NECESITATEA UNUI STUDIU COMPARATIV AL MOTRICITATII COPIILOR

NAN IOAN DORIN

Colegiul National „Gheorghe Lazar' Sibiu

Cuvinte cheie: copii, miscare - motricitate

Introducere

Suntem cu totii de acord ca miscarea, „categorie filosofica care desemneaza totalitatea schimbarilor si a deplasarilor realizate de materia vie si nevie din univers' (Enciclopedia educatiei fizice si sportului din Romania, 2002), insusire a fiintei umane innascuta si dobandita de a reactiona cu ajutorul aparatului locomotor la stimuli externi si interni, ii asigura copilului o dezvoltare normala si careia trebuie sa-i acordam o atentie deosebita inca de la primele luni de viata. Nevoia de miscare este unanim recunoscuta, problema care ramane este in ce masura se asigura sau se realizeaza in practica aceasta necesitate.

Cercetarea de fata reprezinta preambulul unui studiu de amploare cu titlul „Motricitatea copiilor intre deziderat si realitate'. Studiul respectiv ar trebui sa raspunda la urmatoarele intrebari:

- Care sunt nevoile de miscare ale copiilor ?

- In ce masura se asigura optimul de miscare copiilor ?

- Cum poate fi optimizata activitatea motrica a copiilor ?

Ipoteza

Necesitatea unui studiu comparativ al motricitatii copiilor a plecat de la prezumtia ca exista unele discrepante intre ceea ce stim ca trebuie sa insemne motricitatea copiilor, inca de la cea mai frageda varsta si ceea ce se intampla in realitate ca preocupare pentru satisfacerea nevoii de miscare, joc si sport.

Mediul si modul de viata al majoritatii copiilor au dus la diminuarea activitatii motrice a acestora, traind in spatii mici, fiind lipsiti de conditii corespunzatoare de joaca.

Aceste diferente pot sa aiba mai multe cauze si se manifesta diferit in functie de aspecte subiective si obiective specifice locului si zonei geografice studiate.

Fundamentarea teoretica

Este unanim recunoscut ca motricitatea, in globalitatea ei, este determinata biologic si psihosocial.

Teoreticienii trateaza motricitatea din diferite perspective. Teoria behaviorista (1900) evidentiaza individul ca tip reactiv, cuplul stimul – raspuns stand la baza dezvoltarii motrice. Mai nou conceptul de reciprocitate individ – mediu modereaza influenta unilaterala a conditiilor externe. Teoria maturizarii (1930) a lui A. Gessel sustine ca ontogeneza reflecta filogeneza, in sensul ca evolutia speciei umane a determinat secventele ordonate, invariabile ale dezvoltarii individului. Maturizarea motrica este un proces controlat in special de factorii genetici, rata de dezvoltare fiind temporar influentata de factorii externi. Din perspectiva cognitiva (1950) promovata de Piaget, procesul dezvoltarii motrice cuprinde: cresterea biologica, experienta personala, transfer de informatie si de atitudini de la adulti (parinti) si tendinta de cautare a echilibrului cu mediul si cu sine insusi. Din perspectiva procesarii informatiei (1970) se acorda importanta proceselor perceptive si de cunoastere, bazate pe schema de functionare cibernetica. Prin studiul mecanismelor ce stau la baza structurilor miscarilor si efectelor feed-back-ului, aceasta teorie s-a dovedit de mare importanta in cunoasterea dezvoltarii perceptive – motrice a individului. Teoria ecologista proprie anilor 1980 – 1990, reuneste doua aspecte: teoria sistemelor dinamice (Kugler, Kelso si Turvey, 1982) si perspectiva perceptie – actiune propusa de Gibson intre anii 1960 – 1970. Teoria sistemelor considera indivizii alcatuiti din sisteme complexe, care coopereaza. Chiar miscarile simple reclama actiunea sinergica a catorva sisteme: sistemul muscular care deplaseaza sistemul osos, sistemul postural care mentine echilibrul pozitiilor, sistemul perceptiv – senzorial care furnizeaza date despre mediu. Aceste sisteme nu se dezvolta in acelasi ritm, unele maturizandu-se mai repede, altele mai lent. Teoria perceptie – actiune precizeaza necesitatea studiului paralel al sistemelor perceptiv si motor. In aceasta conceptie, mediul extern furnizeaza sau determina in mod necesar un anumit tip de miscare. Miscarea exterioara individului este perceputa direct de sistemul nervos printr-o permanenta orientare a ochilor, capului sau a corpului, in intregime.

