HANDBALUL IN SCOALA, PREMISA A REALIZARII CONTINUITATII DINTRE OBIECTIVELE SI CONTINUTURILE EDUCATIEI FIZICE

Dr. CONSTANTIN PEHOIU

Universitatea "Valahia', Targoviste

Cuvinte cheie: educatie fizica in scoala, handbal

 Continuitatea activitatii de educatie fizica isi gaseste expresia in cele mai multe obiective cadru stabilite in curriculum-ul national si, in concordanta cu acestea, in continuturile disciplinei. Din aceasta relatie, rezulta ca un rol important il constituie stabilirea continuturilor lectiilor astfel incat sa se realizeze - de la o etapa la alta - exersarea continua a deprinderilor si calitatilor motrice.

 In concordanta cu aceasta cerinta, a fost intreprins un experiment constand in demonstrarea efectelor pe care le produce utilizarea unor 'modele operationale', in formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice specifice jocului de handbal, pe de o parte, iar pe de alta parte, asupra realizarii celorlalte obiective ale educatiei fizice.

Ipotezele investigatiei experimentale au fost:

– Prin utilizarea unui ansamblu de 'modele operationale', intr-o ordine crescatoare a solicitarilor fizice si psihice, se obtine un progres mai rapid in ceea ce priveste formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice specifice unor ramuri sportive si cresterea indicilor de manifestare a calitatilor motrice.

– Caracterul de joc pe care il prezinta cele mai multe modele operationale face activitatea de educatie fizica mai atractiva pentru elevi si ii antreneaza motivat, in actiunile pe care le implica.

– Ordonarea gradata a modelelor operationale si continuitatea lor in ceea ce priveste formarea deprinderilor motrice stimuleaza cresterea capacitatii vitale si de adaptare a organismului la efort, pe de o parte, iar pe de alta parte, conduce la acumulari substantiale in ceea ce priveste greutatea si inaltimea elevilor.

– Varietatea modelelor operationale favorizeaza dezvoltarea fizica armonioasa a subiectilor.

Subiecti si metode

A. Experimentul a fost realizat in anii scolari 1999/2000 si 2000/2001 - la o scoala din Targoviste, la clasele a IV-a si, in continuare, la clasa a V-a. Pentru activitatile de educatie fizica, au fost constituite 2 clase reunind baietii din 4 clase mixte. Una din aceste clase a constituit 'clasa de experiment', definita in continuare 'grupa A', iar cealalta clasa a devenit 'clasa de control' (martor), pe care o denumim 'grupa B'.

 Experimentul a constat in utilizarea la grupa A unui set de 'modele operationale' in concordanta cu obiectivele fiecarei lectii.

 Modelele operationale sunt corelate cu exigentele jocului de handbal. Optiunea pentru modele corelate cu jocul de handbal se intemeiaza pe valentele pe care le prezinta acest joc sportiv.

 Jocul de handbal se bazeaza pe o imbinare armonioasa a deprinderilor motrice de baza, respectiv alergare, aruncare-prindere, saritura, pe de o parte, si a celor specifice simple, accesibile si atractive, pe de alta parte. in acelasi timp, jocul se desfasoara pe un fond de solicitari psihice intense care au un pronuntat rol formativ-educativ.

 Din aceste motive, handbalul este considerat fara rezerve un important mijloc al educatiei fizice care contribuie la realizarea obiectivelor si a continutului acesteia. Totodata, practicat in mod rational, acesta contribuie la dezvoltarea multilaterala a capacitatilor fizice si psihice, la insusirea unor deprinderi motrice si a unor cunostinte speciale de tehnica si tactica. in consecinta, programele de educatie fizica scolara prevad unele continuturi corelate cu invatarea jocului de handbal.

 Handbalul poate fi practicat sub forma lui integrala, adica prin jocuri la doua porti, cat si sub forma unor structuri de exercitii care, o data insusite, vor putea fi aplicate in joc, marind eficienta actiunilor de atac si aparare. Fiind un joc sportiv complet, care angreneaza intreaga musculatura in activitate si prin aceasta activeaza marile functiuni ale organismului, handbalul este preferat altor jocuri si de catre invatatori si profesori. Se spune ca handbalul este atletism cu mingea, deoarece pentru a fi jucat, el pretinde din partea celor ce il practica - sa alerge, sa sara si sa arunce.

