STRUCTURA FACTORILOR DE SUSTINERE A ACTIVITATILOR DE MISCARE
ALE ADULTILOR DIN GRECIA SI CIPRU

Dr. GOUGOU-GRAMATOPOL BOGDAN

Universitatea Kapodistria, Atena

Cuvinte cheie: sportul pentru toti, adulti, motivatie, educatie permanenta

Rezumat

 Prezenta lucrare face parte dintr-un studiu mai larg de depistare a factorilor care influenteaza buna functionare a salilor de gimnastica de intretinere din Grecia si Cipru. Esantionul cuprinde 317 de adulti intre 40 si 50 de ani (200 din Grecia si 117 din Cipru), care au diferite profesii, fac sport in sali din orasele acestor tari.

Prin intermediul chestionarului, au fost colectate care cuprinde 15 intrebari de identificare a factorilor motivationali de practicare a exercitiilor fizice, a factorilor functionali al salilor unde se antreneaza si de stabilire a nivelului de cunostinte in domeniul sportului pentru toti. Rezultatele scot in evidenta motivele de ordin fiziologic, psihologic precum si social pentru care adultii practica exercitiile fizice, activitate care devine pentru majoritatea chestionatilor o forma a educatiei permanente. Calitatea profesorului antrenor si distanta de la domiciliu ii determina pe cei mai multi dintre ei sa-si aleaga sala de gimnastica care trebuie sa fie bine utilata.

Cunostintele despre efectele cumulative ale activitatilor de miscare sunt reduse si independente de durata participarii la activitati sportive,profesie si sex. Factori motivationali cei mai importanti pentru practicarea diferitelor forme de miscare sunt intrinseci (nevoie de relaxare ,intretinerea sanatatii, silueta multumitoare etc.). Consideram de importanta deosebita extinderea lucrarii catre o cercetare de amanunt in ceea ce priveste efectul activitatilor de miscare la intretinerea sanatatii, precum si la cresterea capacitatii productive ca urmare a imbunatatirii conditiei fizice.

Introducere

 Interesul manifestat de societate pentru starea de sanatate a indivizilor s-a manifestat, fapt ce a dus la crearea sistemelor nationale de educatie fizica. Dezvoltarea fara precedent a tehnologiei si a stiintei la inceputul secolului trecut, impreuna cu toate binefacerile oferite societatii moderne a indepartat oamenii de activitatea fizica, viata devenind mai sedentara cu urmari nefaste in sanatatea corporala si psihica (Pfeiffer, 1998). Viata sedentara si lipsa de miscare, surmenajul si alimentatia exagerata au ca rezultat starea de stres incadrat in 'triunghiul mortii' (Gougou, B., 1995).

Afectiunile cardiace, diabetul si osteoporoza (Pfeiffer,1998) sunt, in mare masura, rezultatul lipsei de miscare. Numeroase studii efectuate de-a lungul anilor au demonstrat rolul pozitiv al practicarii exercitiilor fizice in mentinerea si imbunatatirea sanatatii omului. Micsorarea distresului si prin urmare a efectelor negative a acestuia, precum si importanta benefica a endorfinelor care produc eustresul antidotul starii de stres, ca urmare a practicarii exercitiilor fizice (Selye H., 1991), au convins si au condus adultii de toate varstele (Lehner si Vries, 1995) in salile de gimnastica. Efectele practicarii exercitiilor fizice, in special cresterea nivelului conditiei fizice, se rasfrange pozitiv prin imbunatatirea capacitatii productive fapt care a determinat nenumarate intreprinderi sa adopte programe de activitati fizice in scopul cresterii productiei (Pronk, Boyle O'Conor, 1998). Participarea la activitati fizice este in raport direct cu nivelul de pregatire intelectuala si cu tipul de activitate, cadrele de conducere, cei angajati in munci cu efort intelectual practica activitatile fizice constant si in procente mult mai mari decat persoanele angajate in profesii cu activitate manuala (Cardinal et all.,1998). In intreprinderile in care sunt organizate activitati fizice, s-a observat un climat pozitiv intre conducere si muncitori, precum si micsorarea grevelor, reducerea schimbari locului de munca la alta intreprindere si, de asemenea, tot ca rezultat direct al imbunatatirii conditiei fizice, s-a micsorat numarul de accidente in productie (Leslight, 1997). In 1998, in S.U.A., patruzeci de milioane de barbati si femei au facut sistematic jogging cu rezultate foarte incurajatoare : scaderea in greutate, fumatul s-a diminuat cu 25% de persoana, afectiunile cardiace s-au micsorat cu 8,7% si mortalitatea datorita infarctului miocardic a coborat cu 7% (Selye H.,1998).

