PROIECT DE RESTRUCTURARE A STUDIILOR CONFORM DECLARATIILOR DE LA BOLOGNA LA SPECIALIZAREA

EDUCATIE FIZICA SI SPORT

Conf.dr. FLAVIA RUSU

Conf.dr. GHEORGHE ROMAN

Universitatea „Babes-Bolyai" Cluj-Napoca

Facultatea de Educatie Fizica si Sport

Cuvinte cheie: Procesul Bologna, competente, restructurare curriculara, proiect, program educational

1. Aspecte generale

In anul 1999 la 19 iulie, ministrii educatiei din 29 de tari europene (printre care si Romania) semneaza „Declaratia de la Bologna" cu cele 6 articole fundamentale care stabilesc urmatoarele:

Adoptarea unui sistem de diplome transparente si comparabile, printre altele, prin introducerea Suplimentului la Diploma, pentru a favoriza integrarea cetatenilor europeni pe piata fortei de munca si pentru a ameliora competitivitatea sistemului de invatamant superior european pe plan mondial.

Adoptarea sistemului de invatamant pe cicluri.

Institutionalizarea sistemului european de credite transferabile (ECTS) prin care un examen promovat este recunoscut oriunde.

Promovarea mobilitatii academice.

Promovarea criteriilor comune de evaluare a calitatii procesului didactic.

Promovarea dimensiunii europene in ceea ce priveste elaborarea programelor de studii, cooperarea intre institutii, programele de mobilitati si programele integrate de studii, de instruire si de cercetare.

Procesul de la Bologna urmareste sa stabileasca o reala transparenta intre sistemele de invatamant superior din Europa prin crearea unor baze comune care impart invatamantul superior pe diferite niveluri: Bachelor (licenta), Master, Doctorat.

Anexa administrativa la diploma (Diploma supplement) este documentul care are ca scop furnizarea unor date care sa asigure „transparenta" internationala in vederea recunoasterii academice si profesionale a calificarilor, stabilind competentele si abilitatile pe care detinatorul unei calificari se presupune ca le-a dobandit pe parcursul studiilor universitare.

Competentele se refera la gradul de pregatire, de adaptare si responsabilitate al absolventului in raport cu cerintele specifice ale domeniului educatiei fizice si sportului (EFS). Ele indica nivelul la care absolventul este capabil sa-si exerseze cunostintele, aptitudinile si responsabilitatile dobandite.

Cunostintele teoretice si capacitatea de a le intelege formeaza primul nivel al competentelor. Aplicarea lor in practica este cel de al doilea nivel, iar capacitatea de a percepe si de trai impreuna cu altii, intr-un anumit context social, reprezinta cel de al treilea nivel al competentelor.

In functie de sfera de cuprindere, competentele sunt generale si specifice. Cele generale au caracter transdisciplinar, sunt generalizabile si pot fi dezvoltate intr-o masura oarecare prin orice program de studiu. Rezolvarea de probleme, gandirea critica si creativa, socializarea si relationarea, responsabilitatea profesionala, capacitatea de a invata, comunicarea eficienta sunt cateva exemple de competente generale. Din studiile efectuate prin Tunning Project (MEC cu sprijinul C.E. 2001-2004), reiese ca aceste competente sunt solicitate in mod deosebit de catre angajatori si de catre absolventii deja inserati pe piata muncii.

Competentele specifice sunt legate de domeniul de studiu, in cazul nostru de domeniul EFS, fiind cele care individualizeaza programul de studiu. Particularizarea cunostintelor generale pe domeniile specifice activitatii de EFS si aplicarea cunostintelor teoretice in situatii practice sunt cele mai simple exemple din aceasta categorie de competente.

Formarea si dezvoltarea competentelor generale si de specialitate in raport cu obiectivele academice si cerintele pietii fortei de munca trebuie asigurata prin modul de structurare si realizare a curriculumului. Disciplinele obligatorii din curriculum vor dezvolta competentele generale, iar cele care alcatuiesc curriculumul de specialitate vor forma si dezvolta competentele specifice.