 In afara acestor caracteristici, trebuie sa amintim ca jocul de handbal este accesibil, atractiv si spectaculos, atribute care stimuleaza interesul elevilor pentru educatie fizica si sport. Practicat sub indrumare competenta, handbalul dezvolta calitati de vointa ca darzenia, combativitatea, curajul, initiativa, perseverenta, dar si calitati morale ca atitudinea fata de coechipieri, spiritul de echipa si de disciplina.

 Materialele folosite in vederea realizarii experimentului au apartinut in mare parte bazei didactice a scolii. in unele cazuri, cum ar fi masurarea capacitatii vitale, ne-am deplasat la Cabinetul de Medicina Sportiva din cadrul Spitalului Judetean Dambovita, pentru efectuarea spirometriei. Pe langa dotarile aflate pe terenurile scolii, s-au utilizat urmatoarele materiale didactice:

 pentru realizarea activitatilor: mingi de handbal, jaloane, mingi medicinale, corzi, extensoare, banci de gimnastica, bastoane, gantere de 6 si 8 kg, stafeta pentru sarit in inaltime si tinte gradate;

 pentru masuratori: cronometre, cantar, taliometru, ruleta, spirometru etc.

 Pentru realizarea investigatiei experimentale, au fost folosite urmatoarele metode:

  Informarea si documentarea stiintifica realizata prin consultarea unor lucrari pertinente, de specialitate.

  Observatia, constand in vizionarea si urmarirea evolutiei subiectilor de-a lungul experimentului, inregistrarea si consemnarea celor constatate, in scopul identificarii reactiilor subiectilor in raport cu activitatile la care au fost supusi.

  Convorbiri, teste si masuratori.

  Metoda grafica si prelucrarea statistica. S-a realizat prin reprezentarea intuitiva a fenomenului interpretat si prin ordonarea si gruparea datelor inregistrate in urma experimentului.

B. Probele utilizate in testarea subiectilor la inceputul experimentului, pe parcursul si in finalul acestuia

 Pentru cunoasterea potentialului bio-psiho-motric al subiectilor cuprinsi in experiment au fost alcatuite patru categorii de teste, cu precizarea ca inregistrarile performantelor obtinute s-au facut la inceputul si la sfarsitul fiecarui an scolar, in vederea determinarii progreselor inregistrate:

 a. Testarea generala privind capacitatea motrica a elevilor

 Probele prevazute pentru testul general de verificare a capacitatii motrice au fost:

 pentru clasa a IV-a: alergare de durata; alergare de viteza pe distanta de 25 m; aruncarea mingii de oina; detenta pe verticala; saritura in lungime de pe loc; tractiuni pe banca de gimnastica.

 pentru clasa a V-a: alergare de rezistenta pe distanta de 800 m; alergare de viteza pe distanta de 50 m; aruncarea mingii de oina; detenta pe verticala; tractiuni in brate din atarnat.

 Valorile de referinta privind aprecierea progresului inregistrat de fiecare grupa participanta la experiment au fost, pentru probele cuprinse in Sistemul national, calificativul 'suficient'/nota 5, iar pentru celelalte probe, performanta obtinuta la inceputul fiecarui an scolar.

 b) Testarea dezvoltarii fizice a elevilor pe parcursul ambelor cicluri - cuprinde doua probe, referitoare la:

 - Greutatea corporala - este un indicator al cresterii cantitative a corpului, care exprima gradul dezvoltarii fizice a subiectilor, de la o perioada la alta (in cazul nostru pe o perioada egala cu desfasurarea experimentului).

 - inaltimea corpului, statura sau talia este distanta intre crestetul capului (vertex) si talpi, masurata in pozitie stand (a fost utilizat taliometrul).