„Actiunea motrica umana este o actiune constienta, mediata de metode, de mijloace naturale sau create de om, prin care acesta ii influenteaza pe altii si se transforma pe sine… Practicarea formelor diferite de exercitii fizice cu scopul autotransformarii, concretizata in indici morfologici, capacitate de efort si capacitate de miscare, ultima fiind ilustrativa, adica omul face miscare pentru a-si imbunatati propria capacitate de miscare, cu alte cuvinte, se autocreaza si se autodezvolta, producand in acelasi timp valori.' (Dragnea, A., Teoria activitatilor motrice. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1999, pg. 79).

Organizarea si desfasurarea cercetarii

1. Subiecti:

- copiii din cresele si gradinitele cartierului Vasile Aron din municipiul Sibiu;

- educatoare din municipiul Sibiu

2. Metode. Am folosit metodele analitice de cercetare stiintifica:

- studiul bibliografic;

- analiza bazei materiale;

- observatia;

- chestionarul de opinie.

3. Desfasurarea cercetarii

- Am studiat cartierul Vasile Aron din municipiul Sibiu, inventariind spatiile de joaca pentru copii si am verificat care sunt amenajarile si dotarile in aer liber pentru activitatile fizice din cresele, gradinite si scoli generale. Am ales acest cartier intrucat majoritatea populatiei locuieste in blocuri ingramadite intr-un spatiu restrans;

- Am intocmit un chestionar de opinie, format din 7 intrebari, pe care l-am distribuit, in perioada 1 – 10 iulie 2004, unui numar de 51 de educatoare din cresele si gradinitele municipiului Sibiu.

Rezultatele obtinute

1. Copii institutionalizati in cartierul Vasile Aron sunt evidentiati in tabelul 1:

Tabelul 1

Repartizarea copiilor institutionalizati

Total general: 932

2. Spatiile de care beneficiaza copiii:

- Gradinita nr.9 si Scoala generala nr.17 (331 copii) impart aceeasi curte; spatiu disponibil: 3305 m², din care 3080 m² cu suprafata asfaltata (un teren de handbal, un teren de baschet si un teren de volei) si 225 m² cu iarba neingrijita pe care se afla un cadru pentru catarare. Accesul este permis si in afara cursurilor.

- Gradinita nr. 14 (175 de copii) beneficiaza de o curte de 1000 m², cu suprafata betonata pe care exista 4 balansoare si 2 cadre pentru catarare. Accesul este permis, dar sunt probleme cu vecinii, blocurile strajuind o latura a curtii. Gradinita nr. 29 si Cresa nr. 5 (241 de copii) beneficiaza de o suprafata de aproximativ 1000 m² din care o curte interioara fara amenajari si 2 spatii libere (iarba neabelul 2

Starea spatiilor si amenajarilor

Institutia	Spatiu disponibil	Amenajari pentru sport	Amenajari pentru deprinderi utilitar aplicative	Siguranta copiilor	Acces liber si in afara cursurilor
Gr. nr. 9 si Sc. gen. 17	Limitat	DA	NU	Corespunzatoare	DA
Gr. nr. 14	Necorespunzator numarului de copii	NU	NU	Corespunzatoare	DA
Gr. nr. 29 si Cresa nr.5	Necorespunzator numarului de copii	NU	NU	Partial corespunzatoare	DA
Sc. gen. 24	Corespunzator	DA	NU	Corespunzatoare	DA

Dupa cum se observa din schema de mai sus, spatiile destinate miscarii sunt, in general, necorespunzatoare atat in ce priveste spatiul disponibil, cat si in ce priveste amenajarile specifice dezvoltarii motricitatii copiilor.

3. Spatii neimprejmuite cu acces liber si cu amenajari:

- Langa baza hipica, o suprafata de100 m / 100 m pe care exista 6 leagane, 2 balansoare si un tobogan, intr-un spatiu de aproximativ 1600 m² . Restul de suprafata este lasata in paragina (iarba neintretinuta si teren denivelat).

