte au nevoie de calm si relaxare. Diferenta semnificativa statistic este vizibila in figura 6.

Figura 6. Diagrama de comparatie a scorurilor medii la scala de iritabilitate sau sensibilitate interpersonala a chestionarului SCL-90-R in functie de perceperea sau nu a efectelor psihice favorabile ale practicarii activitatilor corporale de catre subiecti (p = 0,048870)

 Profesiile tehnice se dovedesc a fi mai putin iritabile decat profesiile umaniste, desi diferentele nu sunt foarte importante, asa cum se poate remarca in figura 7.

Figura 7. Diagrama de comparatie a scorurilor medii la scala de iritabilitate sau sensibilitate interpersonala a chestionarului SCL-90-R in functie de profesia sau ocupatia declarate de participantii la ancheta sociologica

(p = 0,080572)

 Si la acest capitol, lotul populational sta mai rau decat lotul de fitness, cu toate ca diferentele nu sunt foarte marcate, situandu-se din punctul de vedere al semnificatiei statistice peste limita prag de 0,05, cum se poate vedea in imaginea din figura 8.

Asa cum se intampla in majoritatea cercetarilor pe aceasta variabila, depresia este si in acest caz mai accentuata la persoanele de gen feminin in comparatie cu subiectii de gen masculin. Diferenta este importanta si semnificativa statistic, cum se poate remarca prin inspectia sumara a imaginii din figura 9.

Figura 8. Diagrama de comparatie a scorurilor medii la scala de iritabilitate sau sensibilitate interpersonala a chestionarului SCL-90-R in functie de lotul investigat (p = 0,077158)

Figura 9. Diagrama de comparatie a scorurilor medii la scala de depresie a chestionarului SCL-90-R in functie de identitatea sexuala declarata de persoanele anchetate (p = 0,042535)

Anxietatea ca forma a psihopatologiei masurata de chestionarul SCL-90-R este mai ridicata la persoanele care nu practica exercitii fizice sistematice in comparatie cu subiectii ce desfasoara activitati corporale sistematice. Diferenta este importanta, puternic semnificativa statistic si este vizibila in figura 10.

Figura 10. Diagrama de comparatie a scorurilor medii la scala de anxietate a chestionarului SCL-90-R, in functie de practicarea sau nu a activitatilor corporale sistematice se catre subiectii din esantion (p = 0,001092)

Persoanele cu statut social de muncitori s-au dovedit a fi mai anxioase decat cele cu ocupatii si profesii intelectuale. Desi diferenta nu este foarte marcata, nefiind semnificativa statistic, este vizibila in imaginea din figura 11.

Si de aceasta data, lotul populational se remarca prin valori mai ridicate ale anxietatii in comparatia cu lotul de fitness. Diferenta importanta si semnificativa statistic este vizibila in figura 12.

Figura 11. Diagrama de comparatie a scorurilor medii la scala de anxietate a chestionarului SCL-90-R, in functie de profesia si ocupatia subiectilor din esantion (p = 0,072879)

Figura 12. Diagrama de comparatie a scorurilor medii la scala de anxietate a chestionarului SCL-90-R, in functie de loturile investigate (p = 0,013475)

Concluzii

 Sanatatea fizica evaluata cu scala de somatizare si cele trei dimensiuni studiate ale sanatatii psihice (anxietatea, depresia si irascibilitatea), rezultate prin aplicarea item-ilor reprezentativi din chestionarul SCL-90-R, difera in functie de modul de practicare ale exercitiilor fizice si sportului.

Somatizarea (nivelul de perceptie de catre subiectii investigati a starii fizice si fiziologice al propriului corp), prin aprecierea aspectelor cantitative raportate la tipul si modul de practicare a activitatilor corporale, se pune in evidenta prin intermediul a 12 itemi inclusi in chestionarul amintit mai sus, care conduc la urmatoarele concluzii:

• la persoanele care nu practica activitatile corporale in mod sistematic nivelul de somatizare este considerabil mai ridicat, deci, starea lor de sanatate fizica este mult mai proasta decat la persoanele care practica activitatile corporale in mod sistematic.
• persoanele active din punct de vedere fizic (practica exercitiile fizice, resimt efecte psihice in urma practicarii sportului, percep efectele benefice ale activitatilor corporale) au scoruri mai reduse la scala de somatizare, ceea ce inseamna ca au o stare mai buna a sanatatii fizice. Prin urmare, putem afirma ca exercitiile fizice amelioreaza sanatatea fizica a persoanelor anchetate.