 Motivatia participarii la activitati fizice se schimba in functie de varsta, la tinerii intre 18-24 ani se remarca 3 factori motivationali: scaderea in greutate, mai mult timp liber si mentinerea sanatatii (Heartbeat W., 1987), la persoanele de peste 40 de ani, principalul factor motivational este pastrarea si imbunatatirea sanatatii organismului (Berryman, Miller, 1988). Cunoasterea scopului si a efectelor activitatilor fizice, trebuie realizata in perioada adolescentei cand interesul pentru studiu si orientare profesionala indeparteaza tinerii de la competitiile sportive, pedagogilor revenindu-le sarcina de sporire a interesului de practicare a exercitiilor fizice pentru mentinerea sanatatii si cresterea calitatilor fizice in scopul imbunatatirii capacitatii productive si a unei pozitive incadrari sociale (Pietila A.M.,Mentien M.,Myhuman A.,1995). Cresterea interesului adultilor pentru activitatile fizice, in conjunctura reducerii locurilor de munca a profesorilor de educatie fizica la scoli, in acelasi timp cu inmultirea salilor de gimnastica, poate constitui o solutie de incadrare sociala si profesionala de a carui succes depinde de modul de functionare a acestor sali, de nivelul profesional al specialistilor angrenati in aceasta activitate, factori care pot mentine si chiar accentua interesul adultilor pentru activitatile fizice. Ne-am propus un studiu al factorilor motivationali de practicare a exercitiilor fizice si a factorilor care influenteaza buna functionare a salilor de gimnastica, precum si a nivelului de cunostinte in domeniul activitatilor de miscare. Prin prezenta lucrare incercam sa gasim factorii care influenteaza buna functionare a salilor de gimnastica.

Subiecti si metode

317 de subiecti de sex masculin si feminin, incadrandu-se in categoria de varsta 40-50 de ani, de profesie si nivel de pregatire fizica diferite au raspuns voluntar la chestionarul nostru. Toti subiectii proveneau de la 20 de sali de gimnastica.

Initial, s-a desfasurat o cercetare prealabila pe 45 de adulti, la 3 sali de gimnastica pentru a depista posibile probleme in intelegerea intrebarilor chestionarului. Acest lucru a avut drept scop verificarea intrebarilor, care trebuiau sa fie clare si concise si remedierea unor eventuale greseli metodologice. Chestionarul cuprinde un numar de 15 intrebari impartite in trei categorii :a) motivarea participarii la practicarea exercitiilor fizice, b) depistarea factorilor care asigura buna functionalitate a salilor de gimnastica, c) nivelul de cunostinte in domeniul activitatilor sportive in raport cu pregatire profesionala si intelectuala.

Rezultate si discutii

 Esantionul cercetat apartine categoriei de varsta 40-50 de ani, situatia procentuala ne prezinta o participare omogena 53,94% femei si 46,06% barbati. Participarea la activitatile de miscare in functie de profesie si nivelul de pregatire intelectuala arata ca persoanele cele mai interesate de practicarea activitatilor corporale, intr-un procent de 28,08, sunt cele care la locul de munca fac un efort intelectual crescut; de asemenea, cel mai scazut indice de participare il au persoanele care exercita meserii grele (miner, muncitori navali, in general, cei din industria grea etc.) in procent de 2,52% si cei care fac munci manuale (strungari, mecanici auto 6,62%), astfel, confirmand afirmatia lui Cardinal B.J. et all.,1998. Necesitatea practicarii activitatilor fizice este data de procentul ridicat de participare - 26,50% de adultii care au profesii de birou si de cei cu indeletniciri casnice - 15,14%. Dintre mijloacele activitatilor fizice, adultii din categoria cercetata prefera aparatele de gimnastica 27,13%, aerobic 25,24%, exercitii cu haltere 20,82%, gimnastica suedeza 15,14% si stepul 11,67% ( figura 1)

Figura 1. Tipul de gimnastica

O majoritate de 53,63% prefera gimnastica in grup fata de 46,37% care prefera acest antrenament individual.

La aceasta categorie de varsta, principalul factor motivational al participarii la activitatea de miscare il constituie intretinerea sanatatii - 33,12%, este un rezultat complet de acord cu alte cercetari in domeniu (Pronk, Boyle si O'Conor, 1998, Pfeiffer, 1998). Urmeaza imbunatatirea conditiei fizice - 22,71%, mentinerea armoniei corporale - 14,83%, scaderea in greutate - 14,20%, relaxarea - 13,56% si alte motive - 1,58%. Consideram ca factorii motivationali se interfereaza, fiecare subiect avand, in afara factorului principal, si alte argumente motivationale care, de fapt, consolideaza constanta participarii la activitate (figura 2).