Masuratorile s-au efectuat la inceputul si sfarsitul fiecarui an scolar, valorile de referinta privind acumularile anuale fiind cele incluse in literatura de specialitate, respectiv: 5 kg in medie anual pentru greutate; 4,5 cm/an, in medie - pentru inaltime.

 c) Testarea parametrilor fiziologici - a vizat cunoasterea starii functionale a organismului, functie de care - alaturi si de alti parametri - se stabileste evolutia efortului subiectilor pe parcursul lectiei. in acest scop s-au aplicat testul Ruffier si testul de masurare a capacitatii vitale (spirometria).

d) Testarea motrica specifica jocului de handbal

 Clasa a IV-a

T₁ - deplasare, prindere-pasare, dribling, aruncare la poarta de pe loc

 Din punct de vedere al demonstrarii insusirii elementelor tehnice proprii jocului de handbal, pentru clasa a IV-a, am considerat ca un circuit care sa cuprinda deplasari specifice - pasa cu o mana din deplasare, dribling, aruncarea la poarta de pe loc - este edificator. In aprecierea executiilor s-a tinut cont de corectitudinea acestora, ele fiind evaluate cu calificativele suficient, bine si foarte bine, dupa cum urmeaza:

- suficient - pasa cu o mana, deplasare, prindere cu doua maini fara ca mingea sa cada, aruncare spre spatiul portii de pe loc

- bine - pasa cu o mana, deplasare, prindere cu doua maini fara ca mingea sa cada, dribling simplu, trei impulsii, aruncare spre spatiul portii de pe loc

- foarte bine - pasa cu o mana, deplasare, prindere cu doua maini fara ca mingea sa cada, dribling multiplu, cinci impulsii, aruncare de pe loc pe spatiul portii.

 Clasa a V-a

T₁ - Aruncarea mingii de handbal la distanta

 Din bateria de teste specifice jocului de handbal, aruncarea mingii de handbal la distanta este cel mai simplu, dar si edificator exercitiu asupra fortei explozive a membrelor superioare. Proba se desfasoara identic aruncarii mingii de oina la distanta precedata de un elan de 3 pasi. Elanul se executa in intervalul dintre cele doua semicercuri, iar aruncarea in directia portii opuse.

 Testul s-a desfasurat pe jumatatea terenului de handbal, dupa urmatoarea schema:

 Executantul, aflat la centrul terenului, se deplaseaza catre stanga (pentru dreptaci), dreapta (pentru stangaci), in alergare cu pasi adaugati, pana la mingea amplasata la o distanta de 5 m de locul de plecare; ridica mingea, o paseaza unui coechipier cu o mana de la umar, dupa care se deplaseaza in alergare pe directia portii, urmand sa reprimeasca mingea pasata de coechipierul sau, dupa care va executa dribling pana la semicercul de 6 m, unde se va opri si va arunca mingea spre spatiul portii.

T₂ - cuprinde dribling printre 6 jaloane distribuite pe ambele jumatati longitudinale ale terenului si finalizare prin aruncare la tinta pe directia ambelor porti. Distanta dintre jaloanele amplasate pe semicerc si linia laterala e de 4 m, iar intre jaloanele aflate pe linia de mijloc si cea laterala e de 2 m.

• Cronometrul se opreste cand mingea paraseste bratul aruncatorului.

T₃ - Testele se desfasoara pe terenul de handbal, avand doua mingi, 4 pasatori plasati cate doi pe fiecare jumatate longitudinala a terenului, cate doua extreme dreapta.

 Testul cuprinde elemente tehnice elementare ca driblingul si pase, precum si aruncarea la poarta, fara ca in testarea initiala sa existe un procedeu tehnic de aruncare impus.

 ridicarea mingii din 7 m dribling si pasa la pasatorul 1, situat la intersectia dintre linia mediana si cea lateral-dreapta.

 reprimire si pasa la jucatorul 2 aflat pe semicercul de 9 m ca extrema dreapta

 reprimire si aruncare la poarta.

 Se cronometreaza timpul de cand executantul ridica mingea din 7 m pana cand cea de-a doua minge paraseste bratul aruncatorului.

