SPORTUL SI EDUCATIA

 Drd. ANA-MARIA SINTIE

 Agentia Nationala pentru Sport

Cuvinte cheie: tineri, valente educative ale sportului, sondaj de opinie

Pentru a realiza cadrul general al demersului nostru, fara a incerca sa ne erijam in specialisti ai teoriei educatiei fizice si sportului, facem precizarea ca in acceptiunea acestei lucrari sport nu inseamna doar activitati sportive de timp liber si competitionale, ci si miscare, exercitii, educatie fizica. Inseamna participare activa, dar si consumatori de sport si implicare organizationala in sport (voluntariat si/sau activitate profesionala).

Cand spunem educatie prin sport vorbim, in egala masura, despre educatia formala, in care se transmit in mod constient si intentional valori si norme, cunostinte si deprinderi, atitudini si comportamente specifice, dar si de educatia informala.

Valentele educative ale sportului imbraca aspecte fizice, mentale si sociale. Ne vom apleca, in special, asupra celor mentale si sociale, facand o trecere in revista a acestora fara a avea pretentia unei liste exhaustive.

Sportul a devenit unul dintre cele mai semnificative fenomene sociale, in conditiile in care numarul de manifestari sportive si de practicanti ai sportului este tot mai mare. El afecteaza toate clasele sociale si grupele de varsta.

De aceea, el reprezinta un instrument privilegiat al politicii privind educatia si al oricarui demers educativ.

In documentele organizatiilor internationale, s-a subliniat in repetate randuri necesitatea de a asocia activitatea sportiva cu programele de educatie, deoarece aceasta activitate contribuie la formarea integrala a cetateanului atat in ceea ce priveste dezvoltarea fizica, cat si in ceea ce priveste dezvoltarea deprinderilor sociale.

Sportul faciliteaza dobandirea unor valori cum ar fi: respectul fata de ceilalti, parteneri si adversari, respectul fata de reguli, solidaritatea si toleranta, acceptarea efortului, al disciplinei individuale si colective si al vietii in grup.

Sa mentionam ca activitatile sportive sunt foarte potrivite pentru atingerea obiectivelor de combatere a oricarei forme de discriminare.

Sportul se bazeaza pe valori fundamentale sociale, educationale si culturale. El presupune integrare, implicare in viata si in societate, de aceea practica sportiva poate servi ca element de promovare a cetateniei active, sa stimuleze tinerii sa participe la viata asociativa.

Activitatea sportiva este foarte importanta pentru persoanele cu dizabilitati, existand studii care releva ca ele sunt de cele mai multe ori mai bine integrate in comunitate prin participarea in competitii sportive. Este, de asemenea, utila pentru reabilitare, reeducare, integrare in societate si dezvoltare individuala.

O valenta educationala deosebita a sportului este competitivitatea. Insa latura competitiva a sportului nu trebuie exagerata; respectul pentru altii este important, precum si aderarea la conceptul de fairplay. Sportul combina aceste doua caracteristici si din aceasta cauza influenta in educarea adolescentilor este foarte importanta.

Practicarea sportului poate sa-i invete pe tineri abilitatea de a rezista tentatiei de a renunta la primul obstacol si de a incerca sa-l depaseasca. Sportul este un mijloc de a identifica limitele, abilitatile, punctele tari si punctele slabe. Sportivii petrec mult timp antrenandu-se. Astfel, cei care il practica sunt feriti de pericolele societatii moderne cum ar fi alcoolul, tigarile si drogurile. Exista insa si aspecte negative ale sportului de care educatorii trebuie sa tina seama si sa gaseasca metode si mijloace pentru a le combate: accidentari, doping, intoleranta, violenta.

Sportul in sondajele de opinie la nivel national si european

In graficul nr.1, se poate observa ca 88% dintre cetatenii Uniunii Europene prefera sa-si petreaca timpul liber in fata televizorului, 19% navigheaza pe internet, iar sportul ocupa locul 3 cu 15% in activitatile de petrecere a timpului liber (sursa: Eurobarometru, 197/2003).

Intr-un sondaj de opinie realizat in anul 2003, se arata ca doar 46 % dintre tinerii din cele 13 tari candidate la Uniunea Europeana fac sport in timpul liber, fata de 50% tineri din tarile membre ale Uniunii Europene (grafic nr.2). In preferintele tinerilor pentru petrecerea timpului liber, gasim urmarirea emisiunilor TV, ascultarea muzicii, intalnirea cu prietenii si abia pe locul 6 sportul.

In Romania, sondajele de opinie realizate in 2001 si 2002 (Tomescu, 2004, Atitudinea tinerilor cu privire la activitatile de timp liber sportive. In: Consfatuirea - Sportul pentru toti, pg. 20-22) arata ca sportul ocupa acelasi loc 6 intre preferintele tinerilor de petrecere a timpului liber, 25% dintre intervievati declarand ca practica activitatile sportive (grafic nr. 3). Pe primul loc, se afla intalnirile cu prietenii (71%), urmat de TV (61%).

