EVALUAREA SI COMPARAREA CARACTERISTICILOR MORFOLOGICE ALE SPORTIVELOR DE PERFORMANTA DIN BASCHET SI VOLEI (Grecia)

Dr. GRIGORIS MALOUSSARIS, Dr. NIKOLAOS APOSTOLIDIS,

Dr.THEODOROS BOLATOGLOU, Dr. KAROLINA BARTZOUKA

Universitatea Kapodistria, Sectia Stiinta Educatiei Fizice si Sportului, Atena

Cuvinte cheie: baschet, volei, somatotip

Introducere

 Este acceptat ca in inalta performanta, succesul sportiv, al unei echipei este rezultatul imbinarii calitatilor fizice de baza, psiho-intelectuale, a deprinderilor tehnico-tactice, precum si a constitutiei somatice. Constitutia morfologica a unui individ este reprezentata de statura, masa corporala si analogiile acestora, din procentajul tesutului adipos si caracteristicile somatotipului. Nu intotdeauna victoriile sportive sunt interpretate prin analiza morfologica a componentilor echipelor, cu toate ca aceasta constituie un indiciu de baza in privinta practicarii cu succes a unei activitati sportive de performanta (Gualdi-Russo & Zaccagni, 2001).

Literatura de specialitate prezinta un numar insemnat de lucrari privind studiul morfologiei somatice a jucatoarelor din sporturile de echipa (Bale, 1991, Guardi-Russo et al., 1992, Guardi-Russo & Graziani,1993, Viviani & Baldin, 1993, Ackland et al., 1997, Boyle et al., 1999, Guardi-Russo & Zaccagni, 2001). Studiul propune o abordare a acestei problematici cu scopul de a prezenta caracteristicile morfologice ale jucatoarelor din sporturile de echipa (baschet si volei), din primele doua categorii divizionare din campionatul elen (A1, A2), precum si diferentele care rezulta intre aceste doua categorii de sportive.

Subiecti si metode

Grupa asupra careia s-a facut experimentul a fost alcatuita din 133 baschetbaliste si 163 voleibaliste din categoria A1 si A2, cu varsta cronologica de 22,30± 4,2 ani.

Pentru masurari, s-au intrebuintat urmatoarele instrumente: dispozitiv pentru masurarea staturii (220 Seca, Germany), cantar de precizie (Seca alfa model 770, Germany), instrument de masurarea plicei dermatice (J. Bull, U.K), compas osteodiametric (1291 Lafayette, USA) si banda decadica metrica.

In prealabil, s-a alcatuit o fisa individuala cuprinzand evolutia activitatii sportive a fiecarui subiect in parte. Examinarea s-a efectuat pentru toate sportivele in aceleasi conditii si de catre aceeasi examinatori, in sali inchise. Inainte de desfasurarea masurarilor antropometrice, a fost efectuata o selectie a examinatorilor care vor participa la masurari. Pentru control, s-a folosit coeficientul de corelatie intraclas. Au fost alesi numai acei care au avut coeficientul r<0,9. Celelalte sportive au fost implicate in alte etape de lucru ale studiului, cum ar fi indicarea punctelor anatomice, precum si inscrierea datelor. Exactitatea punctelor anatomice pentru folosirea fiecarui instrument somatometric in parte, ca si efectuarea masurarilor s-a realizat in conformitate cu metoda utilizata de cercetatorii Ross&Marfell-Jones (1991) si Heyward&Stolarczyk (1996). Pentru operatiile de calculare a datelor, s-a folosit un program special pe calculator adaptat la cerintele studiului. Masurarile efectuate au vizat:

1. Analogia staturii si a greutatii corporale (HWR)

2. Indicele masei somatice (BMI)

3. Suma a 5 plici dermatice (SUMBER).

4. Densitatea somatica (Dens) calculata in functie de varsta subiectilor (Durnin& Womersley, 1974), dupa cum urmeaza:

 a) pentru varsta cuprinsa intre 17-19 ani;

 b) pentru varsta cuprinsa intre 20-29 ani;

 c) pentru varsta cuprinsa intre 30-39 ani.