Rezultatele si discutii

 Pornind de la importanta pe care o detine educatia fizica in invatamantul primar si gimnazial, ca instrument educativ al formarii personalitatii elevului, investigatia efectuata a condus la confirmarea ipotezelor cercetarii. Progresul elevilor a fost determinat periodic la ambele grupe, fiind - in cele mai multe cazuri - mai evident la grupa A, ai carei subiecti si-au imbunatatit substantial rezultatele la toate testele sustinute, comparativ cu grupa B, la care rata de progres inregistrata este mult mai mica. Analiza rezultatelor subiectilor a relevat deosebiri in ce priveste nivelul de exprimare a calitatilor motrice, al complexitatii deprinderilor tehnico-tactice si nu in ultimul rand al dezvoltarii fizice a subiectilor. Efectele produse de modelele operationale puse in lucru intaresc ideea ca aplicarea lor intr-o ordine logica, de la un ciclul la altul, tinand seama de particularitatile subiectilor, conduc evident la imbunatatirea rezultatelor obtinute de elevi.

 Efectele introducerii modelelor operationale asupra dezvoltarii capacitatilor fizice ale elevilor se reflecta in mai multe planuri:

a) Cresterea parametrilor capacitatii motrice

 Rezultatele obtinute demonstreaza eficienta experimentarii modelelor operationale exprimate atat prin rata medie de progres, cat si prin punctajul superior inregistrat de grupa A in raport cu grupa B. Graficele, tabelele si descrierile urmatoare evidentiaza aceste concluzii.

In ce priveste calitatea motrica viteza, se poate constata ca valorile inregistrate de grupa experiment (A) fata de grupa martor (B), la finalul experimentului, sunt net superioare, acest lucru manifestandu-se constant si pe perioada desfasurarii experimentului. Rezultatele obtinute arata, pe de o parte, ca utilizarea continua si sistematica a unor exercitii care vizeaza dezvoltarea acestei calitati motrice asigura imbunatatirea indicilor de manifestare, iar pe de alta parte, folosirea unor exercitii pentru insusirea deprinderilor motrice specifice unor ramuri sportive, in cazul nostru handbalul, asigura imbunatatirea acestor parametri si cresterea randamentului in utilizarea lor.

Alaturi de detenta pe verticala, saritura in lungime de pe loc este expresia fortei membrelor inferioare, fiind o componenta importanta a fortei generale, care contribuie, in egala masura cu celelalte calitati motrice, la dezvoltarea capacitatii motrice si prin aceasta la adaptarea cu usurinta la cerintele practicarii jocului de handbal. inceputul experimentului demonstreaza, prin valorile foarte apropiate ale mediilor aritmetice obtinute, ca ambele colective pleaca de la un nivel relativ egal. Pe parcursul experimentului si in finalul acestuia se observa un progres vizibil al grupei A. Daca la inceputul experimentului aceasta inregistra o medie de 1,44 m, la sfarsitul experimentului ea atinge valoarea de 1,68 m, realizand o crestere de 0,24 m. Grupa de control, desi a pornit cu un usor avantaj (valoarea medie-1,46 m), ajunge la sfarsitul experimentului la valoarea medie de 1,60 m.

In ce priveste detenta pe verticala, la inceputul clasei a IV-a, media aritmetica este foarte apropiata la ambele colective. La sfarsitul experimentului, grupa A realizeaza performante mai bune, confirmand rezultatele obtinute la testele descrise anterior. Omogenitatea grupelor este buna si foarte buna atat la inceputul, cat si la sfarsitul experimentului, cu o imbunatatire a coeficientilor pe masura derularii acestuia. Prin acest test s-a evaluat forta exploziva a membrelor inferioare, ai carei indicatori sunt relevanti pentru tabloul modelului de joc in handbal.

 Dupa cum s-a putut observa si in tabelele anterioare, se confirma rata mare de progres inregistrata de grupa A in comparatie cu grupa martor, aceasta demonstrand ca asigurarea continuitatii procesului instructiv-educativ conduce la imbunatatirea calitatilor de viteza si de forta. Probele testului sunt semnificative, intrucat sondeaza viteza de deplasare pe distante scurte si forta exploziva a membrelor inferioare, foarte solicitate in timpul jocului de handbal.

 Timpii medii inregistrati la inceputul experimentului, in ce priveste alergarea de durata, proba specifica clasei a IV-a, sunt apropiati si corespund unui nivelul foarte bun, avand in vedere ca, pentru calificativul suficient, baietii din clasa a IV-a trebuie sa depuna un efort continuu de 2,30 min. Totodata, valorile inregistrate se incadreaza in limitele recunoscute, in ceea ce priveste depunerea unui efort continuu de alergare de catre copiii de aceasta varsta (intre 2-6 min.).