Pentru realizarea acestui obiectiv, restructurarea curriculara trebuie sa aiba in vedere mai multe aspecte:

Specializarile vor fi corelate cu calificarile in functie de cerintele pietii fortei de munca si cu durata programului de studiu (licenta, master, doctorat).

Proiectarea curriculara va incerca elaborarea pachetelor pe trunchi comun de cunostinte si pe cunostinte de specialitate.

Strategiile de formare si dezvoltare a competentelor (strategii de predare si de invatare) vor fi modernizate si vor integra stagiile de practica de specialitate, a caror importanta va fi semnificativ crescuta.

Exprimarea curriculumului in competente confera precizie procesului de invatare si duce la realizarea unui curriculum axat pe profilul studentului. Descrierea generala a competentelor dobandite la finalul unui program educational este necesara pentru stabilirea obiectivelor curriculare, iar descrierea lor vine in ajutorul studentilor motivandu-i sa participe la elaborarea acestor programe. Ele confera continutului programului de studiu claritate si transparenta si ofera posibilitatea ca studentii sa efectueze o parte din studii si in afara specializarii stricte.

Pentru elaborarea unui proiect de restructurare a studiilor in domeniul EFS conform cerintelor procesului de la Bologna, ne-am orientat dupa modelul propus de L. Salat (2004, UBB).

Realizarea lui a impus operarea cu cateva notiuni, pe care le prezentam in continuare (A.Opre, 2004):

Unitate de competenta - set coerent si explicit de competente (acele lucruri pe care studentul trebuie sa le stie, sa le inteleaga sau pe care sa fie capabil sa le realizeze la sfarsitul unui proces de educatie. Fiecare unitate de competenta are urmatoarele trasaturi: titlul, competentele, criterii de performanta, precizari privind aplicabilitatea criteriilor de performanta, cerinte privind nivel necesar de cunostinte, probe de evaluare, nivel, valoarea creditelor.

Titlul trebuie sa reprezinte un rezumat concis al continutului unitatii de competenta, sa fie explicit, de sine statator, sa nu contina cifre sau referiri la nivel. El trebuie sa reflecte coerenta setului de competente.

Competentele sunt formulari referitoare la ceea ce un student trebuie sa stie, sa inteleaga, sa fie capabil sa realizeze in urma procesului educational. Formularile trebuie sa descrie rezultatele invatarii mai degraba decat procesul in sine, adica ceea ce se dobandeste prin invatare si nu ceea ce este predat. Rezultatele trebuie sa poata fi evaluate.

Criteriile de performanta reprezinta formulari asociate fiecarei competente care indica cu mai multa exactitate realizarile studentului prin intermediul unor standarde prin care se poate masura gradul de realizare. Ele trebuie sa fie observabile si aplicabile, dar sa nu descrie metoda sau activitatea de evaluare. Limbajul folosit va fi explicit, lipsit de ambiguitate, obiectiv.

Probele de evaluare se concretizeaza in exemple de activitate, specificandu-se nivelul standard descris de criteriile de performanta si conditiile de aplicabilitate a performantei.

Nivelul – o unitate de competenta poate avea unul dintre cele cinci niveluri: 1,2,3,4,5, in care primul nivel consta in prezentarea introductiva a materiei, iar ultimul nivel pune bazele dobandirii cunostintelor si experientei in domeniul de specialitate.

Valoarea de credit a unei unitati de competenta reprezinta un numar de credite pe care le poate acumula studentul prin completarea cu succes a unitatii respective, in functie de cantitatea de timp teoretic necesara in medie unui student pentru a atinge rezultatul precizat in unitatea de competenta. Un credit este acordat pentru competentele care sunt pretinse a fi obtinute de catre un student, in medie in cadrul a 25 de ore de invatare.

