 |
 |
 |
 |
OPTIMIZAREA PROCESULUI INSTRUCTIV AL EDUCATIEI FIZICE MILITARE
PRIN MIJLOACELE INOTULUI APLICATIV
Lector univ. drd. ION LEONTE
Cuvinte cheie: educatie fizica militara, inot aplicativ
Introducere
Educatia fizica militara contemporana impune in acest moment cresterea eficientei privind formarea si dezvoltarea capacitatii profesional-pedagogice a viitorilor specialisti, proces influentat si de particularitatile structurilor metodice si tehnologice, orientat spre un nivel inalt de pregatire, cat si spre compatibilitatea cu cerintele sociale.
Formarea capacitatilor profesionale pedagogice ale specialistului de educatie fizica militara determinata de solicitarile mediului, cantitatea, calitatea si complexitatea noului a preocupat de-a lungul vremii institutii si cadre specializate, militari sau civili, care s-au implicat direct sau au facut doar interpretari asupra particularitatilor domeniului.
Procesul de formare a cunostintelor teoretice, a priceperilor si deprinderilor motrice, pregatirea metodica a studentilor militari trebuie sa fie orientate tot mai mult spre insusirea completa, integrala si trainica a componentelor instructive, bazate pe interconexiunile dintre elemente si pe aspectul structural metodologic al continuturilor didactice (Bruner J.S., 1970; Cerghit I., 1986; Furlan I., 1983; Jivan S.I., 1991; Marinescu Gh., 1995; Teodorescu A. si col.1998 ).
Cu toate acestea, dupa cum ne demonstreaza datele cercetarilor lui Bompa T.O., 2002, Epuran M., 1980; Marinescu Gh., 1995; Mitra Gh., Mogos A, 1980; Serban H.M., 1995, structura fragmentata a continutului de pregatire si transmiterea catre studenti a acestuia pare a conduce inevitabil la insusirea insuficienta si formarea unor calitati motrice nu intotdeauna de inalt nivel ca numar si tehnica de exprimare si la stabilirea unor performante fizice minimale uneori incomparabile cu comanda sociala.
Necesitatea de acumulare a materialului teoretic si practic esential despre potentialul semnificativ al inotului aplicativ in formarea specialistului n-a devenit, pana la etapa actuala, pozitia orientativa metodologica de baza in desfasurarea educatiei fizice profesional-aplicative din sistemul de invatamant universitar cu profil militar. Cauza principala a neorientarii profesional-aplicative in domeniu a constituit-o lipsa elaborarilor diagramelor socio-profesio-grafice. Prin urmare, apare problema care necesita rezolvarea stiintifica a optimizarii procesului instructiv-educativ orientat spre pregatirea profesionala a specialistului de educatie fizica militara.
Studiul pozitiilor date in teoria si practica educatiei fizice universitare cu profil militar ne permite sa mentionam ca in programele si planurile de invatamant problemele expuse nu-si gasesc o reflectare cuvenita, aceasta fiind un factor negativ in pregatirea specialistului de inalta calificare.
Starea neexplorabila a diferitelor compartimente ale acestei pregatiri si mai ales rolul intensificarii, ca o conditie de specializare activa, si necesitatea sporirii nivelului calitativ al pregatirii au devenit factorul promotor al acestei cercetari.
Ipoteza
S-a presupus ca utilizarea inotului aplicativ pentru formarea cunostintelor teoretice si practice in domeniul educatiei fizice militare, in baza unei tehnologii moderne de educatie, programata si directionata de principiul "concentric" influentat de sistemul relatiilor dintre componentele instructive si interconexiunea nivelului si calitatii continuturilor de pregatire a viitorilor profesori de educatie fizica militara contribuie la optimizarea programului de pregatire pentru lupta moderna a militarilor armatei romane. (Figura 1)
Scopul cercetarii consta in perfectionarea procesului instructiv-educativ de pregatire a specialistilor in cadrul institutiilor militare prin utilizarea mijloacelor inotului aplicativ.