5.  Procentul tesutului adipos corporal (FAT%) (Siri, 1956).

6.  Masa adipoasa (FΜ)

7.  Tesutul de masa neadipoasa (FFΜ)

8.  Somatotipul (ectomorfie-mesomorfie-endomorfie), in conformitate cu metoda lui ο Heath&Carter (1980).

9.  Media de variabilitate a somatotipului (SDD), masurata de la distanta fiecarei valori a somatotipului individual fata de media totala a valorilor in forma bispatiala fata de axele X si Y (Ross&Wilson, 1973, Heath&Carter, 1980, Carter et al., 1983), unde: X = exomorfie-endomorfie si Y =2 ^χ mesomorfie-(endomorfie+exomorfie)

10. Media pozitiei somatotipurilor (SΑD), masurata de la distanta fiecarei valori a somatotipului individual fata de media totala a valorilor in forma trispatiala fata de endomorfie, mesomorfie, exomorfie (Ross&Wilson, 1973, Heath&Carter, 1980).

Analiza statistica

Pentru compararea diferitelor medii din cadrul celor doua categorii de jocuri, s-a folosit testul statistic t-test pentru esantioanele independente la nivelul de semnificatie impus (ρ<0.05). Datele au fost prelucrate statistic cu pachetul SPSS .

Rezultatele si discutii

Mediile (Χ) si deviatia standard (SD) a parametrilor morfologici pentru fiecare ramura sportiva - baschet si, separat, volei - precum si nivelul diferentei statistice pentru fiecare esantion de studiu sunt prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1

Caracteristici antropometrice ale jucatoarelor de baschet si volei

 din ligile nationale A1 si A2(media±SD)

*p <0.05, ** p <0.01, *** p <0.001, NS = not significantly different among groups

Studiul celor doua grupe prezentate in tabelul de mai sus arata diferente statistice semnificative la urmatoarele variabile: varsta cronologica (p <0.05), statura (p <0.01), greutate corporala (p<0.001), endomorfie (p<0.01), mesomorfie (p<0.001), indicele masei somatice (body mass index) si tesutul adipos (body fat %) ( p<0.01).

Somatotipul atletelor baschetbaliste poate fi caracterizat ca fiind mesomorfic-endomorfic (3.7-3.9-2.4), in comparatie cu cel al sportivelor voleibaliste care este echilibrat endomorfic (3.4-2.7-3.0).

In schema 1, se prezinta imprastierea grupurilor in functie de valorile X si Y ale celor doua esantioane.

Schema 1. Mediile somatotipurilor sportivelor baschet (B) si volei (V).

(Ciclul in jurul fiecarei medii reprezinta imprastierea grupurilor

in functie de valorile X si Y a celor doua esantioane)

Discutii

In general, este recunoscut ca varsta cronologica joaca un rol insemnat pentru obtinerea de rezultate de inalta performanta. Perioada de stabilizare pentru performanta si obtinerea de victorii si rezultate de valoare se realizeaza la varsta 20-25 de ani (Ignatieva, 1986). Valorile gasite de noi la varsta cronologica in baschet (22.29 ± 4.22 ani) si volei (23.84 ±5.10 ani) prezinta diferente, voleibalistele avand o varsta mai ridicata, ele incadrandu-se la valorile raportate si de alti cercetatori.

Este previzibil ca statura corporala reprezinta una din principalele caracteristici somatometrice din sport (Gualdi-Russo et al (1992), Cherebetiu, G. (1992), avand valori ridicate la cele doua grupe studiate.

De asemenea, este evident ca la jocurile sportive, fazele de joc se desfasoara la un nivel ridicat de inaltime, iar pentru succesul unei aruncari la cos lupta de recuperare a mingii ricosate de la panou, impiedicarea unei aruncari la cos, ca si lovitura de atac, blocul sau serviciul din jocul de volei, determina importanta detinuta de statura corporala in selectia jucatoarelor, mai ales in sportul performantial, dar si in cazul de fata. Trebuie subliniata diferenta statistica a staturii corporale dintre cele doua grupe de jucatoare (p<0.01), sportivele din jocul de volei (177.11±6.51cm) fiind mai inalte decat cele din baschet (174.79±7.89cm).

Cea mai notabila constatare a acestui studiu este aceea ca toate jucatoarele de volei sunt considerabil mai inalte, fapt demonstrat statistic, si, in acelasi timp, ele au o mai mica valoare a greutatii corporale. Desi mai inalte, voleibalistele (69.59 ± 7.41kg) sunt substantial mai „usoare' decat baschetbalistele (71.18±10.54 kg).

Aceasta discrepanta dintre esantioanele studiului explica, in esenta, diferenta privind caracteristicile morfologice, excluzand ectomorfia. Voleibalistele au, in majoritate, o greutate corporala mai mica, cu un procentaj redus de tesut adipos (23.44±2.85), iar, in functie de morfologia lor, sunt echilibrate endomorfic (3.42-2.71-2.99), in timp ce baschetbalistele au o greutate corporala mai mare si procentaj mai ridicat al tesutului adipos (24.36±3.76), morfologic caracterizandu-se ca mezomorfice-endomorfice.