La sfarsitul clasei a IV-a, se constata o crestere substantiala a valorii medii a alergarii de durata, la grupa A, de la 3,02 min. la 3,25 min., comparativ cu grupa B, 2,82 min. - 3,03 min.

In ceea ce priveste alergarea de rezistenta pe distanta de 800 m, proba cuprinsa in testul de verificare a capacitatii motrice, la testarea initiala din clasa a V-a, mediile aritmetice obtinute de cele doua grupe sunt sensibil apropiate, superioare valorilor exprimate de Sistemul national, pentru nota 5. Progresul inregistrat pe parcursul experimentului, de grupa A, este mai bun, in comparatie cu grupa B. in acelasi timp, se remarca o omogenitate foarte buna a membrilor grupei de experiment atat la inceputul, cat si la sfarsitul experimentului, indicatorii fiind chiar imbunatatiti, in timp ce la grupa martor se constata o omogenitate relativa. Aceasta concluzie este sustinuta de valorile indicatorului statistic 'coeficient de variabilitate'.

Testul specific fortei musculaturii bratelor (aruncarea mingii de oina), la care grupa A avut rezultate medii mai mici decat grupa B, la inceputul experimentului, pe parcursul acestuia rata medie de progres a grupei A fost mai buna, depasind grupa B la final. La inceputul experimentului, grupa A, in ce priveste aceasta proba, a prezentat un grad de omogenitate relativ, iar la testul final a atins parametri care indica o omogenitate foarte buna. Testul evidentiaza cu certitudine si confirma ipotezele experimentului.

La testul tractiuni in brate, se remarca, inca de la inceputul experimentului, slaba omogenitate a ambelor grupe. Desi pe parcurs aceasta situatie se imbunatateste, totusi nivelul slab de omogenitate ne indeamna sa credem ca, in viitor, pentru dezvoltarea fortei bratelor, trebuie avuta in vedere tratarea diferentiata pe grupe valorice a subiectilor. Se poate mentiona, de asemenea, ca unii subiecti din esantionul experimental dovedesc, prin performantele obtinute, ca pot fi selectionati pentru sportul de performanta. Progresul este insa evident in cazul ambelor grupe, in special la grupa A.

Aruncarile la distanta sunt folosite atat de portar, cand declanseaza contraatacul, cat si de jucatorii din teren, care asigura circulatia mingii. Alaturi de aruncarea mingii de oina, testul evalueaza forta exploziva a membrelor superioare. Din tabelul prezentat mai jos se poate constata evolutia celor doua grupe pe parcursul experimentului. Au realizat progrese ambele grupe, dar grupa A a obtinut rezultate cu mult mai bune. Omogenitatea grupelor este foarte buna pe tot parcursul experimentului. Progresul deosebit realizat de grupa A demonstreaza efectul avut de continuitatea aplicarii modelelor operationale.

b) Cu privire la cresterea parametrilor tehnico-tactici

 Amprenta cea mai evidenta a efectelor modelelor operationale asupra subiectilor din grupa experimentala s-a manifestat prin indicatorii tehnico-tactici ai modelului de joc ai caror parametri au crescut considerabil la grupa A. La aceste efecte, contribuie in mare masura calitatea insusirii elementelor tehnice de baza. Pierderea mingii din dribling sau o indemanare slaba in timpul pasarii acesteia pot aduce penalizari in timpul desfasurarii testului si majoritatea timpului de parcurgere a traseului. De asemenea, alegerea celor mai eficiente procedee tehnice de aruncare a contribuit la cresterea indicilor tehnico-tactici in mod deosebit la grupa A. Prin elementele tehnice de continut, cele trei testari au verificat intregul arsenal de elemente si procedee invatat de-a lungul celor doi ani scolari, precum si integrarea acestora in structuri mai complexe. Din punct de vedere tactic, trebuie sa se aiba in vedere o abordare alternativa a structurilor tehnico-tactice cu jocul, care de fapt prezinta finalitatea procesului de invatare. S-a constatat ca rezultatele obtinute de grupa A au fost superioare atunci cand aceasta a participat la campionatul de handbal al clasei a V-a din scoala, unde a ajuns finalista din 10 clase paralele. Desi grupa A a obtinut rezultate foarte bune, totusi omogenitatea colectivului a prezentat indicatori mai scazuti la testul nr. 2. Prezentam in continuare tabelele centralizatoare si graficele rezultatelor celor trei teste.