Inovatia stiintifica
Experimentul pedagogic ne-a permis sa elaboram continutul stiintific aplicat in formarea si perfectionarea specialistilor din educatia fizica militara, intr-un cadru didactic centrat pe inotul aplicativ ca un mijloc de pregatire profesionala a studentilor in cadrul facultatilor de educatie fizica militara si axat pe principiul instruirii concentrice, ceea ce, dupa cercetarile noastre, nu a mai fost realizat pana acum, la aceasta valoare. In mod concret, am urmarit interconexiunea cunostintelor teoretice si practice specifice in vederea formarii deprinderilor si priceperilor motrice si metodologice, intr-un context interdisciplinar (bio-psiho-motric) si un cadru organizatoric inexistent in activitatile anterioare. Rezultatele au fost favorizate si de programul regimului zilnic de antrenament, concretizate in grafice de lucru.
 |
Figura 1 – Modelul concentric al structurii inotului aplicativ
Subiecti si metode
Experimentul s-a desfasurat cu scopul de a aprecia eficacitatea inotului aplicativ ca mijloc de pregatire profesionala a militarilor din cadrul institutiilor de invatamant militar.
Experimentul s-a efectuat in 3 etape:
- in conditii de bazin;
- in conditii de tabara;
- in procesul practicii pedagogice. La experiment, au participat 20 studenti, 10 facand parte din grupa de control si 10 din grupa de experiment. Dat fiind faptul ca probele fizice de examen la admitere si baremurile acestora, valoarea ridicata a exigentei testelor din cadrul experimentului, acestia au fost asimilati ca sportivi de performanta. Ulterior, valoarea lor s-a confirmat in concursurile sportive pe M.A.N., unde s-au calificat pe locuri superioare. La aceste grupe, s-au adaugat 50 de profesori de educatie fizica si 70 de comandanti de diferite esaloane, impartiti in cele 2 grupe de experiment.
Pentru realizarea sarcinilor de cercetare, lucrare a fost aplicat un complex de metode, printre care:
- Analiza teoretica si generalizarea datelor culese din literatura stiintifico - metodica generala si de specialitate
- Studierea procesului instructiv-educativ, a programelor, documentelor si a experientei de lucru a profesorilor de educatie fizica cu profil militar:
- Metoda probelor
- Experimentul pedagogic
- Metodele statistico-matematice de prelucrare si interpretarea lor
Probe practice
- flotari; flexii abdominale; pentasalt; alergare de rezistenta 3000 m; inot echipat (rezistenta); inot echipat 50 m; salvare de la inec; alergarea prin apa (adancime 15-20 cm); inot subacvatic echipat; vaslit cu ambarcatia printre obstacole (care pot fi busteni, garduri etc.); inot 50 m viteza; inot echipat rezistenta 200 m; inot 50 m, cu ocolire a unor obstacole.
Probe teoretico-metodice
- teste cu continut teoretic;
- teste cu continut metodic.
Interpretarea statistico-matematica de prelucrare a datelor.
S-au folosit urmatorii indici statistico-matematici:
- media aritmetica; abaterea standard; eroarea medie; coeficientul de variabilitate; semnificatia statistica a diferentei dintre medii.
Programa analitica s-a axat pe modelul realizat de noi a carui structura o prezentam in continuare. Continutul modelului a fost pus in practica conform repartitiei orelor pe elemente, astfel:
Continutul componentelor moderne s-a transmis si exersat in 176 de ore, din care 14 ore de curs teoretic, 12 ore de curs practic, 9 ore de seminarii, 102 ore de lucrari practice, 20 ore metodica si 19 ore verificare (tabelul 1).