-  La extremitatea estica a cartierului - un spatiu de 50 m / 150 m, partial cu iarba, unde mai exista 5 leagane inutilizabile, 3 balansoare care nu prezinta siguranta pentru sanatatea copiilor si 2 cadre pentru catarare. Terenul fiind la marginea cartierului este nesigur, copiii putand fi expusi la pericole.

-  La extremitatea nord-estica a cartierului (langa viaduct): un teren de handbal 40/20 m, cu suprafata betonata.

4. Spatii recent amenajate:

Spatii imprejmuite de o parte si de cealalta a parcarii de la marginea estica a cartierului: amenajarile sunt recente si au dimensiuni reduse 10 m/12 m si respectiv 7 m /20 m /2 m. Spatiile sunt destinate copiilor mici (1 – 3 ani ), care beneficiaza de 2 leagane, 2 cadre pentru catarare si un rotitor.

 5. Chestionarul de opinie

Prin intermediul chestionarului de opinie am dorit sa aflu parerea educatoarelor referitor la tema aleasa: motricitatea copiilor.

Intrebarea 1. Cat timp din programul zilnic acordati copiilor pentru miscare ?

45,4 % au raspuns ca aloca pentru miscare ¾ din timpul disponibil;

27,3 % aloca ½ din timpul disponibil si tot 27,3 % aloca ¼ din timpul disponibil.

Intrebarea 2. Baza materiala a gradinitei / cresei este:

Optima pentru activitati de educatie fizica, 9 %

Improvizata dar satisfacatoare, 54,5 %

Improprie, 36,5 %

Intrebarea 3. Dupa parerea dvs., in ce masura contribuie activitatea fizica organizata in gradinite / crese la dezvoltarea motrica a copilului mic ?

- Mare, 91 %

- Moderata 9 %

- Nesemnificativa

Intrebarea 4. Care sunt principalele mijloace pe care le folositi pentru dezvoltarea motricitatii copiilor ?

a. Jocurile de miscare - 82 %

b. Complexele de exercitii fizice - 72 %

c. Activitatea in aer liber - 90 %

d. Plimbari, drumetii - 72 %

e. Cursuri de inot - 27 %

f. Dans - 27 %

g. Concursuri, intreceri sportive cu diferite ocazii - 9 %

h. Gimnastica zilnica - 9 %

i. Jocuri sportive - 9 %

Intrebarea 5. Urmariti prin testari morfofunctionale periodice
cresterea si dezvoltarea corespunzatoare a copiilor ?

a. Semestrial - 41,6 %

b. Trimestrial - 8,4 %

c. Anual - 50 %

Intrebarea 6. Programa scolara prevede baremuri minimale pentru dezvoltarea biomotrica a copiilor ?

Da - 82 % 

NU - 18 %

Intrebarea 7. Considerati necesar un studiu referitor la motricitatea copiilor ?

Toate educatoarele au raspuns cu DA.

Interpretarea rezultatelor

1. In ce priveste spatiile si amenajarile pentru activitati in aer liber din cartierul Vasile Aron:

- Institutiile abilitate cu ingrijirea si educarea copiilor, cresele si gradinitele din cartierul Vasile Aron dispun de spatii exterioare necorespunzatoare ca suprafata, cu exceptia Gradinitei nr.9 ai carui copii valorifica curtea Scolii generale nr. 17.

 - In toate cazurile, pentru copiii de la crese si gradinite, nu sunt amenajari corespunzatoare pentru perfectionarea deprinderilor aplicativ – utilitare (mers in echilibru, catarare, trecere peste si pe sub obstacole etc.).

- Pentru copiii de la ciclul primar, spatiile exterioare sunt reduse in cazul Scolii generale nr.17 (331 de copii pe o suprafata de 3300 m²). Pentru cei de la Scoala generala nr.24, spatiul este corespunzator, 185 de copii pe 3200 m².

- Din datele de la capitolul anterior, observam ca la scolile generale exista terenuri de baschet, fotbal si volei, ceea ce este foarte bine pentru copiii de la ciclul gimnazial. Pentru copiii de la ciclul primar, ar fi necesar amenajarea unui traseu aplicativ – utilitar (obstacole, punti, cadre pentru catarare etc.).