Figura 2. Motivatia participarii

Un factor legat de motivatia subiectilor privind participarea la activitati de miscare si posibilitatea de a o pune in aplicare este dat de raspunsurile la intrebarea: „Care este motivul principal pentru care a-ti ales sala la care va antrenati'. Apropierea de casa ii determina pe 35,65% sa-si aleaga sala de antrenament, fenomen care reflecta lipsa timpului liber al adultilor din aceasta categorie. Aparatura moderna a salii determina pe 25,24% sa-si aleaga locul de desfasurare a activitatii de miscare, calitatea profesorilor de educatie fizica care ii indruma si ii invata constituie argumentul de alegere a salii la un procent de 20,19%. Alte criterii de alegere a salii de antrenament sunt: marimea salii - 7,26%, pretul scazut - 11,36% si la intimplare - 0,32%. Acest ultim procent scazut ne permite sa afirmam cu certitudine ca acesti adultii participa constient, critic si cu discernamant la activitatile de miscare (figura 3).

Figura 3 Motivatia alegerii salii

 Numarul de sedinte pe saptamana concentreaza 41,32% la raspunsul 3 antrenamente ceea ce corespunde si cu recomandarile cercetatorilor in domeniu (Matveev si Novikov, 1980, Dimitrov D. 1989). Un numar mai mare de sedinte (4) fac 24,29% si (5) 10,73% procente care reprezinta subiecti ce poseda o buna si foarte buna conditie fizica, categorie in care se incadreaza si 3,15% din cei chestionati care fac 6 sedinte saptamanale. Un antrenament pe saptamana: 2,52% sau antrenamente intamplatoare 0,95% reprezinta procente nesemnificative de subiecti cu un timp liber foarte limitat.

Figura 4. Nivel de pregatire fizica

Cunoasterea precisa a nivelului conditiei fizice releva, in primul rand, o corecta intampinare a subiectilor din partea personalului de specialitate al salilor de gimnastica de intretinere si, in al doilea rand, participarea constienta la activitate a subiectilor. Conform raspunsurilor, 25,87% fac parte din categoria bine antrenati, 30,6% au un nivel mijlociu de pregatire fizica, 4,10%, conditie fizica foarte buna, 26,50% sunt putin antrenati si 10,73% neantrenati.

Un procent de 1,89% pe care il consideram, de asemenea, nesemnificativ sunt cei care nu cunosc sau nu au trecut testele de pregatire fizica.

Concluzii

Este cert ca tot mai multe persoane aleg practicarea benevola a miscarii intr-un mediu organizat, intr-o sala specializata, cu asistenta complexa menita a le ajuta in mentinerea unei stari optime de sanatate, imbunatatirea conditiei fizice si a elimina stresul.

Atat persoanele din Grecia, cat si cele din Cipru care au raspuns la intrebarile de depistare a cunostintelor de specialitate despre activitatea de miscare au un nivel limitat de cunostinte teoretice. Credem ca acest lucru se datoreaza faptului ca persoanele implicate nu dispun de timpul necesar aprofundarii unor astfel de cunostinte. Cercetarea poate fi extinsa in aceasta directie pentru a putea pune la indemana specialistilor tematica necesara imbogatirii cunostintelor teoretice a adultilor, mijloc foarte valoros in vederea constientizarii activitatii in cadrul educatiei permanente. Consideram de importanta deosebita cercetarea, in continuare, a efectelor cumulative ale activitatilor de miscare in scopul depistarii precise a indicilor de modificare a capacitatii productive ca urmare a imbunatatirii conditiei fizice.

Abstract

This study is a part of a larger study for identification of the factors that influence a good functioning of the maintenance gyms from Greece and Cyprus. The subjects are 317 adults with ages range between 40 and 50, with various jobs, which practice sports in the gyms from Greece and Cyprus. The results of the questionary, which has 15 questions for identification of the motivational factors of practice the physical exercises, outline the physiological, psychological and social reasons that determine the adults to practice sports.We consider very important to extend this study to an analytical research about the effect of practicing sports in maintaining health and in increasing the productive capacity as a result of emphasizing the physical condition.

Bibliografie

1. BERRYMAN-MILLER, S., Dance-movement:effects on elderly self-concept. In: Journal of Recreation and Dance, 59,42-46, 1988
2. GUGU, Β. Ι., Ghimnasi ton ergazomenon. Atena, Edit. Teletrion, 1995
3. DIMITROV, D. Mersul si alergarea. In: Sportul pentru toti. Bucuresti, CCPS, 1989
4. MATVEEV, L.P., NOVICOV, A.D., Teoria si metodica educatiei fizice. Bucuresti, Edit. Sport-Turism, 1980
5. PFEIFFER, G., Work promotion vs. Health promotion: Aligning your service with the need of the organization and its people. In: Worksite Health. USA, AWHP S, 1(1),14-20, 1998
6. PIETILA, A.M., HENTINEN, M., MYHRMAN, A., The health behavior of northen Finnish men in adolescence and adulthood. In: International Journal Nurs, Stud. USA, nr.32 (3), p.325-338, 1995
7. PRONK, N.P., BOYLE, R.B.,& O'CONNOR, P.J., The association between physical fitness and diagnosed chronic disease in healt maintenance organization members. In: American Journal of health Promotion. USA, 12 (5), p.300-306, 1998