Tabelul 1
Repartitia orelor la disciplina inot si inot aplicativ
|
Disciplina |
Forma de organizare – ore |
||||||
|
Total ore |
Curs |
Curs pr.
|
Semi-nar |
Lucrari practice |
Meto- dica |
-Verif. -Apl. |
|
|
Bazele generale ale inotului |
6 |
4 |
|
1 |
|
|
1 |
|
Inot sportiv |
58 |
6 |
|
6 |
38 |
4 |
4 |
|
Inot aplicativ |
44 |
4 |
2 |
2 |
24 |
10 |
2 |
|
Scafandrerie |
14 |
|
2 |
1 |
9 |
2 |
1 |
|
Ambarcatiuni si tehnica de vaslit |
18 |
|
2 |
|
10 |
4 |
2 |
|
Mijloace improvizate |
14 |
|
2 |
|
10 |
|
2 |
|
Salvare de la inec |
10 |
|
2 |
|
7 |
|
1 |
|
Mijloace nespecifice inotului aplicativ |
8 |
|
2 |
|
4 |
|
2 |
|
Aplicatie - trecerea cursurilor de apa cu mijloace improvizate, inot echipat sau cu ambarcatiuni |
4 |
|
|
|
|
|
4 |
|
Total |
176 |
14 |
12 |
9 |
102 |
20 |
19 |
Evaluarile anterioare in domeniu, studiul materialelor de specialitate si discutiile purtate cu specialisti din natatie, canotaj, kaiac si canoe, din centrul de scafandrerie si din randul militarilor pontonieri ne-au indreptatit sa optam pentru varianta pe care o consideram eficienta, de repartitie a numarului orelor pe elemente structurale ale modelului profesional.
Pentru interpretarea rezultatelor obtinute in urma experimentului de baza privind includerea in procesul de studii a mijloacelor inotului aplicativ, am analizat concret parametrii urmatorilor indicatori: cunostintele teoretice si activitatea metodica, apreciate cu note; pregatirea fizica la alergare de rezistenta 3000m, pentasalt, flotari si flexiuni abdominale, interpretate statistic.
La verificarea nivelului de pregatire prin inot pe distanta de 50m, inot echipat – 50m si parcursul cu obstacole, datele statistice sunt prezentate in tabelele care urmeaza.
Rezultatele statistice initiale ale grupelor grupa control si experiment la inceputul primei perioade de cercetare
|
Probe |
Grupa control |
Experiment |
t |
p |
||||
|
Xm |
|
CV |
Xm |
|
CV |
|||
|
Cunostinte teoretice (note) |
5,80,41 |
1,30 |
22,41 |
5,90,31 |
0,97 |
16,44 |
0,20 |
>0,05 |
|
Activitati metodice (note) |
4,30,20 |
0,65 |
15,12 |
4,20,20 |
0,65 |
15,48 |
0,36 |
>0,05 |
|
Rezistenta 3000m (s) |
800,3 6,37 |
20,13 |
2,52 |
7966,37 |
20,13 |
2,53 |
0,48 |
>0,05 |
|
Pentasalt (m) |
1236,8 22,09 |
69,80 |
5,64 |
1225,8 21,99 |
69,48 |
5,67 |
0,35 |
>0,05 |
|
Flotari (nr.repet.) |
34,82,36 |
7,47 |
21,46 |
41,01,13 |
3,57 |
8,72 |
2,37 |
<0,05 |
|
Inot 50m (s) |
53,81,03 |
3,25 |
6,04 |
52,00,92 |
2,92 |
5,61 |
1,30 |
>0,05 |
|
Inot echipat 50m (s) |
1321,85 |
5,84 |
6,43 |
1322,05 |
6,49 |
7,20 |
0,22 |
>0,05 |
|
Inot 50m obstacole (s) |
119,5 2,46 |
7,79 |
6,48 |
117,5 1,85 |
5,84 |
4,97 |
0,65 |
>0,05 |
Tabelul 3
Rezultatele comparative ale parametrilor dezvoltarii fizice la etapa finala si initiala
|
Probe |
Grupa control |
Experiment |
t |
p |
|||||
|
Xm |
|
CV |
Xm |
|
CV |
||||
|
Alergare 3000m (s) |
I |
800,3 9,14 |
28,89 |
3,60 |
796,0 12,64 |
39,93 |
5,01 |
0,27 |
>0,5 |
|
F |
793,5 8,42 |
26,62 |
3,36 |
776,5 6,37 |
20,13 |
2,59 |
1,61 |
>0,05 |
|
|
Pentasalt (m) |
I |
1236,8 22,09 |
69,80 |
5,64 |
1230,9 21,99 |
69,48 |
5,64 |
0,19 |
>0,5 |
|
F |
1251,3 22,19 |
70,13 |
5,60 |
1265,3 21,88 |
69,15 |
5,46 |
0,45 |
>0,5 |
|
|
Flotari (nr.rep.) |
I |
42,4 0,92 |
2,92 |
6,89 |
42,2 0,82 |
2,60 |
6,16 |
0,15 |
>0,5 |
|
F |
49,2 0,72 |
2,27 |
4,61 |
54,0 1,13 |
3,57 |
6,61 |
2,67 |
<0,05 |
|
|
Flexii abdomi-nale |
I |
101,1 1,64 |
5,19 |
5,13 |
100,9 1,54 |
4,87 |
4,83 |
0,09 |
>0,05 |
|
F |
111,9 1,75 |
5,52 |
4,93 |
117,8 1,54 |
4,87 |
4,13 |
2,53 |
<0,05 |
|
In prima etapa, programul prevedea invatarea tehnicii si stilurilor sportive de
inot si a unor elemente tehnice ale inotului aplicativ (inot echipat, salvare de la
inec, inot subacvatic). Realizarea programului s-a efectuat in conditii de piscina.