c) Cresterea parametrilor fiziologici si de dezvoltare somatica

 Dupa cum au fost descrise la inceputul lucrarii, testele care se adreseaza capacitatii functionale sondeaza, in mod special, capacitatea respiratorie si cardiovasculara a subiectilor in urma unor eforturi de intensitati diferite, in cele patru momente ale experimentului. Din tabelele si graficele ce urmeaza rezulta ca la masuratorile capacitatii respiratorii, mediile aritmetice inregistrate la grupa A sunt mai mari in comparatie cu cele ale grupei B. Limita minima la grupa B este de 1812 cm³ la inceputul experimentului, comparativ cu 2000 cm³ la sfarsitul clasei a IV-a, respectiv 2208 cm³ la sfarsitul experimentului, deci o diferenta de 402 cm³, in comparatie cu cele inregistrate de grupa A - 2037 cm³ initial si 2212 cm³ la sfarsitul clasei a IV-a, respectiv 2587 cm³ la sfarsitul experimentului, deci o diferenta de 550 cm³.

Capacitatea vitala este un important indicator al starii de antrenament, deoarece creste pe masura ce se instaleaza aceasta stare.

La testul Ruffier, coeficientii obtinuti de ambele grupe in etapa initiala se incadreaza in limitele normale, constatandu-se o adaptare mai buna a grupei A decat a grupei B la efort. La finalul experimentului, adaptarea la efort a membrilor grupei A este mult crescuta, fapt demonstrat si de media obtinuta la acest test, de 6,9, fata de 8,73.

Cresterea si dezvoltarea parametrilor somatici reprezinta un proces de acumulari cantitative succesive concretizate in sporul treptat in greutate, volum, marirea dimensiunilor corpului.

Dezvoltarea fizica reprezinta un proces de dispunere a elementelor de masa somatica, proportionarea acestora corespunzator unor reguli prioritar genetice, specifice fiintei umane, dar variabile in functie de suma, intensitatea si directia de actionare a factorilor de mediu. Datele obtinute, in urma desfasurarii experimentului, ca si la testele precedente, ne conduc la concluzia ca si in cazul dezvoltarii fizice esantionul experimental atinge parametri superiori. Greutatea corporala a crescut in medie cu 5 kg la grupa experimentala si 4 kg la grupa de control; inaltimea cu 5,5 cm la experiment si 4 cm la martor. intre toate componentele investigate se remarca o corelatie intre cresterea greutatii corporale si lungimea segmentelor (la aceasta varsta, media de crestere in lungime a membrelor inferioare este de 4,5 cm) si chiar la indicii functionali. Comportamentul ambelor colective, exprimat de indicatorii statistici, releva omogenitatea de grup.

 Rezultatele masuratorilor finale arata variatii de crestere in limite normale, la grupa B, si usor crescute peste aceasta limita la grupa A. Aceasta evidentiaza faptul ca dinamica proceselor de crestere se desfasoara conform cu caracteristicile biologice, pe de o parte, dar si sub influenta actului educational, pe de alta parte.

Concluzii

 Obiectivul principal al cercetarii l-a constituit experimentarea si validarea utilizarii unor modele operationale prin continutul carora sa se asigure realizarea obiectivelor si continutului educatiei fizice si sportului la parametri cat mai ridicati, reflectata in cresterea nivelului de pregatire tehnico-tactica si fizica a elevilor din ciclul primar si gimnazial. S-a avut in vedere ameliorarea continutului si mai ales a mijloacelor de lucru in concordanta cu particularitatile si conditiile materiale de lucru.

 Totodata, inovarea metodologiei de instruire, prin introducerea unor modele operationale, a caror eficacitate este probata de experienta, conduce la cresterea eficientei activitatii didactice si nivelului de pregatire a subiectilor.

 Experimentul intreprins probeaza convingator progresul realizat de elevi in comparatie cu testarile initiale si, in final, cu cele obtinute de grupa de control.