Iritabilitatea sau sensibilitatea interpersonala evaluata cu ajutorul chestionarului SCL-90-R diferentiaza subiectii in raport cu variabilele calitative.

• persoanele care declara ca resimt efectele psihice favorabile ale practicarii exercitiilor fizice si sportului au scoruri mai ridicate decat cei care nu resimt sau nu cauta calmul si linistea psihica. Poate ca aceasta se explica printr-un efect compensatoriu, intrucat persoanele care resimt asemenea efecte au nevoie de calm,
• profesiile tehnice se dovedesc a fi mai putin iritabile decat profesiile umaniste,
• lotul populational sta mai rau decat lotul de fitness, cu toate ca diferentele nu sunt foarte marcante, situandu-se din punctul de vedere al semnificatiei statistice peste limita prag de 0,05 .

• -  depresia este la fel ca in majoritatea cercetarilor pe aceasta variabila, mai accentuata la persoanele de gen feminin in comparatie cu subiectii de gen masculin.

• mai ridicata la persoanele care nu practica exercitii fizice sistematice, in comparatie cu subiectii ce desfasoara activitati corporale sistematice;
• persoanele cu statut social de muncitori s-au dovedit a fi mai anxioase decat cele cu ocupatii si profesii intelectuale;
• lotul populational prezinta valori mai ridicate ale anxietatii in comparatia cu lotul de fitness.

Abstract

In a world where everything is seen as the result of correct techniques of training and nutrition, exercises and diets become the key to success. In fact, body ideals include not only ideals of appearance, which are important for both women and men, but also ideals of strength , energy, movement, and proper control.

Bibliografie

Buchner, D. M., Preserving mobility in older adults. In: Western Journal of Medicine 167(4): 258-264, 1999

Campeanu, M., Activitatea corporala la populatia adulta. Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, pg.189-191,1993

Epuran, M., Stiinta activitatilor corporale –note definitorii. In: Acta Universitatis, Bogdan Voda, Educatie Fizica si Management in sport, anul 1, nr.1, 2001

Epuran, M., Modelarea conduitei sportive. Bucuresti, Ed. Sport-Turism, 1990

Epuran, M., Prolegomene pentru o filosofie a activitatilor corporale autotelice. In: Stiinta sportului, Bucuresti, nr. 28, pg.3, 2002

Health and behavior: The interplay of biological, behavioral, and societal influences. IOM (Institute of Medicine), Washington, DC, National Academy Press, 2001

Kanji, K. Gopal, 100 statistical tests. London, Sage Publications, 1993

LaCroix, A.Z., Guralnik, J.M.; Berkman, L.F. et al., Maintaining mobility in late life. II. Smoking, alcohol consumption, physical activity, and body mass index. In: American Journal of Epidemiology 137(8):858-869, 1993

Lupu, Iustin., Zanc, Ioan, Sociologie medicala: Teorie si aplicatii. Iasi, Editura Polirom, 1999

Nelson, M.E., Fiatarone, M.A., Morganti, C.M. et al., Effects of high-intensity strength training on multiple risk factors for osteoporotic fractures: A randomized controlled trial. In: Journal of the American Medical Association 272(24): 1909-1914, 1994

Pate, R.R., Pratt, M., Blair, S.N. et al., Physical activity and public health: A recommendation from the Centers for Disease Control and Prevention and the American College of Sports Medicine. In: Journal of the American Medical Association 273(5): 402-407, 1995

Rotariu, T., Petru, Ilut, Ancheta sociologica si sondajul de opinie. Teorie si practica. Iasi, Editura Polirom, 1997

Rotariu, T. (coordonator), Metode statistice aplicate in stiintele sociale. Iasi, EdituraPolirom, 1999

Physical Activity and Health: A Report of the Surgeon General. Atlanta, U.S. Department of Health and Human Services, GA: Centers for Disease Control and Prevention (CDC), National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion, 1996

Services Healthy Peuple 2010: Understanding and improving health. Washington, U.S. Department of Health and Human DS,U.S. Departament of Health and Human Services, 2000