Din tabelul respectiv se poate observa ca la toti parametrii testati, grupa care a participat la experiment a obtinut rezultate mai bune in comparatie cu grupa control, diferentele fiind statistic semnificative (p < 0,05 – 0,01). Important de mentionat este faptul ca la probele caracteristice inotului aplicativ rezultatele au fost net superioare fata de grupa control, unde la testul "student" datele au variat intre 3,96 si 5,57, pragul de semnificatie fiind mai mic 0,01 si 0,001. Prin aceste valori si comparatii se poate sustine faptul ca metodica propusa de noi este eficienta (tabelul 5).
Tabelul 4
Rezultatele statistice ale grupelor control si experiment la finalul primei etape de cercetare
|
Probe |
Grupa control |
Experiment |
t |
p |
||||
|
Xm |
|
CV |
Xm |
|
CV |
|||
|
Pregatire tehnica (note) |
7,6 0,31 |
0,97 |
12,76 |
8,9 0,31 |
0,97 |
10,90 |
2,95 |
<0,05 |
|
50m viteza |
44,8 1,13 |
3,57 |
7,97 |
39,5 0,72 |
2,27 |
5,75 |
3,95 |
<0,01 |
|
Inot rezistenta 200m (s) |
213,5 3,08 |
9,74 |
4,56 |
197,4 2,36 |
7,47 |
3,78 |
4,15 |
<0,01 |
|
50m echipat viteza (s) |
113,9 1,85 |
5,84 |
5,13 |
103,8 1,75 |
5,52 |
5,32 |
3,96 |
<0,01 |
|
Salvare de la inec 25m (s) |
88,1 0,62 |
1,95 |
2,21 |
80,0 1,44 |
4,55 |
5,69 |
5,19 |
<0,001 |
|
Inot subacvatic (m) |
28,2 1,33 |
4,22 |
14,96 |
40,9 1,85 |
5,84 |
14,28 |
5,57 |
<0,001 |
Verificarea nivelului de pregatire a studentilor s-a facut in baza testarilor specifice inotului aplicativ la inceputul programului de tabara si in finalul acestuia. Paralel cu aceste verificari, s-au efectuat si testari curente, cate doua in fiecare saptamana.
Rezultatele din tabel releva faptul ca intre grupa control si grupa experiment sunt unele diferente semnificative la inotul echipat, salvarea de la inec si inot subacvatic. La ceilalti parametri diferentele nu sunt semnificative.