 Rezultatele experimentului sunt cu atat mai convingatoare, in ceea ce priveste eficacitatea modelelor operationale, daca avem in vedere faptul ca si performantele grupei de control, care a constituit termen de comparatie, s-au situat la nivelul standardelor curriculare (Sistemul Scolar National de Evaluare in Educatie Fizica si Sport).

 De asemenea, cresterea si dezvoltarea fizica, prin acumularile obtinute, elevii din grupa A au depasit, prin mediile superioare, cifrele obtinute de elevii grupei B, atat la inaltime, cat si la greutatea corporala.

Testele specifice de verificare a insusirii deprinderilor si principiilor motrice indica rezultate superioare obtinute de grupa A. De exemplu, grupa A parcurge traseul printre jaloane in 27,48 s/medie pe elev, in timp ce grupa B o face in 31,01 s. Cu privire la efectele asupra dezvoltarii calitatilor motrice, se constata dezvoltarea vitezei si indemanarii si mai putin a fortei si rezistentei, mijloacele folosite fiind mai putine.

Alaturi de eficienta demonstrata de modelele operationale in planul formarii deprinderilor motrice, acestea isi dovedesc eficacitatea si in cultivarea calitatilor combinate de forta si viteza cu viteza si rezistenta, aspecte sesizate in timpul jocului de handbal. Se poate constata si recomanda, in urma concluziilor, ca intre metoda analitica, reprezentata, in mod evident, de structurile aplicate grupei A, si metoda globala, reprezentata de jocul de handbal propriu-zis, trebuie sa existe o relatie de alternanta si completare reciproca permanenta.

In urma concluziilor obtinute prin derularea experimentului, se pot desprinde urmatoarele:

- aplicarea in practica a modelelor operationale deja elaborate si experimentate;

- crearea, in continuare, a unor modele operationale cu un continut fizic si tehnico-tactic complex pentru toate compartimentele modelelor intermediare, avand ca scop imbunatatirea parametrilor modelului final, corespunzator fiecarui ciclu de invatamant;

- sa se asigure o permanenta corespondenta intre aplicarea modelelor operationale, insusirea cunostintelor de regulament si jocul propriu-zis.

Abstract

The continuity of physical activities retrieves in the most frame objectives established in national curriculum, and in accordance to those, in the discipline content. Resulting from this relationship is that an important function consist in establishing lessons content, thus from one phase to another to achieve an continuous practice of abilities and motrical capacities.

According to this request was launched an study consisting in showing the effects which are produced by uses of some 'operational pattern', on the one hand in motrical skills development typically for handball game, and on the other hand on the achievement of the other objectives regarding physical activities.

Bibliografie

1. Baroga, L., Educarea calitatilor fizice combinate. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1984
2. Chirita, G., Educatie prin jocuri de miscare. Bucuresti, Editura Sport-Turism
3. Colibaba-Evulet, Bota I., Jocuri sportive. Teorie si metodica. Bucuresti, Editura Aldin, 1998
4. Dragnea, A., Masurare si evaluare in educatie fizica si sport, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1984
5. Epuran, Mihai, Metodologia cercetarii activitatilor corporale. Vol. I-II. MTS - Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti, 1994
6. Ghid metodologic de aplicare a programei de educatie fizica si sport in invatamantul primar. Bucuresti, Ministerul Educatiei si Cercetarii, 2001
7. Ghid metodologic de aplicare a programei de educatie fizica si sport in invatamantul gimnazial. Bucuresti, Ministerul Educatiei si Cercetarii, 2001
8. Ifrim, Mircea, Antropologie motrica. Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1986
9. Pehoiu, Constantin, Continuitatea continutului si obiectivelor educatiei fizice si sportului in invatamantul prescolar, primar si gimnazial. Teza de doctorat. Bucuresti, 2004 Programe scolare pentru clasele a V-a – a VIII-a - vol. 9: Aria curriculara Educatie Fizica si Sport. Bucuresti, Ministerul Educatiei si Cercetarii – CNC, 1999
10. Sistemul National Scolar de Evaluare la disciplina Educatie Fizica si Sport. Ministerul Educatiei Nationale – SNEE. Bucuresti, Editura Scoala Romaneasca, 1999