- Apreciem faptul ca spatiile exterioare unitatilor de invatamant (curtile acestora) permit accesul copiilor si in afara cursurilor. Aceste spatii au un grad ridicat de siguranta dat de gardurile de protectie. Astfel copiii sunt feriti de automobile si de cainii vagabonzi.

- In afara spatiilor din incinta unitatilor de invatamant, in cartierul Vasile Aron exista spatii libere destul de mari. Acestea insumeaza aproximativ 20.000 m². Din pacate, aceste spatii nu prezinta siguranta pentru copii din cauza ca sunt lasate in paragina, ramanand doar urme ale unor amenajari specifice terenurilor de joaca pentru copiii (se mai vad relicve ale balansoarelor si cadrelor pentru catarare). Doar cateva leagane mai sunt utilizabile.

- Exista un singur spatiu nou amenajat. Acesta are doua inconveniente: - este amenajat langa o parcare, intre blocuri; - este foarte stramt, 10 / 12 m si 7 / 20 m. Bine ca exista, desi la 100 de m de acest loc, spatiul liber de la marginea cartierului ofera conditii mult mai bune.

2. In ce priveste opinia educatoarelor:

- In unanimitate, educatoarele considera ca activitatea fizica contribuie la cresterea si dezvoltarea normala a copiilor si ca nevoia de miscare a acestora trebuie asigurata in conditii corespunzatoare.

- Baza materiala a gradinitelor si creselor este in cea mai mare parte improvizata si in mare masura este improprie. Aceste aprecieri corespund cu investigatiile proprii de pe teren.

- Principalele mijloace pe care le folosesc pentru dezvoltarea motricitatii copiilor sunt cele care se desfasoara in aer liber in spatii cu amenajari adecvate. Apoi sunt folosite jocurile de miscare, care se pot organiza atat in interior, cat si in exterior. Plimbarile si drumetiile au o pondere ridicata in programul de activitate fizica. Credem ca s-au gandit mai mult la plimbari. Daca ar creste gradul de siguranta al spatiilor de la marginea cartierului (indepartarea cainilor vagabonzi si nedepozitarea gunoaielor), plimbarile ar putea fi mai des folosite de catre educatoare. Imbucurator este faptul ca educatoarele folosesc forme diversificate de activitate fizica cum sunt: dansul, inotul, gimnastica zilnica si jocurile sportive.

- Raspunsurile afirmative (in majoritate) cum ca programa scolara pentru gradinite prevede baremuri minimale pentru dezvoltarea biomotrica a copiilor sunt in contradictie cu realitatea. Programa prevede doar obiective cadru, obiective de referinta si exemple de comportamente. Raspunsurile afirmative le interpretam ca un deziderat, dorinta de a avea la dispozitie si un sistem de evaluare a nivelului de dezvoltare biomotrica a copiilor.

- Educatoarele apreciaza ca un studiu de amploare a motricitatii copiilor ar fi bine venit.

Concluzii

1. Cercetarea intreprinsa, chiar daca a fost restransa ca abordare a motricitatii copiilor, urmarind doar aspecte de infrastructura specifice dintr-un cartier al orasului Sibiu si puncte de vedere doar ale educatoarelor, releva ca mai este mult de facut pentru satisfacerea nevoii de miscare a copiilor.

2. Este necesar sa se acorde un interes special spatiilor de miscare a copiilor, astfel incat sa se contribuie la cresterea si dezvoltarea fizica armonioasa, la intarirea sanatatii, la formarea priceperilor si deprinderilor de miscare si la formarea obisnuintei de miscare a acestora.

3. Pentru realizarea unui studiu comparativ al motricitatii copiilor sunt necesare urmatoarele demersuri:

- Extinderea investigarii spatiilor de joaca pentru copii la nivelul intregului oras.

- Identificarea spatiilor libere unde este posibila amenajarea unor terenuri de joaca pentru copiii din municipiul Sibiu.

- Identificarea spatiilor interioare si exterioare ale creselor, gradinitelor si scolilor generale disponibile pentru activitati de educatie fizica si sport.