- Tabelul 5
la inceputul perioadei a doua de experiment (tabara)
-
Probe
Grupa control
Experiment
t
p
Xm
CV
Xm
CV
Inot echipat 50m (s)
113,91,85
5,84
5,13
103,8
1,75
5,52
5,32
3,94
<0,01
Salvare de la inec 25m (s)
88,1
0,72
2,27
2,58
80,0
1,54
4,87
6,09
4,76
<0,001
Alergare prin apa 1000m (s)
287,61,64
5,19
1,80
287,5
1,44
4,54
1,58
0,05
>0,05
Trecere cu mijloace improvizate 200m (s)
389,4
3,90
12,34
3,17
393,4
3,60
11,36
2,89
0,74
>0,05
Inot subacvatic echipat (m)
10,1
0,41
1,30
12,87
12,2
0,62
1,95
15,98
2,84
<0,01
Vaslit printre obstacole 250m (s)
269,1
4,42
13,96
5,19
271
4,42
13,96
5,15
0,30
>0,05
Inot echipat de rezistenta 200m (s)
452,6
3,08
9,74
2,15
451,3
3,18
10,06
2,23
0,29
>0,05
Unele diferente intre parametri nu sunt semnificative deoarece studentii anteriori nu au practicat aceste mijloace specifice in timpul etapei intai, din motivul lipsei conditiilor reale de lupta, ceea ce s-a putut realiza numai in tabara de vara, la apa.
In urma stabilirii datelor initiale ale grupelor control si experiment s-a putut aplica programa de cercetare pe perioada mentionata mai sus.
- Tabelul 6
|
Probe |
Initial |
Final |
t |
p |
||||
|
Xm |
|
CV |
Xm |
|
CV |
|||
|
Inot echipat 50m (s) |
113,9 1,85 |
5,84 |
5,13 |
109,2 1,85 |
5,84 |
5,35 |
1,79 |
>0,05 |
|
Salvare de la inec 25m (s) |
88,1 0,72 |
2,27 |
2,58 |
84,4 0,92 |
2,92 |
3,46 |
3,16 |
<0,01 |
|
Alergare prin apa 1000m (s) |
287,6 1,64 |
5,19 |
1,80 |
272,4 2,16 |
6,82 |
2,50 |
5,61 |
<0,001 |
|
Trecere cu mijloace improvizate 200m (s) |
389,4 3,90 |
12,34 |
3,17 |
378,7 4,32 |
13,64 |
3,60 |
1,84 |
>0,05 |
|
Inot subacvatic echipat (m) |
10,1 0,41 |
1,30 |
12,87 |
14,2 0,72 |
2,27 |
15,98 |
4,94 |
<0,001 |
|
Vaslit printre obstacole 250m (s) |
269,14,42 |
13,96 |
5,19 |
251,9 3,18 |
10,06 |
3,99 |
3,16 |
<0,01 |
|
Inot echipat de rezistenta 200m (s) |
452,63,08 |
9,74 |
2,15 |
445,9 2,88 |
9,09 |
2,04 |
1,59 |
>0,05 |
Tabelul 7
Dinamica rezultatelor obtinute de grupa experiment la etapa initiala si finala (inceputul – sfarsitul experimentului)
|
Probe |
Initial |
Final |
t |
p |
||||
|
Xm |
|
CV |
Xm |
|
CV |
|||
|
Inot echipat 50m (s) |
103,8 1,75 |
5,52 |
5,32 |
95,4 1,44 |
4,54 |
4,76 |
3,72 |
<0,01 |
|
Salvare de la inec 25m (s) |
80,0 1,54 |
4,87 |
6,09 |
72,9 1,23 |
3,90 |
5,34 |
3,60 |
<0,01 |
|
Alergare prin apa 1000m (s) |
287,5 1,44 |
4,54 |
1,58 |
276,0 2,77 |
8,77 |
3,18 |
3,69 |
<0,01 |
|
Trecere cu mijloace improvizate 200m (s) |
393,4 3,60 |
11,36 |
2,89 |
368,4 4,21 |
13,31 |
3,61 |
4,51 |
<0,001 |
|
Inot subacvatic echipat (m) |
12,2 0,62 |
1,95 |
15,98 |
17,4 1,03 |
3,25 |
18,68 |
2,08 |
>0,05 |
|
Vaslit printre obstacole 250m (s) |
271,0 4,42 |
13,96 |
5,15 |
242,5 3,70 |
11,69 |
4,82 |
4,95 |
<0,001 |
|
Inot echipat de rezistenta 200m (s) |
451,3 3,18 |
10,06 |
2,23 |
424,8 2,16 |
6,82 |
1,61 |
6,90 |
<0,001 |
Analizand rezultatele testarilor efectuate la grupa experiment, am stabilit ca intre toti parametri verificati, initiali si finali, exista o diferenta semnificativa, in afara de testarea inotului subacvatic, t = 2,08, p > 0,05, cu toate ca datele sunt foarte apropiate de semnificativ.