2. Proiect de restructurare a studiilor - Facultatea de Educatie Fizica si Sport - Specializarea Educatie Fizica si Sport

2.1. Motivare

2.1.1. Scurt istoric al specializarii in Romania si Universitate Specializarea educatie fizica si sport are o vechime de peste 80 de ani la noi in tara, iar in cadrul Universitatii „Babes-Bolyai" de peste 40 de ani.

2.1.2. Importanta specializarii din perspectiva evolutiei societatii si a fortei de munca din Romania

Formarea de specialisti in domeniu asigura pastrarea valorilor culturii fizice intr-o societate de tranzitie care incearca sa se integreze in structurile euroatlantice. Din aceasta perspectiva, cresterea calitatii vietii este o prioritate a tuturor programelor existente, iar formarea specialistilor garanteaza indeplinirea acestor obiective.

2.1.3. Situatia specializarii in context international

Organizarea invatamantul superior de educatie fizica si sport in tarile CE (Franta, Italia, Spania, Portugalia) tinde sa respecte schema propusa de „Declaratia de la Bologna", si anume:

      LICENTA - 3 ani  MASTER – 2 ani DOCTORAT - 3-4 ani

CONCURS  CONCURS CONCURS

Continutul planurilor de invatamant din aceste tari se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:

unitatea de studiu este cursul;

oferta de cursuri este diversificata, iar optiunile studentilor indica specializarea spre care se orienteaza la absolvire;

oferta de cursuri incearca sa asigure studiilor un caracter antreprenorial bazat pe cererea sociala;

numarul de ore pe saptamana se incadreaza intre 20/24 de ore.

2.1.4. Criteriile de evaluare a calitatii procesului didactic respecta orientarea studiilor spre dobandirea capacitatilor profesionale in specializarea aleasa sau continuarea lor la nivel master, respectiv doctorat. Mentionam urmatoarele criterii:

structura „staff-ului" didactic bazat pe profesori;

numarul de studenti echivalenti;

numarul si valoarea programelor de cercetare stiintifica;

numarul si valoarea cursurilor tiparite;

numarul de PC-uri per student;

tendinta de a supune, periodic, calitatea procesului didactic si a cadrelor didactice evaluarii de catre studenti;

acceptarea auditului international la evaluare.

Durata studiilor – 3 ani nivel licenta - 6 semestre

2.2. Descrierea programelor educationale in cadrul specializarii

2.2.1. Obiectivele programului educational – formarea unor „formatori" care sa aiba competentele necesare transmiterii cunostintelor practice si teoretice legate de utilizarea mijloacelor EFS in procesul de invatamant primar si gimnazial si in activitatea sportiva de performanta la nivelul procesului de identificare a talentului si orientarea sportiva.

Nivelul ciclului de studii – licenta

Denumirea titlului obtinut de absolvent – Licentiat in Educatie Fizica si Sport

Timpul alocat programului educational si numarul de credite aferent:

- numar de semestre – 6;

- numar minim de ore de studiu/contact – 1700 de ore, in medie 20 de ore saptamanal;

- numar minim de credite necesar pentru obtinerea licentei – 200 de credite, dintre care, 10 credite pentru examenul de licenta si 10 credite pentru limba straina.

2.3.

Descrierea programului educational

2.3.1. Discipline de baza

2.3.1.1. Discipline introductive - 36 de credite ( 20 I)

Fundamentele atletismului – 4 credite

Fundamentele gimnasticii - 4 credite

Fundamentele natatiei si sporturilor de iarna - 8 credite

Fundamentele jocurilor sportive traditionale (baschet, fotbal, handbal, volei) – 16 credite