In concluzie, ambele sporturi mentionate trebuie sa atraga jucatoare de statura inalta fiindca aceasta insusire influenteaza pozitiv toate celelalte dimensiuni longitudinale ale corpului, fiind principalul factor in atingerea inaltei performante in aceste doua jocuri. De asemenea, rezultatele gasite de noi sunt in acord cu cele din bibliografia existenta (Fleck, S.J., et al. (1985), Bale, P. (1991), Geladas, Ν. & Maridaki, Μ. (1996), Gualdi-Russo, E. & Zaccagni, I. (2001), Papadopoulou, S.D., et al. (2002). Pentru caracteristicile morfologice, diferentele gasite intre serii se explica prin faptul ca baschetul fiind un sport de contact somatic, jucatoarele care actioneaza aproape de cos, in afara faptului ca trebuie sa fie inalte, trebuie sa detina gabarit si forta, spre deosebire de jucatoarele din volei care, actionand in diferitele pozitii de joc, trebuie sa fie usoare, mobile si cu viteza.

Abstract

Performance in games and sports is a combination of morphological, biological, technical and mental characteristics of the athletes. The aim of the study was 2-fold: (a) to evaluate and (b) to research and explain possible differences of the morphological characteristics between the female top-level basketball and volleyball players. One hundred thirty three (n₁=133) and one hundred sixty three (n₂=163) female top-level basketball and volleyball players (age: n₁=22.3±4.4 and n₂=23.8±4.8) were investigated. Measuring concerned: body height and body mass, two bone's width, three districts and five skin-folds. Totally 14 parameters were calculated, concerning body composition and somatotype characteristics. The two samples presented similar ectomorphy index, but in all the other characteristics (age, body height, body mass, body fat%, body mass index, endomorphy, mesomorphy) referred, statistically significant differences. Both of the games (basketball, volleyball), demands increased physical ability. Basketball female players characterized meso-endomorphic (3.75-3.91-2.39), while volleyball female players endo-ectomorphic (3.43-2.71-2.99). These findings are reasonable and in accordance with the literature, because basketball is a contact game, therefore the close-basket players need to be strong and largeness. Contrarily, in all positions, volleyball players need to be fast and supple. Conclusively, training effects on the athletes is different in particular sport games.

Bibliografie

1. BALE, P., Anthropometric, Body composition and performance variables of young elite female basketball players. In: The Journal of Sports Medicine and Physical Fitness. SUA, 1991, 31:173-7
2. CARTER, J.E.L., Somatotypes of female athletes. Ιn The female athletes, medicine and sport (Ε. Jokl Ed.). Basel: Karger, 1981, ρρ. 85-116
3. CHEREBETIU, G., Medical biological selection in volleyball. In: International VolleyTech, 2, 1991, 25-28
4. KOPRIVA, J. & CECHOVSKY, K., Determination of Heath-Carter somatotype and somatotype dispersion index using a computer. In: Anthropologie, 28, 1990, 1:31-33
5. FLECK, S.J., CASE S., PUHL, J. &VAN HANDLE, Ρ., Physical and physiological characteristics of elite women volleyball players. In: Canadian Journal of Applied Sport Science. Canada, 10(3), 1985, 122-126
6. HEYWARD, V, H .& STOLARCZYK, L. Μ., Applied bodycomposition assessment. Champaign, IL: Human Kinetics, 1996
7. GELADAS, Ν. & MARIDAKI, Μ., Kinanthrometric profile of Greek female νοlleyball athletes. In: Journal of Kinesiology. Greece, 1996, 1 (1), 46-55
8. GUALDI-RUSSO, E. & ZACCAGNI, I., Somatotype, role and performance in elite volleyball players. In: The Journal of Sports Medicine and Physical Fitness. USA, 2001, 41:256-62.
9. IGNATIEVA, V., Bazele stiintifice ale antrenamentului. Vol. XIL. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1986
10. MARTIN, A.D., DRINKWATER, D.T., CLARYS J.P. & ROSS, W.D., The inconstancy of fat freemass: a reappraisal with implication for densitometry. In: Kinanthropometry III. (Reilly, T., Watkins, J. & Borms, J. Ed). London, 1986, pp. 92-97
11. PAPADOPOULOU, S.D., GALLOS, G.K., PARASKEVAS, G., TSAPAKIDOU, A., FACHANTIDOU, A., The somatotype of Greek female volleyball athletes. In: International-journal-of-volleyball-research. Colorado-Springs, 5(1), 2002, 22-25