Mentionam faptul ca aplicarea mijloacelor specifice inotului aplicativ, in conditiile de lupta, au influentat considerabil pregatirea aplicativ-militara a studentilor, unde datele medii au progresat cu 25-30 secunde, la testarile inotului echipat, de rezistenta, vaslit printre obstacole, traversarea obstacolelor acvatice improvizate. Progresul este important, deoarece viitorul militar are ca necesitate pregatirea complexa si superioara, indeosebi in mediul nostru acvatic, pentru ducerea cu succes a unor actiuni de lupta deosebit de solicitante.
Pentru aprecierea influentei programei experimentale la disciplina "inot aplicativ", am efectuat o comparatie intre fazele finale obtinute de grupa control si de cea experiment.
Tabelul 8
Analiza comparativa intre indicii grupelor control si experiment
la etapa finala (tabara de vara)
-
Probe
Grupa control
Experiment
t
p
Xm
CV
Xm
CV
Inot echipat 50m (s)
109,2
1,85
5,84
5,35
95,4
1,44
4,54
4,76
5,90
<0,001
Salvare de la inec 25m (s)
84,4
0,92
2,92
3,46
72,9
1,23
3,90
5,34
7,47
<0,001
Alergare prin apa 1000m (s)
272,4
2,16
6,82
2,50
276,0
2,77
8,77
3,18
1,02
>0,05
Trecere cu mijloace improvizate 200m (s)
378,7
4,32
13,64
3,60
368,4
4,21
13,31
3,61
1,71
>0,05
Inot subacvatic echipat (m)
14,2
0,72
2,27
15,98
17,4
1,03
3,25
18,68
2,54
<0,05
Vaslit printre obstacole 250m (s)
251,9
3,18
10,06
3,99
242,5
3,70
11,69
4,82
1,93
>0,05
Inot echipat de rezistenta 200m (s)
445,9
2,88
9,09
2,04
424,8
2,16
6,82
1,61
5,86
<0,001
Aceasta situatie poate fi explicata prin faptul ca studentii ambelor grupe au efectuat un volum considerabil de lucru in perioada taberei la apa. Desigur ca si la grupa control s-au folosit unele mijloace de actionare aplicative, dar, dintre cele stabilite prin planul de invatamant si programa analitica, anterioare.
Asadar, programa elaborata de noi a contribuit in masura mai mare la pregatirea profesional-aplicativa a studentilor din grupa experimentala si poate fi recomandata pentru institutiile de profil, institutii de diverse arme care au ore afectate inotului aplicativ si militarilor din unitatile de instructie.
Un capitol important din pregatirea studentilor dupa prima si a doua etapa s-a dezvoltat prin predarea si recomandarea, unor continuturi teoretice legate de inotul aplicativ. Cadrul organizat de transmitere a cunostintelor si studiul individual realizat de grupa experiment au contribuit la formarea unei viziuni reale asupra acestui fenomen particular – inotul aplicativ. Rezultatele activitatii au demonstrat o imbunatatire considerabila a pregatirii profesionale a studentilor din grupa experiment.