Fundamentele sporturilor de contact – 4 credite

2.3.1.2. Discipline de baza - 74 de credite ( 40 I)

Istoria EFS - 4 credite

Anatomie – 5 credite

Biomecanica - 5 credite

Fiziologie generala – 5 credite

Teoria EFS – 4 credite

Legislatia si managementul EFS – 4 credite

Predarea probelor atletice si a gimnasticii in scoala - 10 credite

Predarea jocurilor sportive in scoala - 20 de credite

Teoria antrenamentului sportiv si a competitiei – 5 credite

Metodologia cercetarii stiintifice – 4 credite

Kinetologie generala - 4 credite

Invatarea motrica - 4 credite

Limbi straine – 10 credite

2.3.1.3. Discipline de specialitate - 54 d credite ( 30 I):

Fiziologia efortului in EFS – 4 credite

Igiena si prim ajutor – 4 credite

Gimnastica ritmica - 5 credite

Psihologia EFS – 4 credite

Sociologia EFS - 4 credite

Metodica predarii EFS in scoli speciale – 4 credite

Metode de evaluare in EFS – 4 credite

Biochimie – 4 credite

Specializare sportiva - 12 credite

Practica de antrenorat – 9 credite

2.3.1.2. Discipline optionale - 16 de credite (10 I):

Masaj - 2 credite

Haltere – 2 credite

Tenis – 2 credite

Tenis de masa - 2 credite

Utilizarea mijloacelor multimedia in EFS – 2 credite

Turism si orientare sportiva - 2 credite

Inot aplicativ si vaslit – 2 credite

Dans sportiv – 2 credite

Aerobic – 2 credite

Volei de plaja - 2 credite

Amenajari baze sportive – 2 credite

Rugby – 2 credite

Tir – 2 credite

Autoaparare – 2 credite

2.4. Examenul de licenta - 10 credite

- Examen scris – 5 credite

- Lucrare de licenta - 5 credite

2.5. Competente ce rezulta din obtinerea licentei in specializare – licentiatul este capabil sa profeseze ca profesor de educatie fizica in ciclul primar si gimnazial, antrenor categoria a IV-a in disciplina sportiva aleasa ca specializare sportiva, instructor in cluburi de fitness, organizator pentru activitati de „loisir" in diferite centre.

2.6. Raportul dintre componentele teoretice si practice ale programului este diferit in functie de grupul disciplinelor. Astfel: la discipline de baza se preconizeaza un raport de 60/40 la suta in favoarea componentei teoretice, in timp ce la disciplinele de specialitate, raportul se va inversa in favoarea componentei practice.

2.7. Sistemul de evaluare al absolventilor:

2.7.1.Obtinerea unui atestat de competenta lingvistica intr-o limba de circulatie internationala in domeniul specializarii EFS

2.7.2. Examen scris: tematica alcatuita din subiecte de sinteza

 2.7.3. Sustinerea publica a lucrarii de licenta cu abordarea unor tematici stabilite la nivel de facultate conform programelor de cercetare stiintifica

2.8. Programe de master – 120 de credite, 4 semestre:

Sport si sanatate

Stiinta antrenamentului sportiv

Kinesiologie – reabilitare motrica

Comunicare si mass-media in sport

Abstract

The Bologna process aims to establish a real transparency between the systems of academic education in Europe by means of creating common bases which divide the higher education in separate levels: Bachelor, Master and PhD.

The administrative appendix for the Diploma (Diploma supplement) is the document which aims to provide data in order to assure the international "transparency" in view of academic and professional qualifications acknowledgement, establishing the competences and skills which the possessor of a qualification is supposed to acquire during the academic education.

Bibliografie

1. BERNAT, Simona, Competentele si restructurarea curriculara ca efect al Procesului Bologna. Cluj Napoca, UBB, 2004
2. MARGA, A., University Reform Today. Cluj Napoca, University Press, 2003
3. MICLEA, M., OPRE, Dana, Evaluarea academica. Cluj Napoca, Edit. ASCR, 2002
4. OPRE, A., Cadrul national/european al calificarilor, descriere prin unitati de competenta. Cluj-Napoca, UBB, 2004
5. SALAT, L., Ghid de elaborare/fundamentare a proiectului de restructurare a studiilor. Cluj-Napoca, UBB, 2004
6. Tuning Educational Structures in Europe – Learning Outcomes Competences