- Aplicarea unui chestionar de opinie atat educatoarelor cat si invatatorilor, profesorilor, asistentilor, medicilor, tuturor celor implicati in ingrijirea si educarea copiilor,

- Intocmirea si aplicarea unui chestionar de opinie familiilor cu copii de la cateva luni la 3 ani,

- Crearea unor nuclee experimentale: crese, leagane, gradinite, scoli generale familii,

- Intocmirea si aplicarea unor programe de activitate fizica copiilor din nucleele experimentale,

- Identificarea elementelor de motricitate care trebuie sa stea la baza unor programe pentru copiii sub un an si aplicarea acestora cu sprijinul parintilor.

- Realizarea unor programe practice cultural, educative si sportive pentru copii si parinti si aplicarea lor in cartierele municipiului Sibiu.

4. Studiul motricitatii copiilor va contribui la:

- Generalizarea unor programe care s-au dovedit atractive si eficiente.

- Realizarea unui indrumar metodic pentru personalul de specialitate din crese si gradinite.

- Intocmirea unui ghid informativ pentru parinti, referitor la motricitatea copilului.

- Planuri de construire si amenajare de noi spatii de joaca pentru copii in Sibiu.

- Planuri de reabilitare si de noi amenajari pentru activitatile fizice si recreative din crese si gradinite.

Rezumat

Cercetarea de fata reprezinta preambulul unui studiu comparativ al motricitatii copiilor, urmand sa vedem care sunt nevoile de miscare ale copiilor, cum se asigura optimul de miscare si cum putem optimiza activitatea motrica a copiilor. Investigatia a inceput cu inventarierea spatiilor de joaca si verificarea amenajarilor si dotarilor necesare desfasurarii activitatilor fizice din crese, gradinitele si scolile generale dintr-un cartier al municipiului Sibiu. Apoi, am fost interesat de punctul de vedere al educatoarelor referitor la motricitatea copiilor. Rezultatele obtinute ne-au condus spre concluzia ca exista discrepante intre ceea ce trebuie sa reprezinte motricitatea copiilor si ce se intampla in realitate si ca un studiu de amploare cu tema: „Motricitatea copiilor intre deziderat si realitate' poate sa aduca o contributie importanta la ameliorarea activitati motrice a copiilor inca de la cea mai frageda varsta.

Abstract

This research represents a preamble of a comparative study of children's motor activity, following on to see what are the needs of movement for children's, how is assured an adequate movement and how can we optimized the motor activity of children's. The investigation started with playgrounds inventory and by checking the improvements and endowments requested for the physical activity in nurseries, kindergarten and generals schools in one of the Sibiu neighborhoods. Then, I was interested by the educator's point of view regarding the children's motor activity. The outcomes leaded us towards the conclusion that there is a discrepancy between what it should be the children's motor activity and what is going on in fact and that an complete study on the subject: 'The children motor activity between desideratum and reality' might bring an important contribution in the improve of children's motor activity since the infancy.

Bibliografie

Dragnea, A., Masurarea si evaluarea in educatie fizica si sport. Bucuresti, Editura Sport – Turism, 1984

Dragnea, A., Bota, A., Teoria activitatilor motrice. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1999

Enciclopedia educatiei fizice si sportului din Romania (coordonator Nicu Alexe). Vol. IV: Dictionar descriptiv si explicativ de notiuni si termeni. Bucuresti, Editura Aramis, 2001

Epuran, M., Metodologia cercetarii activitatilor corporale. Bucuresti, ANEFS, vol. I-II, 1994

Epuran, M., Horghidan, V., Psihologia educatiei fizice. Bucuresti, ANEFS, 1994

Epuran, M., Holdevici, Irina, Tonita, Florentina, Psihologia sportului de performanta. Bucuresti, Ed. FEST, 2001

Farcas, V. Educatia fizica in aer liber. Bucuresti, Editura Sport – Turism, 1978

Gagea, A., Metodologia cercetarii in educatie fizica si sport. Bucuresti, Editura Fundatiei „Romania de maine', 1999

Mitrea, G., Mogos, A., Metodica educatiei fizice scolare, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1980

Popitan, D., Gimnastica, atletismul si jocurile in scoala, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1975

Smeianu, M., Sima, O., Formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice de baza. In: Revista Invatamantului Preuniversitar. Educatia in anul 2000. Bucuresti, nr. 3-4, 2000, pg. 140-145