Tabelul 9
Rezultatele cunostintelor teoretice si metodice la disciplina "inot aplicativ" – date finale
-
Probe
Grupa control
Experiment
t
P
Xm
CV
Xm
CV
Bazele generale ale inotului (note)
7,8
0,20
0,65
8,33
8,7
0,31
0,97
11,15
2,43
<0,05
Tehnica procedeelor de inot (note)
7,8
0,31
0,97
12,43
9
0,20
0,65
7,22
3,24
<0,01
Metodica invatarii procedeelor (note)
7,6
0,31
0,97
12,76
8,8
0,20
0,65
7,40
3,24
<0,01
Particularita-tile inotului aplicativ (note)
6,3
0,31
0,97
15,40
8,7
0,31
0,97
11,15
5,45
<0,001
Mijloacele didactice ale inotului aplicativ
6,7
0,31
0,97
14,48
7,9
0,31
0,97
12,28
2,73
<0,05
CONCLUZII
Sistemul complex de actionare, compus de noi din mijloace specifice si nespecifice, a evidentiat o structura variata si eficienta a modelului nou creat, care cuprinde: continuturi teoretice, tehnici de inot si vaslit, mijloace improvizate de trecere a cursurilor de apa, alergari si mers prin mlastina, depasirea obstacolelor intalnite in mediul acvatic, in care se desfasoara instruirea sau actiunile de lupta.
Eficienta activitatilor didactice desfasurate de noi in tabara, dovedita de sistemul de evaluare variat, a fost influentata nu numai de varietatea mijloacelor, ci, mai ales, de caracterul concentric al instruirii bazat pe continuitate, intensitate, complexitate si durata. De asemenea, lucrul dupa grafic, orientativ, un adevarat scenariu, a contribuit la respectarea algoritmilor, a proportiilor, a succedarii structurii si programarea eforturilor.
Rezultatele superioare fizice si profesionale obtinute de catre grupa experiment au reflectat justetea activitatilor cuprinse in programele analitice ale procesului instructiv, practicii pedagogice si ale stagiului, buna colaborare profesor-student, profesor-fiziolog, psiholog. S-au creat astfel reale premise de aplicare in practica de catre institutiile si unitatile cu activitati de profil, a rezultatelor teoretice si practice ale experimentului cuprinse in lucrarea de specialitate si filmul didactic "O sansa pentru viata" – utilitatea inotului aplicativ in instructie si razboi.
Cercetarea stiintifica efectuata de noi prin metodologiile utilizate in procesul instructiv al facultatii militare a contribuit la formarea cunostintelor teoretice determinand constientizarea studentilor, crearea de motivatii pentru disciplina educatie fizica militara, influentand pozitiv numarul de ore afectat disciplinei, parametrii motrici, fiziologici, profesional-metodici, precum si pe cei din domeniul cognitiv si conativ. Asadar, rezultatele obtinute experimental, au confirmat ipoteza cercetarii.
Abstract
The actual military physical education imposes at the time being the increasing of efficiency regarding the formation and development of pedagogical professional ability for the future specialists. The process is also influenced by the particularities of methodical and technological structures and is oriented towards a high level of training and compatibility with social needs. The actuating complex system composed by us through specific and unspecific ways has shown a various and efficient structure of the new pattern which includes: theoretical contains, swimming and rowing techniques, improvised ways of passing water courses, running and walking through mud, passing over the obstacles met in the waters where the instruction and fight actions are developed.
Bibliografie
AVERESCU, A., Operatiunile de la Flamanda. Bucuresti, Edit. Cultura Nationala, 1923, pg.30-85
BOMPA, T.O., Dezvoltarea calitatilor biomotrice–periodizarea. Constanta, Edit. Exponto, 2000, pg. 32-29, 170-203, 214-226, 249-261
BOMPA, T.O., Teoria si metodologia antrenamentului–periodizarea. Constanta, Edit. Exponto, 2002, pg. 4-22, 26-27, 36-39, 65-75, 123, 249-251, 365-392