In Uniunea Europeana, Finlanda si Suedia se gasesc pe primul loc cu 70% din populatie care practica activitati sportive cel putin o data pe saptamana (grafic nr. 4). Urmeaza Danemarca cu 53 %, Irlanda - 47 % si Olanda - 43 %. Pe ultimele locuri, se afla Grecia si Portugalia, tari in care mai mult de 75%, respectiv 70% din populatie, nu practica activitati sportive.

 In Romania, dupa cum se poate vedea in graficul nr.5, 14% dintre tinerii intervievati au raspuns ca fac sport in fiecare zi, 26% practica sportul cel putin o data pe saptamana, 19% o data pe luna, 11% o data pe an si 29% nu practica sportul (Tomescu, 2004).

In sondajul de opinie al Uniunii Europene (noiembrie, 2003), se evidentiaza preferinta cetatenilor de a practica sportul intr-un mod neincadrat. 47% au declarat ca fac sport in alta parte decat intr-un club, centru de fitness, centru sportiv sau scoala/universitate (grafic nr.6). Practicarea sportului in club cuprinde 23% dintre persoanele care au declarat ca fac sport. Centrele de fitness sunt frecventate de 20%.

Viata asociativa este deosebit de importanta, in special pentru tineri. Studiul Les jeunes dans les pays candidates (Eurobarometru, 2003) arata insa ca peste jumatate din tinerii din tarile candidate nu fac parte din nici o organizatie (53%), situatia fiind asemanatoare pentru tinerii din tarile membre ale Uniunii Europene (graficul nr.7).

Structurile asociative aflate pe primul loc in preferinta tinerilor sunt cluburile sportive, astfel 15% din tinerii din tarile candidate si 28% din tarile membre fac parte dintr-un club sportiv. Sunt urmate de organizatiile de tineret (8%) si organizatiile religioase si culturale 7%.

Se precizeaza in studiu ca dupa cluburile sportive organizatiile religioase ocupa locul II in Ungaria (12%) si in Romania (8%).

Cum se poate urmari in graficul nr.8, structurile indicate de tineri ca fiind in masura sa promoveze si sa faciliteze participarea lor in societate sunt cele din sistemul educativ (25% din tineri) si televiziunea (19%). Sistemul educativ este considerat structura cea mai importanta in cinci tari candidate din 13. Procentajul de tineri care au exprimat aceasta opinie este cel mai ridicat in Turcia (31%), pe locul secund este Slovacia (29%), in timp ce nivelul cel mai scazut este atins de Malta si Romania (16%).

58% din tinerii din tarile candidate gandesc ca principalele masuri care trebuie luate pentru a facilita participarea lor in societate sunt campaniile de informare specifice. A doua masura, cea mai des citata, este introducerea unui program pentru incurajarea voluntariatului. Aceasta opinie este impartasita de 51% dintre tinerii din tarile candidate si 19% in Uniunea Europeana (grafic nr. 9).

• Referitor la principalele avantaje si valori pe care sportul le dezvolta, s-au inregistrat urmatoarele rezultate (grafic nr.10):
• Pentru 8 persoane din 10, sportul permite, in principal, ameliorarea sanatatii fizice si mentale.
• Relaxarea este al doilea avantaj 48%
• 47% au declarat ca sportul este ocazia de a se distra si de a-si dezvolta capacitatile fizice.

In domeniul educatiei, 80% dintre cetatenii Uniunii Europene sunt de parere ca este nevoie de o mai buna cooperare intre sistemul educativ si organizatiile sportive in fiecare tara si 76% cred ca este necesar sa se acorde mai mult timp sportului in programa scolara (Sursa: Les citoyens de l'Union Européenne et le sport, noiembrie 2003).

 Abstract

Sport became one of the most major social phenomena, due to the fact that the number of sport events and participants in sport is increasing. The sport affects all the social classes and age groups.

Therefore it represents a special tool of the policy regarding the education and any educational demarche.

In international organizations acts, it has been underlined repeatedly the need of associating the sport activity with education programs, because this activity contributes to the full formation of citizens, regarding the physical development and also social ability development.

Bibliografie

1. Les citoyens de l'Union Europeenne et le sport. Eurobarometru special,197, 2003 Les jeunes dans les pays candidates. Eurobarometru, 2003
2. Programul national „2004, Anul European al Educatiei prin Sport", Ordinul Agentiei Nationale pentru Sport, nr. 209/2003
3. TOMESCU, Anca, Atitudinea tinerilor cu privire la activitatile de timp liber sportive. In: Consfatuirea - Sportul pentru toti. Bucuresti, 2004, pg. 20-22