BOTA C., Fiziologia educatiei fizice si sportului – ergofiziologie. Bucuresti, Edit. Antim Ivireanul, 1993, pg.45
BOTNARENCO, T.A.; RASNEAC, B; DESAN, P., Sistemul de antrenament "Lider" electronic, programatic pentru inotatori. In: Stiinta sportului. Bucuresti, nr. 1, 1995, pg 33-35
BOTNARENCO, F.A. Tehnica inotului sportiv. Chisinau, 1989, pg. 40-50
CHELCEA, S., Chestionarul in investigatia sociologica. Bucuresti, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, 1981, pg.241-245
CHIRITA G., Optimizarea lectiei de educatie fizica. Bucuresti, Edit. Stadion, 1972, pg.18-37
CIRLA, L., Aptitudini psihomotrice si pregatirea tehnica. 2002, pg. 10-15, 20-27, 35-62
EPURAN, M., HOLDEVICI, I., Compendiu de psihologie pentru antrenori. Bucuresti, Edit. Sport-Turism, 1980, pg. 25-46
EPURAN, M., HOLDEVICI, I., TONITA, F., Psihologia sportului de performanta. Teorie si practica. Bucuresti, Edit. FEST, 2001
EPURAN, M., Modelarea conduitei sportive. Bucuresti, Edit. Sport-Turism, 1990, 10-24, 51-72
FARCAS, V., Evaluarea actiunilor in educatia fizica si sportul din invatamantul universitar In: Stiinta sportului. nr. 5/1997, pg. 53-55
FURLAN I., Invatamantul si instruirea intensiva. Bucuresti, Edit. Didactica si Pedagogica, 1983, pg.38-107
GAGEA, A., Metodologia cercetarii stiintifice in educatie fizica si sport. Bucuresti, Edit. Fundatia Romania de maine, 1999, pg. 10-24, 45-72
MARINESCU, GH., Studiu experimental privind posibilitatile si particularitatile aplicarii eforturilor mari si foarte mari in pregatirea copiilor la inot, pentru realizarea modelului corespunzator nivelului III-II. Teza de doctorat. 1995, pg. 34-37, 45-61, 111-112, 113
MAROLICARU, M., Abordarea sistemica a educatiei fizice. Edit. Universitatii Cluj-Napoca, 1992, pg.51-56.
MITRA, GH., MOGOS, A., Metodica educatiei fizice scolare. Bucuresti, Edit. Sport-Turism, 1980
PALANGEANU, E., Inotul aplicativ – mijloc de educatie pentru tineret. In: Izvor de energie. Bucuresti, 1940, pg. 12-19
RASNEAC, B., BOTNARENCO, T., SOLONENCO, G., Metodica folosirii instalatiei de simulare ERGOSIM in practicarea inotului de performanta in macrociclu. In: Stiinta sportului. Bucuresti, nr. 3-1996, pg. 43-48
RASNEAC, B., Recomandari metodice de invatare a tehnicii inotului pentru studentii de la cursurile pregatitoare. Chisinau, 1983, pg.2-10, 35-71
ROSU, M., Testele sociologice – mijloc de cunoastere a atitudinii comandantilor. Sesiunea de comunicari stiintifice. Bucuresti, 1997
SIMION, L.V., Comportamentul militar psiho-sportiv. Sesiune de comunicari stiintifice. Bucuresti, 1999
SKINNER, B.F., Revolutia stiintifica a invatamantului. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1971, pg.121-140
SUTA, I., Conducerea trupelor in razboiul de aparare. Bucuresti, Editura Militara, 1978, pg.35-61
TEODORESCU, A., Formarea specialistilor in sport. In: Stiinta sportului. Bucuresti, nr. 13, 1998, pg. 44
THOMAS, R., Aptitudinile motrice. Bucuresti, CCPS, 1995, pg.60-70
TSCHIENE, P., Studiul actual in teoria antrenamentului din Institutul tehnic superior Darmstadth (RFG). Roma, 1990
VAITEHOVSCHI, S., M., Pregatirea de forta a inotatorilor. Chisinau, pg.26-35, 74-81,1982
VINTANU, N. Educatia universitara. Bucuresti, Edit. Aramis, 2001, pg. 34-38; 108-142; 146-159
VLASCEANU, L., Decizie si inovatie in invatamant. Bucuresti, E.D.P., 1979
ZAMFIR, C., Psihologia organizarii in conducere. Bucuresti, Edit. Politica, 1974
ZATIORSKI, V., Calitatile fizice ale sportivului. Bucuresti, Edit. CNEFES, 1968
ZLATE, M., Psihologia sociala a grupurilor scolare. Bucuresti, Edit. Politica, 1972, pg.21-32, 75-84
ZIMMER, H., Despre structura calitatilor deordinative si posibilitatea integrarii lor. In: Sportul de performanta. Bucuresti, CCPS, nr.277, 1998
